Mulţumiri și recunoaștere pentru toţi EFES cei care sunt solidari cu mișcarea pentru dreptate socială și locativă din Cluj Hajnalka Harbula Adi Dohotaru Enikő Vincze Copertă faţă: Marșul de solidaritate al romilor, iulie 2015 Case de pe strada Cantonului fără număr, septembrie 2011 Copertă spate: Demolarea de pe strada Coastei aflată în proces de editori gentrificare, decembrie 2010 Muncă și locuire precare pe rampa de gunoi, 2011 Foto: Paula Boarţă editori Adi Dohotaru Hajnalka Harbula Enikő Vincze  Cuprins 6 Pata - tematică și abordare 10 ISTORIA FORMĂRII PATA RÂT PRIN DOCUMENTE ADMINISTRATIVE ACȚIUNI ANTIGHETOIZARE ÎN CLUJ 42 Enikő Vincze: „Cercetarea activistă este un gest politic care rezultă în acțiuni practice ce își propun să schimbe ceva în relațiile de putere în favoarea celor nedreptățiți” 62 Adi Dohotaru: „Scena antropologiei performative este cea a activismu- lui stradal, oferind participanților o senzație de nădejde, împuternicire și solidaritate” 96 Adi Dohotaru: „Cluj-Napoca, nu uita, Pata Rât e fața ta”. Marșul de soli- daritate al romilor 114 Adi Dohotaru: Celălalt. 3 Zile și 3 Nopți în Pata Cluj 128 Adi Dohotaru: Marșul comemorativ: „Suntem egali, nu ilegali” 138 Școala Populară de Artă Contemporană (ȘPAC) / Protokoll: „Ești în Pata Rât!” INTERVIURI CU REZIDENȚI ȘI ACTIVIȘTI DIN PATA RÂT INTERVIURI COASTEI 168 Ernest Creta: „După ce ne-au demolat și scos pe noi de acolo, vedeți că Editura Fundaţiei pentru Studii Europene au dat terenul gratuit la biserica ortodoxă” Em. de Martonne street nr. 1, Cluj, Romania Director: Laura Herța 177 Linda Greta: „E dorința de a face ca lucrurile să meargă mai bine: așa am devenit activistă” Colecţie coordonată de / Series coordinated by: Enikő VINCZE Tehnoredactare și copertă / Graphic design: Szilárd MIKLÓS 185 Petru Alexandru Fechete (Pepe): „Noaptea aia, cred că n-o s-o uit nici Caractere tipografice / Typefaces: Proxima Nova, Apex Serif când o să am 80 de ani” © EFES, 2016 Printed in Cluj, Romania 195 Elena (Rita) Greta: „Nu ne place aici, mamă, hai să merem înapoi la casa noastră!” 204 Florin Stancu: „Am ajuns în România, undeva la ora 12 seara, toată lu- ISBN: 978-606-526-218-8 mea era pe afară, plângeau”  INTERVIURI DALLAS 216 O introducere în Dallas de Adi Dohotaru și câteva mărturii succinte: „Dacă se mută rampa de aici ajungem să ne dăm în cap?” 224 Gheorghe Ciorba (Mihai): „Ce viitor vor avea copiii și nepoții mei? Pentru ce fac atâția copii? Ce condiții le ofer? Ce îi oferă statul?” 234 Bert Looiji: „Primăria ar trebui să rezolve ca pământul pe care îl avem să fie introdus în intravilan, ca ei să aibă acte şi noi să putem astfel să construim” INTERVIURI CANTONULUI 240 Gelu Czuli: „Dacă începi să le spui de drepturile tale, ești luat în ochi răi” 249 Maria și Vasile: „Când sunt evacuări, nu contează că suntem bărbaţi, fe- mei, toți și toate trebuie să mergem” 258 Sorin: „Ei ne au în evidență. Că nu vor să recunoască, este cu totul altceva” 271 Locatari de pe strada Cantonului (2010): „Ne-au spus că vom rămâne aici doar câteva luni” 278 Adam Iosif, Elena Greta, Florin Tala: Perspective din Pata Rât INTERVIURI CU CERCETĂTORI ȘI ACTIVIȘTI 286 Enikő Vincze: „Proiectele dedicate locatarilor din Pata Rât vor genera re- zultatele promise dacă în următorii cinci ani se investesc masiv resurse financiare și politice pe această componentă a locuirii” 304 Cristina Raț: „Pata Rât este un simbol al murdăriei, lipsei de oportunitate, izolării, stigmatizării din partea celorlalți” 320 Adi Dohotaru: „Pata Rât nu este doar o zonă a segregării, ci și a agregării economice. Pata Rât e o piață în care costurile sociale și de mediu dispar” 335 Hajnalka Harbula: „Vorbim de oameni a căror soartă nu interesează, de fapt, aproape pe nimeni” 344 Simona Ciotlăuş: „Mă interesează să contribui cu ceva la schimbarea me- canismelor care le creează romilor poziţia inferioară, dominată, oprimată” 356 CRONOLOGIE PATA RÂT 383 ANEXE  precum și „post-gLOC”6: o învățare despre situația persoanelor care locuiesc în Pata Pata - tematică și Rât, despre experiențele trăite în acest spațiu, despre starea și practicile administra- ției locale, dar și despre noi înșine ca subiecți și actori ai cercetării și ai activismului. Procesul interacțiunii dintre cercetare și activism a rezultat în înțelegerea problemei abordare și a cauzelor sale sistemice, precum și în conștientizarea a ceea ce este bine și ce putem să facem împreună. Motivațiile cercetării SPAREX, prin care am generat o bună parte din materialul acestui volum, în mare parte își au rădăcinile în provocările întâlnite de-a lungul acțiunilor noastre anterioare. La rândul ei, cercetarea SPAREX a Prin interviuri, documente, eseuri și imagini, volumul „Pata” surprinde aspec- extins problematizarea locuirii dezavantajate în spații marginale dinspre Cluj înspre te ale formării zonei Pata Rât, spațiul precar al locuirii marginalizate din apropierea alte orașe din România, ajungând să conceptualizeze modul în care întrepătrunde- gropii de gunoi a orașului Cluj, creat prin