Fiscal policy

The crisis of 2008 was a structural crisis of capitalist mode of production.
It took the form of financial crisis because of the special role that financial capital is playing in the nowadays economies, after the crisis of ‘70s.
In Greece the crisis was expressed as a sovereign debt crisis because of chronic and intrinsic imbalances of the accumulation process. Greek capitalism was surpassing these weaknesses through an increased role of the state, which was covering the deficiencies of private capital.
Its socially violent and economically unprecedented form was the result of the common currency, which didn’t leave any room for an adequately adjusted monetary policy (i.e. devaluation of exchange rate to boost the exports). As a result, the only way forward was the internal devaluation (reduction in wages, flexibility in working relations, etc.) which sent the bill to the working class.

La mise en oeuvre de la décentralisation soulève l'épineux problème de la mobilisation des ressources pour le développement des collectivités locales. Le budget communal étant tributaire des recettes fiscales, il s'avère nécessaire que la fiscalité locale assure une bonne couverture des dépenses publiques communales. L'objectif de ce papier est de déterminer les contributions de la fiscalité propre, la fiscalité partagée, les subventions et l'emprunt à la croissance des dépenses des collectivités territoriales décentralisées de la ville de Douala. La méthode des moindres carrés ordinaires a permis d'estimer un modèle à effets individuels fixes à partir des données de panel de six collectivités territoriales décentralisées sur la période 2011-2015. Lorsque la fiscalité propre, la fiscalité partagée, les subventions et l'emprunt varient d'une unité, les dépenses locales varient de 104.65%, 163.69%, 13.65% et-76,75%, respectivement.

parte 1. AS REFORMAS TRIBUTÁRIAS NO PLANO INTERNACIONAL
parte 2. A REFORMA TRIBUTÁRIA NECESSÁRIA PARA O BRASIL
parte 3. REFORMA TRIBUTÁRIA PARA O DESENVOLVIMENTO
parte 4. FINANCIAMENTO DO GASTO SOCIAL
parte 5. TRIBUTAÇÃO DIRETA
parte 6. TRIBUTAÇÃO INDIRETA
parte 7. EQUILÍBRIO FEDERATIVO
parte 8. TRIBUTAÇÃO AMBIENTAL
parte 9. TRIBUTAÇÃO SOBRE O COMÉRCIO INTERNACIONAL
parte 10. AUMENTAR AS RECEITAS, SEM AUMENTAR A
CARGA DE IMPOSTOS

This article is about the recent turmoil in the stock exchanges as well as the slowdown in growth worldwide. It criticizes the effort to attribute these events to the coronavirus. On these grounds, it claims that the developments in the Eastern Med can be attributed to the new phase of the capitalist crisis in Turkey and Greece. (PARON Sunday, March 8 2020)

Financial cycles have become vividly tracked and analyzed by regulatory authorities to avoid the buildup of excessive systemic risks in the financial system that could hamper economic growth. However, fiscal policy usually pays an exclusive attention to business cycles; which might leave fiscal outcomes vulnerable to financial sector dynamics. We investigated financial and business cycles in Saudi Arabia over the period (1970Q1- 2016Q4). The results of the BBQ cycle dating algorithm revealed that the duration of financial upturns (downturns) are longer than that for economic expansions (contractions) in means, also both the amplitude and the slope for upturns (downturns) are higher than those for expansions (contractions) in means. Moreover, financial cycle episodes are more frequent than business cycle episodes. Finally, we found empirical evidence that financial (credit) conditions are crucial for economic stability. Fiscal policy can play an important role in fostering economic growth going forward through the implementation of a countercyclical policy that allows for the accumulation of fiscal buffers and releasing them during periods of an economic slowdown, the setup of early warning systems for business and financial cycles, and the introduction of fiscal rules to limit the scope for a procyclical fiscal stance.

This paper describes a fiscal database for Australia including measures of government spending, revenue, deficits, debt and various sub‐aggregates as initially published and subsequently revised. The data vintages are collated from various sources and provide a comprehensive description of the Australian fiscal environment as experienced in real time. Methods are described which exploit the richness of the real‐time data sets, and they are illustrated through an analysis of the extent to which stated fiscal plans are realised in practice and through the estimation of fiscal multipliers which draw a distinction between policy responses and policy initiatives. We find predictable differences between plans and actual fiscal policy and a larger multiplier for policy initiatives than for implementation errors.