acțiuni administrative directe sau nepăsare rea între politica neoliberală și rasism creează marginalizarea, stigmatizarea și rasia- instituțională și complicități multiple de la diverse nivele între instituții ale administra- lizarea sărăciei în context postsocialist. ției publice, companii din industria deșeurilor și mici întreprinzători din diferite dome- Autorii volumului sunt cercetători, activiști și locuitori ai zonei Pata Rât. nii. Mărturiile locatarilor arată că de-a lungul acestui proces oamenii împinși la peri- Astfel, cartea reconstituie și întâlnirile articulate în și prin spațiul Pata Rât între per- feria urbei au fost și sunt parte integrantă a acesteia, fiind forță de muncă nu doar soane din sfera academică și persoane expuse unor nedreptăți locative sistematice. exploatată ci și expropriată și rasializată.1 În aceeași măsură, cartea este oglindă a Aceste întâlniri sunt performative pentru că, în urma unor procese de învățare reci- diverselor inițiative civice trans-etnice pentru drepturile omului și dreptate socială, procă, cercetătorii au devenit activiști pentru dreptul la locuire, iar victimele evacu- precum și împotriva rasismului care urmăresc deghetoizarea și impunerea unor po- ărilor forțate au conștientizat că sunt subiecți activi ai rezistenței față de cele mai litici locale și centrale menite să asigure drepturile locative ale tuturor cetățenilor și dramatice forme ale marginalizării sociale și că experiențele lor și cunoașterea lor în mod particular ale categoriilor marginalizate. Repetăm prin volum încă o dată unul despre situațiile trăite sunt indispensabile pentru rezistența politică. Împreună, ei și dintre mesajele acțiunilor noastre activiste comune, anume că munca oamenilor vul- ele, prin întâlnirea în Pata Rât, demontează barierele dintre sfera reflexivă (privilegia- nerabilizați si prin împingerea lor în Pata Rât este o muncă utilă nu doar firmelor la tă) a academicului și viața cotidiană marcată de materialitatea deprivărilor trăite. Din care ei lucrează formal sau informal, ci și întregului oraș și că, și pe această bază, aceste poziționări aparent divergente se articulează scenariul împărtășit al transfor- 6 apartenența lor la oraș trebuie recunoscută și apreciată printre altele prin măsuri de mării unei situații invizibile, create și ascunse de mecanismele puterii, într-o proble- 7 îmbunătățire a condițiilor și siguranței lor locative. mă articulată în termeni politici. Zona de locuire marginalizată Pata Rât din Cluj-Napoca include patru ca- Volumul reconstituie traseele autorilor parcurse către momentul întâlnirii lor, zuri cu istorii și situații actuale diferite. E colonia Dallas și colonia plasată pe rampa care la rândul ei produce noi subiecți, solidarități și dileme. Din această întâlnire se de gunoi, formate începând cu anii ’60-’70, dar extinse după 1990 datorită creșterii naște nu doar o reflecție asupra experiențelor trăite, ci și o acțiune civică pentru numărului persoanelor sărăcite care se stabilesc aici în căutarea unor surse de ve- dreptate socială ale cărei practici și semnificații se creează împreună, inclusiv prin nit și a unei locuiri accesibile, dar din păcate inadecvate. Este colonia de pe strada depășirea unor momente tensionate. Cartea este argument în favoarea unei politici Cantonului, constituită de-a lungul a două decenii în urma evacuărilor din diverse a cunoașterii care asumă responsabilități sociale și valorizează atât cunoașterea co- zone ale Clujului și amplasării familiilor evacuate în această zonă de către autorități, tidiană articulată prin experiențe trăite, cât și reflecția conceptuală asupra acestora. dar și ca rezultat al așezării pe această stradă a multor familii care nu găsesc resur- Pe lângă valoarea sa descriptivă, mozaicul narațiunilor auto-reflexive surprinse sub se de trai accesibile în altă parte și sunt persoane fără adăpost. Apoi, e colonia pe forma unor interviuri și câteva eseuri devine încă un locus al transformării experien- care noi am numit-o în 2010 Noul Pata Rât, terenul pe care îl ocupă fiind denumit țelor personale în teme publice. Volumul este un instrument al continuării acțiunii de de autorități în acea vreme „Colina Verde” și apoi strada Platanilor, formată în urma solidarizare pentru tematizarea politică a deprivărilor locative și al unei schimbări amplasării aici în decembrie 2010 de către Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca a sociale efective în favoarea depășirii stării caracterizate de deposedare materială și zece case modulare și a strămutării forțate a familiilor evacuate dintr-o zonă relativ stigmatizare culturală cu care se confruntă locuitorii zonei Pata Rât (dar și alte per- centrală a orașului, de pe strada Coastei. Cele patru zone sunt reprezentate, poate, soane, familii și comunități aflate în situații similare). inegal în acest volum, respectând dorințele autorilor/locatarilor de a rămâne invizi- bili, anonimi sau, din contra, de a fi identificabili și personal în spațiul public. Inspirat de tradiția antropologiei angajate,2 a sociologiei publice3 și a cerce- Enikő Vincze și Adi Dohotaru tării acțiune,4 volumul se bazează pe o abordare care a generat cunoaștere prin acți- une și acțiune prin cunoaștere de-a lungul mai multor ani. Acest tip de producție de cunoaștere este de fapt un proces de învățare realizat prin intermediul acțiunilor ac- tiviste derulate între 2011 și 2014 sub egida gLOC (Grupul de Lucru al Organizațiilor Civice), dar și al acțiunilor din perioada numită sumar de către noi „pre-gLOC”5,  NOTE 1 Prin acest mesaj cartea de față se leagă de un alt produs al investigațiilor grupului de sociologi, antro- pologi și arhitecți implicați în cercetarea „Spațializarea și rasializarea excluziunii sociale. Formarea socială și culturală a ‚ghetourilor țigănești’ în România în context european” în ultimii cinci ani, un volum colectiv aflat în lucru sub titlul Racialized labor and spaces of marginality in capitalist Romania. Cercetarea de teren aferent acestui proiect s-a derulat de la sfârșitul anului 2011 până în 2014, fiind sprijinită printr-un grant CNCS - UEFISCDI, PN-II-ID-PCE-2011-3-0354 (www.sparex-ro.eu). Un prim set de articole rezultate din SPAREX au fost publicate în Studia UBB Sociologia 58(2), din decembrie 2013. 2 Kirsch, Stuart, „Experiments in Engaged Anthropology”, Collaborative anthropologies, 2010, Vol. 3: 69-80. 3 Burawoy, Michael. „For Public Sociology. 2014 Presidential Address”, American Sociological Review, 2005, Vol. 70 (February: 4-28). 4 Cunningham, Joseph, „Methodological implications of Marxian praxis in action research”, Action Research, 2016. Doi: 10.1177/1476750316645846. 5 Printre ele sunt acțiunile civice ale Fundației Desire și Asociației Amare Prhala din 2010 împotriva ghe- toizării romilor; precum și cercetarea derulată între 2008-2010 în cadrul proiectului „Egalitate prin diferen- ță. Accesul femeilor rome pe piața muncii” (FEMROM). Rezultatele au fost publicate în volumul „Accesul femeilor și bărbaților de etnie romă la muncă decentă. Viață cotidiană, politici și proiecte”, Cluj: Desire, 2011, accesibil aici - http://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/volum-cercetare-femrom.pdf 6 Acțiunile colaborative între activiști și cercetători din Cluj, precum și locatari ai unor zone defavorizate s-au continuat în cadrul programului LERI (Local Engagement for Roma Inclusion) în anul 2015, un pro- gram al European Union Agency for Fundamental Rights care în Cluj-Napoca a fost conceput de coordo- natorii Simona Ciotlăuș și Enikő Vincze în așa fel încât să genereze cunoaștere prin acțiunea de elaborare și depunere a 135 de cereri de locuințe sociale din partea locatarilor din Pata Rât, precum și de pe str. 8 Stephenson nr. 15. În anul 2016, colaboratori ai programului Fundației Desire, Housing justice for Roma through the legal enforcement of housing rights (Cantonului street, Cluj, Romania) sprijinit de Human Rights Initiative - Open Society Foundations, pe lângă activitățile acestuia, au realizat câteva noi interviuri cu locatari de pe strada Cantonului și din colonia Dallas focalizate pe relația dintre precaritatea și informa- litatea locuirii și a muncii. Flashmob „Locuințe, nu umilințe”, aprilie 2014  Coastei împotriva Primăriei și Primarului Municipiului Cluj-Napoca, 2011 și 2012. ISTORIA FORMĂRII → Documentarea politicilor publice locale privind locuirea persoanelor margi- nalizate și condițiile locative în zona Pata Rât, precum și a unor istorii personale ale locatarilor prin cercetarea Spațializarea și rasializarea excluziunii sociale începută PATA RÂT CA în 2011, coordonată de Enikő Vincze. → Articole de Enikő Vincze - Rampa de gunoi: spațiul marginalității urbane ra- sializate în România de azi, în Antologia Critic Atac 2012, Editura Tact, pp. 53-68; ZONĂ DE LOCUIRE Urban landfill, economic restructuring and environmental racism, în Philobiblon – Transylvanian Journal of Multidisciplinary Research in Humanities. 2013. 18(2): 389-406. MARGINALIZATĂ ȘI → Documentarea Situației școlarizării copiilor cu domiciliul în zona Pata Rât prin cercetarea ROMEDIN realizată de E. Vincze și Simona Ciotlăuș în toamna anului 2014. PRECARĂ → În forma unor documente zonale, informațiile preluate din resursele de mai sus au fost sintetizate de către Grupul de Acțiune Locală pentru Incluziune Locativă în cercetarea acțiune din cadrul programului LERI (Local Engagement for Roma Inclusion), un program al European Union Agency for Fundamental Rights la finalul Compilația realizată de Enikő Vincze reconstituie anului 2015. această istorie pe baza unor documente administrative, → Reflecții asupra aspectelor socio-economice și politice ale rampei de deșeuri colectate de-a lungul anilor prin demersurile de mai jos: publicate în articolele: Politica invizibilizării rampei de gunoi – scrisoare deschisă către autoritățile publice clujene în urma închiderii rampei de gunoi din zona Pata Rât, co-autori E. Vincze, Simona Ciotlăuș, George Zamfir și Robert Matei, în Critic → Documentarea pregătirii acțiunilor administrației publice locale pentru identi- Atac, 5 iulie 2015, și Politica spațială, a ilegalității și a profitului de E. Vincze, în Critic 10 ficarea unui teren și construire de locuințe sociale în Pata Rât, documentare realizată Atac, 27 ianuarie 2016. 