Lucrarea arata ca:
1. România a avut permanent deficit bugetar în ultimii 27 de ani;
2. Balanța primară a înregistrat surplus în 8 ani: 1998 – 1999, 2002 – 2005 și 2014 – 2015. Aceste surplusuri au sprijinit reducerea datoriei publice;
3. Am atins OTM în 3 ani: 2013 – 2015. Ulterior, am deviat de la OTM, dar ajustarea deficitului bugetar structural este posibilă;
4. Derapajele și ajustările au fost preponderent pe partea de cheltuieli;
5. Colectăm impozite și taxe într-o măsură redusă față de media UE, acesta fiind motivul principal pentru care cheltuim prea puțin pentru sănătate și învățământ, comparativ cu media celorlalte state membre. Problema nu este nivelul impozitării, ci gradul încă redus de conformare la plată. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, veniturile din TVA în anul 2015 au fost cu 37,2% (7,7 miliarde euro) mai mici decât cele prognozate. Sunt necesare întărirea colectării taxelor, globalizarea veniturilor și combaterea mult mai puternică a evaziunii fiscale;
6. Alocarea resurselor este marcată de o pondere mare a cheltuielilor fixe;
7. Cheltuielile pentru investiții trebuie mai bine prioritizate;
8. Rolul ancorei externe ca sursă de reformă și ajustare structurală este în continuare unul important.

Disfuncțiile din prezent ale economiei și tensiunile din societatea românească sunt cauzate de asimetria accentuată manifestată în ultimii aproape 30 de ani în
țară, respectiv cea dintre libertate și răspundere. Referindu-se aceste valori sociale, George Bernard Shaw (1903) afirma că libertatea înseamnă răspundere, și de aceea, majoritatea oamenilor se tem de ea.
În România, capitalul, profiturile și avuția s-au format, în mare măsură, după 1989, ca urmare a acordării către diferite grupuri de interese, prin legi, a unor libertăți nelimitate în condiții de răspunderi limitate. Aceasta din graba de a crea condiții pentru acumularea cât mai rapidă de capital de către cei creativi și inventivi, cunoscând că, așa cum afirma Benjamin Constant (1819), democrația actuală, spre deosebire de cea antică, bazată pe sclavie și războaie perpetue, se fundamentează pe capital.
Dar, din nefericire, pe lângă persoanele creative și inventive au acumulat mult capital, în mod ilegal și imoral, numeroși specialiști în ”inginerii economico-financiare”
Înțelegem conceptual și operațional nevoia acumulării rapide de capital pentru asigurarea unei stabilități în creștere a democrației din România.
Dar, în condițiile unui produs intern brut limitat an de an, această asimetrie libertate –
răspundere a generat o repartiție total inechitabilă a PIB concretizată într-o polarizare socială accentuată → în topul societății se regăsesc grupuri restrânse de cetățeni care au acumulat avuții foarte importante, iar la polul celălalt, foarte mulți oameni au adunat numai sărăcia și lipsa de speranță.
În domeniul fiscal-bugetar, ca și în domeniul monetar, există o trinitate imposibil de realizat, care privește: creșterea puterii de cumpărare a salariilor, pensiilor, precum și a calității serviciilor publice;  menținerea deficitului bugetar total la 3% din PIB (în paralel cu apropierea de MTO de 1%); neutilizarea politicii fiscale ca pârghie de redistribuire dinspre factorul capital spre muncă, precum și în cadrul factorului muncă, de la categoriile de cetățeni cu venituri și averi mari către grupurile sociale cu stare materială modestă.

The mix between monetary and fiscal policy actions are of vital importance on economic outcomes. The present paper integrates monetary and budgetary shock into a Structural Vector Autoregression (SVAR) model of Romanian economy. The policy mix, as well as the impact of the two policies on output gap and inflation is analyzed by means of both contemporaneous and long term identification schemes. The results over the 2000-2014 period, although generally in line with economic theory, provide no clear evidence on the strategic interaction (substituent or complementary instruments) between the monetary and public authorities. However, Granger causality and variance decomposition point to a relatively higher importance of monetary shocks in the economy.

RESUMO No Brasil, a questão da natureza jurídica das plataformas tem sido constantemente suscitada na esfera tributária, envolvendo controvérsias concernentes à incidência ou isenção de tributos, dando-se especial ênfase ao polêmico caso entre a Receita Federal e a Petróleo Brasileiro S.A., a Petrobras. Pretende este trabalho realizar um estudo acerca do caso entre a Receita Federal e a Petróleo Brasileiro S.A., analisando os argumentos suscitados por ambas as partes, e como a questão tem sido entendida no poder judiciário. Para tanto, serão explicitados os conceitos de embarcação e navio no Direito Brasileiro e a natureza jurídica das plataformas offshore, bem como o fruto da desavença, a legislação que definiu em zero a alíquota para IRRF no caso da remessa ao exterior de rendimentos frutos de afretamentos e afins de embarcações.