11 de Fundația Desire și Organizația Amare Prhala în anul 2010. → Referat de constatare cu privire la situația locuirii comunităților de romi din zona Pata Rât, Municipiul Cluj-Napoca, adresat către Primăria și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, Prefectura Județului Cluj, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Președinția României, 20.09.2010. → Cercetarea din cadrul proiectului FEMROM derulat între 2008-2011 pe str. Cantonului despre accesul la muncă decentă (Accesul femeilor și bărbaților de etnie romă la muncă decentă, Cluj: Desire, 2011, editor E. Vincze). → Documentarea statutului locuirii pe str. Cantonului f.n cu ocazia acționării în judecată a locatarilor în 2011 de către Regionala CFR Cluj, documentare realizată de Fundația Desire și Organizația Amare Prhala (informații despre aceste aspecte se regăsesc în sentințele definitive și irevocabile emise de Judecătoria Cluj: Ordonanța președințială din 19.09.2011 cu nr. 14011/2011, respectiv Sentința civilă din 18.04.2012 cu nr. 8608/2012). → Participarea membrilor GLOC Enikő Vincze și Cristina Raț în ianuarie și februa- rie 2011 la înregistrarea mărturiilor persoanelor evacuate de pe strada Coastei și mu- tate forțat în casele modulare din Pata Rât construite de administrația publică locală. → Documentarea proceselor decizionale care au stat la baza evacuării forțate și relocării în Pata Rât a locatarilor de pe strada Coastei în 17.12.2010 și întocmirea unei sesizări către CNCD, acțiune coordonată de Fundația Desire și Asociația Amare Prhala, cu contribuția altor membri ai Grupului de Lucru al Organizațiilor Civice. → Documentarea acțiunii în instanță a persoanelor evacuate de pe strada  Consiliului Local autorizația de construire nr. 2046/2003 prin care autoriza executa- CANTONULUI rea unor lucrări de construire pentru amplasarea pe str. Cantonului a unor căsuțe cu caracter social; — Consiliul Local a încheiat cu o parte din oamenii de pe str. Cantonului f.n. contracte de locațiune provizorie pe cele 10 căsuțe construite în noiembrie 2003, ACTE ADMINISTRATIVE EMISE DE CĂTRE PRIMĂRIA care se defineau drept model pentru așa-numitele case de termopan amplasate aici MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA, PRECUM ȘI ALTE ulterior cu acordul Primăriei; DOCUMENTE SUBSECVENTE CARE ATESTĂ LOCUIREA — În 29.04.2004, respectiv în 07.04.2005, Primăria Municipiului Cluj-Napoca și Organizația Ecce Homo (care a început derularea unui proiect de asistență so- PE STRADA CANTONULUI F.N. cială pe str. Cantonului din 2002) au încheiat două Protocoale de colaborare pri- vind 30, respectiv 20 de locuințe sociale cu caracter temporar, care apoi au făcut — Conform unor informații din Sentințele civile din 2011 și 2012,1 terenul de pe obiectul unor contracte de comodat în perioada 2003-2010, ele fiind prelungite și în str. Cantonului f.n. a început să fie „ocupat” din octombrie 2002. Atunci, „Primăria a anul 2016, răstimp în care s-au încheiat și câteva contracte de furnizare a energiei adunat 26 de familii de romi din Cluj și le-a oferit niște locuințe improvizate pe un electrice cu Electrica Transilvania Nord; cele două Protocoale prevăd, printre altele, teren aflat în proprietatea Poștei”. „După scurt timp, în urma presiunilor din partea următoarele: Poștei, Primăria a intervenit evacuând locația și mutând persoanele pe actualul am- „Primăria se obligă să asigure terenul pentru construirea celor 30 (respectiv 20) plasament de pe str. Cantonului f.n.” de locuințe, să se ocupe de documentația și de avizele necesare construirii, a — În 20.11.2003, Primarul Municipiului Cluj-Napoca a emis la solicitarea certificatului de urbanism și autorizația de construcție sau alte avize necesare. 12 13  Primăria se va îngriji de asigurarea grupurilor sociale și a altor facilități minimale edificate pe terenul aflat în proprietatea Municipiului Cluj-Napoca înscrisă în cartea de care este nevoie”. funciară cu nr. 267583. În Protocolul din 2005 semnatarii menționează: „Pe actuala locație a coloniei, Răspunsuri de tipul celor de mai sus din partea administraţiei locale au fost tri- teren ce aparține Primăriei, locuiesc 40 de familii în condiții improprii, în barăci mise mai multor persoane care locuiesc în continuare pe strada Cantonului f.n.; de improvizate. Pe această locație se vor construi 20 de locuințe, care vor fi date în atunci şi până acum, nu a existat din partea Primăriei vreo iniţiativă de intrare în lega- folosință la 20 de familii din cele menționate”. litate a acestor locuinţe improvizate, menţinându-le astfel locuirea nesigură. — Prin Hotărârea nr. 51 din 22 februarie 2005 a Consiliului Local al Municipiului Alți câțiva locatari, evacuați din alte zone au fost notificați de către Primăria Cluj- Cluj-Napoca, se prevede preluarea în patrimoniul Consiliului Local al municipiului Napoca cu privire la deținerea pe str. Cantonului a unor containere metalice donate Cluj-Napoca a trei case sociale amplasate pe str. Cantonului f.n, donație din partea de către CFR, de exemplu: Decizia 1461/482/26.02.2007, prin care semnatarii Primar Fundației Ajutorul Familiei din Cluj-Napoca; Hotărârea mai prevede: „Acestea vor fi Emil Boc, Director Minodora Fritea și Șef serviciu Mircea Abrudan făceau următoare incluse în circuitul locativ, urmând a face obiectul unor contracte de comodat; duce- constatare: rea la îndeplinire a prevederilor hotărârii se încredințează Direcției fondului imobiliar „Dumneavoastră dețineți în acest moment un container metalic donat de către de stat, Direcția economică și Serviciul juridic-contencios”. CFR pe o perioadă nedeterminată cu obligația să îl întrețineți în aceiași stare... Vă solicităm ... să încheiați un contract cu o firmă abilitată, specializată în ridica- — Prin decizia nr. 39180/482/01.06.2005 emisă de Primărie, Direcția Control- rea resturilor menajere”. Serviciul Control Comercial și Protecția Mediului, semnată de Primar Emil Boc, Director Minodora Fritea și Șef serviciu Mircea Abrudan, se aprobă ridicarea unor Luarea în evidență a populației de pe str. Cantonului f.n. de către instituții abilita- locuințe temporare în urma soluționării unei petiții și se comunică următoarele: te cu diverse ocazii, numerotarea căsuțelor de către ele în anul 2011, reflectă că au- „Cererea a fost luată în evidență urmând a se soluționa în măsura în care vor toritățile locale au cunoscut dintotdeauna realitățile de la fața locului, dar, din păcate, fi construite noi căsuțe pe amplasamentul str. Cantonului; pentru rezolvarea în de aproape două decenii nu au pus pe agenda publică soluționarea lor. General vor- regim de urgență a problemei locative, vă sugerăm ca în funcție de posibilitățile bind, planurile de dezvoltare ale orașului au exclus de pe lista priorităților investiții 14 pe care le aveți să vă amenajați în regie proprie o construcție temporară în peri- care să susțină incluziunea socială și locativă a categoriilor marginalizate. 15 metrul de pe str. Cantonului”. — Prin decizia nr. 68064/482/02.10.2006 emisă de Primărie, Direcția Poliția AGRAVAREA NESIGURANȚEI LOCATIVE ÎNTRE Comunitară - Serviciul Protecția Mediului și Igienizare, semnată de Primar Emil 2009-2012 Boc, Director Minodora Fritea și Șef serviciu Mircea Abrudan, se comunică unor locatari: În Sentința civilă nr. 8608/2012, de pe urma celui de al doilea proces inten- „Urmare notei de audiență înregistrată cu numărul 9557/15.09.2006 vă comu- tat de Sucursala Regionala CF Cluj împotriva a 360 de persoane domiciliate pe str. nicăm următoarele: Cererea a fost luată în evidență urmând a se soluționa în Cantonului f.n., Judecătoria Cluj printre altele a constatat: măsura în care vor fi construite noi căsuțe pe amplasamentul stabilit. Pentru Din documentele depuse de CFR în procesul din 2012, reiese că „din 2003, rezolvarea în regim de urgență a problemei locative, vă sugerăm ca în funcție când un număr mic de pârâți au ocupat terenul, până în anul 2009 CFR a de posibilitățile pe care le aveți să vă amenajați în regie proprie o construcție încheiat contracte de închiriere cu agenții economici”; iar între mai 2009 și mar- temporară în perimetrul de pe str. Cantonului”. (la fel ca mai sus) tie 2011 (când s-a adus la cunoștință „tulburarea posesiei”) nu a întreprins nici o măsură împotriva pârâților.” — Prin decizia nr. 38701/482/03.06.2008 emisă de Primărie, Direcția Poliția Comunitară - Serviciul Protecția Mediului și Igienizare, semnată de Director Minodora Drept urmare, în aprilie 2012 judecătoria a respins ca inadmisibilă cererea for- Fritea și Șef serviciu Mircea Abrudan, altor locatari se comunică următoarele: mulată de CFR, deoarece compania a formulat tardiv cererea de acțiune pose- „Referitor la solicitarea Dvs. privind folosirea barăcii de pe strada Cantonului fn, sorie prin care CFR ar fi urmărit recăpătarea posesiei prin evacuarea pârâților. începând cu anul 2004, vă facem cunoscut faptul că actul de predare primire Sentința a devenit irevocabilă în 03.05.2012. în folosință a barăcii este valabil până la notificarea scrisă din partea Primăriei municipiului, prin care să se prevadă contrariul”. (la fel ca mai sus) Dar până la acea dată, după 2009 locatarii de pe str. Cantonului f.n. au fost ținta mai multor amenințări de evacuare. Ele au fost inițiate de Sucursala Regionala CF — Pentru construirea de locuințe sociale pentru persoane fără adăpost, Primăria Cluj, fiind susținute însă nu doar de Poliția Transporturi, ci și de Poliția Comunitară a emis autorizația de construire nr. 1181/22.09.2010, construcții ce urmau să fie din cadrul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca și de Secția VII a Poliției Municipiului  Cluj-Napoca. Mai departe, atunci când reclamanta a extins acțiunea și asupra De asemenea, hotărârea a respins și excepția lipsei calității procesuale pa- Primăriei și Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, acestea (în pofida rolului sive a pârâților Consiliul Local și Municipiul Cluj-Napoca. Instanța a constatat: pe care l-au jucat în crearea zonei locative la această adresă, precum am arătat mai Consiliul Local și Municipiul Cluj-Napoca au intervenit activ în ocuparea tere- sus) au încercat să invoce „excepția lipsei calității lor procesuale pasive”, și mai mult nului prin eliberarea unor autorizații de construire și amplasarea unor locuințe decât atât, de-a lungul acestor ani au participat la lucrările comisiilor care constatau sociale pe str. Cantonului f.n. „ocuparea abuzivă a terenului prin construcții provizorii neautorizate”, fără însă să intervină în vreun fel în ameliorarea nesiguranţei locative a persoanelor din familiile Cererea CFR a fost declarată inadmisibilă și respinsă, deoarece NICIUNA direcţionate sau mutate chiar de către administraţia locală în anii anteriori. DIN CONDIȚIILE DE ADMISIBILITATE ALE UNEI CERERI PRIVIND MĂSURA ORDONANȚEI PREȘEDENȚIALE NU AU FOST ÎNTRUNITE ÎN ACEST CAZ, CĂCI: Cele câteva momente descrise mai jos surprind faptul că nesiguranța locati- vă a locatarilor de pe str. Cantonului f.n. a început să se cronicizeze cu începere — CFR nu a probat urgența măsurii solicitate, deci MĂSURA CERUTĂ NU ARE din 2009 din cauză că terenul unde ei au fost așezați de autoritățile locale, eva- UN CARACTER URGENT: terenul fiind ocupat din 2003, când Consiliul Local, cuați fiind din oraș în mai multe valuri, a început să (re)capete valoare imobiliară: împreună cu Asociația Ecce Homo s-a preocupat să ridice niște locuințe sociale — Conform procesului verbal din 19.02.2009 de pe urma ședinței din Stația CFR pentru persoanele de etnie romă rămase fără adăpost, cererea de ordonanță Cluj-Napoca Est la care au participat reprezentanți ai CFR, ai Poliției Feroviare, ai președințială a fost depusă doar la peste 7 ani de la data ocupării pretins abu- Primăriei, ai Gărzii Naționale de Mediu, s-a stabilit: „să se facă curățenie în zona colo- zive a terenului niei de romi și să se găsească soluții concrete pentru rezolvarea situației existente”. — În aprilie 2009 Poliția Comunitară a invitat Regionala CFR pentru discu- — ORDONANȚA PREȘEDINȚIALĂ CERUTĂ NU POATE AVEA CA SCOP ții privind „mutarea coloniei de romi”, ocazie cu care s-a afirmat: „proiectul privind STABILIREA DEFINITIVĂ A DREPTURILOR PĂRȚILOR; chiar dacă prin această rezolvarea situației persoanelor defavorizate din punct de vedere social de pe str. măsură se pot dispune măsuri cu caracter definitiv, cum ar fi măsura evacuării, Cantonului este în derulare”. instanța ar fi obligată să facă un examen riguros al cauzei pentru a stabili care — În 15.05.2009, la ședința comună a CFR s-a constatat că terenul unde se vor din locuințele amplasate pe stradă au fost edificate în mod legal și dacă există muta locatarii de pe Cantonului a fost identificat împreună cu Consiliul Local și s-a și locuințe ridicate abuziv, în condițiile în care cel puțin pentru o parte a con- 16 propus ca termen de realizare septembrie 2009. strucțiilor există autorizații de construire emise în mod legal; pentru asta însă ar 17 — Prin procesul verbal nr. 118 al ședinței din 15.03.2011 de la Stația CFR Cluj- fi nevoie de o procedură de drept comun, prin care instanța ar tranșa raporturile Napoca Est cu participarea CFR, Garda de Mediu, Primărie, Poliția Feroviară, s-a între părți cu privire la drepturile deduse judecății; constatat că „terenul între km 493+700 și 494+150, aflat în administrarea CFR este ocupat abuziv prin construcții provizorii neautorizate”. — MĂSURA CERUTĂ, EVACUARE PRIN ORDONANȚĂ PREȘEDINȚIALĂ, NU — Prin adresa 1254/31.03.2011 a Inspectoratului General al Poliției și al Poliției ESTE VREMELNICĂ, căci obligarea de a ridica construcțiile în care locuiesc pâ- Transporturilor s-a comunicat că „în urma acțiunii comune a Poliției Comunitare, a râții are un caracter definitiv, distructiv și ireversibil. Poliției Secției VII și a Poliției Feroviare au fost identificate persoanele pârâte prin CFR”. — În 20.04.2011 Primăria a comunicat că „a întreprins demersuri pentru construi- — Precum am menționat, prin Dosarul nr. 13909/211/2011, Sucursala Regională rea de locuințe sociale pentru persoanele defavorizate în zona Pata Rât”. CF Cluj a intentat cel de al doilea proces împotriva locatarilor de pe str. Cantonului — Prin adresa 1462/ 28.04.2011, Primăria a comunicat: „Primăria a întreprins de- f.n, de data aceasta având obiectul unei acțiuni posesorie prin care „pârâții să fie mersuri pentru construirea de locuințe sociale pentru persoane defavorizate în zona obligați să ridice toate construcțiile improvizate în limita a 100 m de la axa căii Pata Rât, urmând ca pe viitor să se analizeze situația cetățenilor de etnie romă și ne- ferate, adică din zona de protecție a căii ferate, de pe o suprafață de 1842,50 mp cesitatea constituirii altor zone pentru relocarea acestora în funcție de oportunitatea (între km 493+700, și 494+150). Prin Sentința civilă nr. 8608/2012 