RESUMO O biodiesel é um combustível alternativo que possui diversas vantagens em relação ao seu congênere fóssil. Sendo derivado de óleos vegetais e animais, tem como características principais a renovabilidade, a menor poluição e a compatibilidade total com os motores à diesel, sem adaptações. Apenas recentemente, contudo, buscou-se incluí-lo na matriz energética brasileira, tendo tal inclusão sido feita através do Programa Nacional de Produção e Uso do Biodiesel e de legislação própria. O PNPB leva em consideração o potencial de desenvolvimento social que a produção do biodiesel traz, o que torna a inserção de dito combustível duplamente importante para o país. Neste sentido o direito tributário oferece, através dos incentivos fiscais e desonerações tributárias previstas em lei, um mecanismo louvável de intervenção no mercado de maneira a facilitar a inserção do biodiesel. Tal mecanismo, por fomentar indiretamente o desenvolvimento social e a melhora na condição humana do pequeno agricultor, eis que consequências da produção do biodiesel, pode ser encarado como uma forma de implementação da justiça fiscal na sua maneira mais pragmática.
Palavras-chave: Biodiesel; desoneração tributária; justiça fiscal.

ABSTRACT Biodiesel is analternative fuel that has several advantages over its fossil counterpart. Being derived from vegetable and animal oils, have the main characteristics of renewability, less pollution, and full compatibility with diesel engines without adaptations. Only recently, however, it was sought to include it in the Brazilian energy matrix, having such inclusion been made through the National Program for Production
and Use of Biodiesel and specific legislation. The PNPB takes into consideration the potential for social development that the production of biodiesel brings, which makes the insertion of said fuel doubly important for the country. In this sense, tax law provides, through tax incentives and tax exemptions provided by specific laws, a laudable intervention m
echanism in the market so as to facilitate insertion of biodiesel.
Such a mechanism, by indirectly promoting social development and improvement in the human condition of small farmer, been such consequences of biodiesel production, can be seen as a way of
implementing the tax justice at its most pragmatic way.
Keywords: Biodiesel; tax relief; fiscal justice

Politica fiscal-bugetară nu este doar acea componentă a mix-ului de politici economice prin care sunt asigurate resursele bugetare necesare furnizării bunurilor și serviciilor publice, ci și o pârghie importantă, dacă este proiectată și aplicată în mod adecvat, de stimulare a creșterii economice și de repartiție echilibrată a acesteia, în scopul asigurării concomitente a dezvoltării țării, promovării incluziunii sociale și reducerii sărăciei, fără afectarea stabilității financiare.
Astfel, studiul se axeaza pe analiza a 3 directii: i) politica fiscală – componentă esențială a mixului de politici economice, ii) nivelul foarte ridicat al disparitatilor sociale în România si iii) necesitatea modernizarii sistemului fiscal, conform modelului european.
Analiza arata ca că progresele înregistrate pe linia creșterii transparenței cheltuielilor publice se impun a fi însoțite de îmbunătățirea substanțială a transparenței veniturilor și patrimoniului la nivel individual. Echilibrarea celor două laturi ale transparenței în cadrul bugetului statului asigură, în societate, o îmbunătățire a simetriei între libertățile și răspunderile individuale, raport care, în prezent, este în defavoarea răspunderii.
Dincolo de avantajele de ordin economic și social ale utilizării instrumentelor privind globalizarea veniturilor și declarația de patrimoniu, considerăm că acestea vor avea o influență pozitivă majoră asupra detensionării climatului social, prin creșterea încrederii între cetățeni – liant consistent al coeziunii și liniștii sociale.

Subiectul coordonării măsurilor de natură fiscală, care reprezintă premisa fundamentală a dezvoltării unor acțiuni convergente în planul îmbunătățirii continue a coordonatelor impozitării, în raport cu opțiunile fiecărei țări, rămâne un deziderat greu încercat la nivelul Uniunii Europene, în pofida eforturilor instituțiilor comunitare de a preveni fragmentarea Pieței Unice în acest domeniu esențial al mixului de politici economice, pe fondul numeroaselor abordări naționale.
Analiza constata existența unei corelații între modificările fiscale și obiectivul consolidării finanțelor publice, adesea reconfigurarea coordonatelor impozitelor și taxelor fiind reactivă la șocuri sau provocări substanțiale în plan bugetar. Desigur, fiscalitatea este, în actuala formulă a proiectului European, un atribut al suveranității naționale, legile privind impozitele și taxele reflectând alegerile fundamentale ale guvernelor în domenii importante ale cheltuielilor publice, cum ar fi educație, sănătate, pensii etc.