din 18.04.2012 acestor demersuri”. s-a respins ca inadmisibilă și această cerere, ea devenind irevocabilă din — Prin Dosarul nr. 13912/211/2011, Sucursala Regională CF Cluj a intentat primul 03.05.2012. proces împotriva locatarilor de pe str. Cantonului f.n, cerând emiterea unei ordonan- țe președințiale, prin care „să se dispună obligarea pârâților, fără somație sau trece- Instanța a concluzionat: rea vreunui termen, să respecte posesia societății CFR asupra terenului în suprafață de 1842,50 mp, respectiv în limita a 100 m de la axa căii ferate, și să ridice toate — cererea formulată de CFR este tardivă, deoarece RECLAMANTA NU A construcțiile improvizate din această zonă”. DOVEDIT CĂ MOMENTUL DE LA CARE TERMENUL DE UN AN A ÎNCEPUT SĂ SE CURGĂ ESTE ULTERIOR DATEI DE 18.05.2011, ADICĂ A DATEI LA CARE CFR Prin Sentința din 19.09.2011 (declarată irevocabilă în 27.09.2011), instanța a hotă- A FORMULAT ACȚIUNEA ÎMPOTRIVA PÂRÂȚILOR. rât că cererea CFR este inadmisibilă și a fost respinsă ca atare.  — NU REZULTĂ DATA LA CARE PÂRÂȚII AU OCUPAT ABUZIV ACEST TEREN, EVENIMENTE CURENTE CARE AFECTEAZĂ CI SE SUSȚINE DOAR CĂ „CETĂȚENII DE ETNIE ROMĂ S-AU EXTINS TREPTAT SIGURANȚA LOCATIVĂ PE STR. CANTONULUI F.N. PE TERENUL PE CARE ÎL ARE ÎN POSESIE, TREPTAT AJUNGÂND SĂ OCUPE ȘI TERENUL DE 1842,50 MP A CĂRUI ELIBERARE O SOLICITĂ” La finalul anului 2013, directorul Aeroportului Internațional din Cluj-Napoca fă- cea următoarea declarație cu privire la proiectul de dezvoltare a infrastructurii de — OCUPĂRILE ULTERIOARE SUNT CONSECINȚA TOLERĂRII OCUPĂRILOR transport intermodal pentru pasageri și marfă.2 ANTERIOARE „Analizăm două soluții posibile. Am avut un sprijin important de la Ministerul — CFR NU A IDENTIFICAT CARE DINTRE PÂRÂȚI OCUPĂ ZONA CFR Transporturilor, de la întreaga comunitate clujeană, colaborăm strâns cu CFR-ul, ȘI CARE LOCUIESC ÎN AFARA ACESTEI ZONE, CI LE REPROȘEAZĂ CELOR cu Compania Drumurilor Naționale, cu Regia de Drumuri Județene, pentru reali- 365 DE PÂRÂȚI OCUPAREA UNEI SUPRAFEȚE DE 1842 MP. zarea acestui obiectiv. Proiectul va crea conexiuni facile între transportul aerian, transportul CFR și transportul rutier, în ceea ce privește pasagerii și marfa. Avem Evenimentele de mai jos arată și ele modul în care Primăria Municipiului Cluj- gara Someșeni foarte aproape. O variantă este un tunel între aeroport și gara Napoca a înțeles să abordeze și soluționeze problemele locative ale locatarilor de Someșeni, sau o pasarelă peste. Este foarte aproape, aproximativ 280 de metri, pe strada Cantonului și nu numai: ceea ce ne avantajează”, a explicat directorul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj, David Ciceo. — La sfârșitul lunii martie 2010, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Attila László, a declarat presei că pentru a găsi o soluție pentru cei circa 1.500 de romi care locuiesc Proiectul este co-finanțat de către Uniunea Europeană, prin programul TEN-T pe strada Cantonului și Coastei, precum și în Pata Rât, liderii administrației locale iau (Rețeaua Transeuropeană de Transport), iar costul său este de aproximativ 2 milioa- în calcul zona din aproprierea rampei de gunoi de la Pata Rât (http://www.citynews.ro/ ne de euro, dintre care un milion de euro fiind fonduri nerambursabile. Consilierul de cluj/din-oras-10/primaria-muta-romii-de-la-pata-rat-cu-o-parcela-mai-incolo-77329/). Afaceri Europene, Ivona Stan, reprezentant al Ministerului Transporturilor, a precizat — În Referatul Direcţiei Patrimoniului Municipiului şi Evidenţa Proprietăţii cu Nr. că Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca este singurul aeroport din 64778/451.1 din 25.03.2010 se arată „argumentele” în vederea „reamplasării persoa- țară care a accesat fondurile nerambursabile TEN-T, iar aceast proiect duce la inclu- 18 nelor” din aceste zone, cum ar fi nivelul de insalubritate foarte ridicat şi multe recla- derea Aeroportului Cluj-Napoca în Master Planul General de Transporturi. În acest 19 maţii ale cetăţenilor din zonă. Pe baza acestui Referat, Hotărârea nr. 127 din 30.03.2010 a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca a aprobat efectuarea unor demersuri necesare identificării de terenuri în Zona Pata Rât „în scopul mutării persoanelor care locuiesc ilegal pe str Cantonului şi str. Coastei”. Prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca nr. 197 din 11.05.2010 s-au demarat procedurile schimbului de teren între Primărie şi S.C. Strict Press S.R.L., pe baza căruia societatea din urmă a obţinut 300 mp pe strada Nădăşel în schimbul unui teren de 3000 mp în zona Pata Rât. Într-un final, în 17 decembrie 2010 Primăria Municipiului Cluj-Napoca a evacuat circa 350 de persoane de pe strada Coastei și i-a relocat în casele modulare con- struite în zona Pata Rât, persoanele de pe strada Cantonului f.n. au rămas la același domiciliu. Soluția găsită de primărie nu a rezolvat nimic din gravitatea segregării și marginalizării socio-teritoriale a zonei. Din contră, a acutizat acest fenomen și im- pactul său asupra celor peste 