Politica fiscală nu este doar acea componentă a mix-ului de politici economice prin care sunt asigurate resursele bugetare necesare furnizării bunurilor și serviciilor publice, ci și o pârghie importantă, dacă este proiectată și aplicată în mod adecvat, de stimulare a creșterii economice și de repartiție echilibrată a acesteia, în scopul asigurării concomitente a dezvoltării țării, promovării incluziunii sociale și reducerii sărăciei, fără afectarea stabilității financiare. Conceperea politicii fiscale pornește de la faza în care se află evoluția ciclului economic. Atunci când economia este în perioada de avânt, cunoscând că acțiunea operatorilor economici este pro-ciclică, politica fiscală (ca și cea monetară, cea a veniturilor și cea macro-prudențială) este necesar a fi anti-ciclică sau, cel puțin, neutră (respectiv cu impuls fiscal nul), în scopul plasării creșterii economice în apropierea celei potențiale pentru evitarea supraîncălzirii. Iar când economia este în faza de recesiune, politica fiscală se impune a fi stimulativă prin generarea unui impuls fiscal adecvat, în scopul accelerării economiei spre nivelul său potențial. Atunci când politica fiscală este pro-ciclică, respectiv atunci când este laxă deși economia evoluează peste potențial și restrictivă când există deficit de cerere, crește volatilitatea activității economice. Fluctuațiile ample ale dinamicii PIB induc incertitudini substanțiale în procesul decizional, iar primele de risc cerute de investitori sunt în creștere.

The global financial crisis led to a crisis in mainstream macroeconomic theory and to questioning the economic policies implemented before and after the crisis. One of the most relevant controversies concerns the role of fiscal policy. In order to present a different theoretical approach and discuss the role of fiscal policy, in this paper, we present an agent based micro-macro multisectoral model to analyze fiscal policy in a complex evolutionary economy. We evaluate the impact of different fiscal rules in terms of short run fluctuations and long-term growth. In particular, we analyze the impact of a new fiscal rule that prevents any real growth of federal public expenditures for at least ten years in Brazil. Based on the simulation model, we compare 5 different combinations of fiscal policies on how they affect macro variables, such as GDP growth rates, GDP volatility and likelihood of crisis. We also test how each fiscal policy combination reacts to an external shock. Results show that all scenarios imposing a tighter constraint to government spending present signs of self-defeating fiscal consolidation. On the other hand, unconstrained countercyclical policy prevents contagious effect of external crisis, leading to a better economic performance and reducing the likelihood of crisis.

The recent sovereign debt crisis had raised many questions about the use of discretionary stabilization policies, with particular relevance to fiscal policy orientation and its macroeconomic impacts, mainly in a context of high public indebtedness. This discussion is particularly relevant for the European Union (EU) case where, despite the set of rules imposed by the Stability and Growth Pact, it was not possible to ensure budgetary discipline on a broad set of countries.
This essay aims to understand how fiscal multipliers change in the presence of fiscal rules, especially in a high public debt environment. With this study, we aim to contribute to the existing literature in terms of: i) a critical review of the transmission mechanisms of fiscal policy, with particular emphasis to situations of high public debt and ii) an empirical evaluation, applied to Europe, of the impact of different types of fiscal rules on the value of fiscal multipliers, especially in a context of high public debt-to-output levels.
The results obtained through VAR estimation, for 26 EU countries and covering the period 1993-2008, show that high public debt has a nonlinear impact on fiscal multipliers. The effect on the expenditure-side multiplier reaches its maximum for public debt around 70-80% of GDP; above this threshold, the multiplier decreases, observing negative values when debt exceeds 110% of GDP. Fiscal rules, in turn, impact positively spending multipliers (except for public investment), while a positive effect is only verified for tax multipliers when a debt rule is used. It was also observed that the impact of fiscal rules on fiscal multipliers is positive when public debt is high, even though, for public debt levels rise above 105% of GDP, this effect decreases, which may predict a decrease of fiscal rules effectiveness, as debt increases to very high levels.