1500 de persoane care azi locuiesc în zona Pata Rât, printre ele mulți evacuați, persoane fără adăpost, oameni împinși la periferie. Imagine din Studii pentru dezvoltarea infrastructurii intermodal pentru pasegeri și marfă la Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, 2013  moment, se realizează studiile de fezabilitate pentru determinarea celei mai bune În aceste condiții, la mijlocul anului 2015 echipa programului LERI a depus în variante, pasajul tunel sau pasarela de aproximativ 300 de metri peste șosea, o par- atenția Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, a Primarului Emil Boc și a Vice-Primarului te din acestea fiind deja finalizate. Anna Horvath, a Direcției de Patrimoniu, a DASM, a Poliției Locale și a Consiliului Local următoarele documente legate de situația locativă a persoanelor de pe str. — În aprilie 2015, Sucursala Regională a CFR a făcut demersuri de înscriere a Cantonului f.n. și de nevoia de locuințe sociale în rândurile lor (http://www.desire-ro. terenului în Cartea Funciară, teren pe care se află o parte din construcțiile informale eu/?cat=53): ale locuitorilor de pe strada Cantonului; de atunci, o parte a terenului figurează la — DESCRIEREA SITUAŢIEI DE NESIGURANŢĂ LOCATIVĂ A PERSOANELOR Cadastru ca fiind înscrisă pe Căile Ferate Române (304679)3 CARE LOCUIESC PE STR. CANTONULUI F.N., ȘI CÂTEVA PROPUNERI PRELIMINARE PRIVIND SOLUȚIONAREA ACESTEIA (18.06.2015) — MEMORIU COLECTIV CU PRIVIRE LA DOSARELE DE CERERI DE LOCUINȚĂ SOCIALĂ DEPUSE DE LOCATARI DE PE STR. CANTONULUI F.N. CLUJ-NAPOCA (04.08.2015) 20 21 Captură cu zona străzii Cantonului din Imobile ANCPI pe fundal Ortofotoplan 2010, actualizat în 2015 cu date de cadastrare — Restul terenului pe care se află construcţiile, de fapt cele mai multe dintre spațiile locative de pe str. Cantonului f.n. nu sunt înregistrate în Cartea Funciară, fă- când parte din domeniul public al municipiului. — În iunie 2015 – Sucursala Regională a CFR a reluat acţiunile de „eliberare a perimetrului” de către locatari; oarecum în continuarea acțiunilor eșuate în instanță NOTE în 2011 și 2012, de data aceasta SR CFR încearcă să îi convingă pe aceştia să îşi dezasambleze sau mute câţiva metri căsuţele. 1 Ordonanța președințială din 19.09.2011 cu nr. 14011/2011, respectiv Sentința civilă din 18.04.2012 cu nr. — În urma vizitei unei comisii formate din reprezentanți ai Sucursalei Regionale 8608/2012 emise de Judecătoria Cluj în urma procesului pierdut prin decizii definitive și irevocabile de că- CF Cluj și a Secției Regionale de Poliție Cluj pe str. Cantonului f.n. în data de tre Compania Națională de Căi Ferate SA București - Sucursala Regională CF Cluj în calitate de reclamant față de 360 de persoane de pe str. Cantonului f.n. implicate în proces de către CFR în calitate de pârât. 08.06.2015, s-au constatat aceleași probleme care au fost identificate de către 2 Declarații citate de Știri de Cluj în 3 decembrie 2013, accesibile aici - http://www.stiridecluj.ro/social/ această instituție în 2009 (construcții cu statut incert, deșeuri menajere neridicate), pasaj-subteran-sau-pasarela-de-la-aeroportul-cluj-pana-la-gara-someseni-video la care s-a mai adăugat problema rezultată din administrarea neglijentă din partea 3 Accesibil aici http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/imobile/Harta.html autorităților locale a toaletelor ecologice amplasate în această zonă.  ♦♦ Referatul de mai sus a fost aprobat de către Consiliul Local prin HCL 368/2009. CASELE MODULARE Studiul de fezabilitate elaborat cu acest scop de către SC BOGART SRL a fost aprobat cu un an mai târziu de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca prin HCL 368/09.07.2010. În primăvara anului 2010 au fost demarate pregătirile concrete cu privire la zona FORMAREA ZONEI CASELOR MODULARE DE PE caselor modulare din Pata Rât declarată ca zonă de locuit: FOSTA STRADĂ PATA RÂT (ACTUALA STRADA ♦♦ La sfârșitul lunii martie 2010, Primăria Municipiului Cluj-Napoca a făcut PLATANILOR) PRIN HOTĂRÂRILE CONSILIULUI LOCAL primele declarații mediatice privind nevoia de „a găsi o soluţie pentru cei cir- ca 1500 de romi care locuiesc pe strada Cantonului şi Coastei, precum şi în ȘI PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA Pata Rât”, luând în calcul zona din aproprierea rampei de gunoi de la Pata Rât (http://www.citynews.ro/cluj/din-oras-10/primaria-mutaromii-de-la-pata-rat- În vara anului 2009 Primăria Municipiului Cluj-Napoca a demarat deja planul de cu-o-parcela-mai-incolo-77329/). „construcție de locuințe sociale pentru persoane fără adăpost” în Pata Rât. ♦♦ Referatul Direcţiei Patrimoniului Municipiului şi Evidenţa Proprietăţii cu Nr. ♦♦ Prin Referatul nr. 134829/30.06.2009 al Directiei tehnice s-a propus aprobarea 64778/451.1 din 25.03.2010 a definit „argumentele” în vederea „reamplasării caracteristicilor principale si a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul persoanelor” din aceste zone, cum ar fi „nivelul de insalubritate foarte ridicat şi de investitii „Construire de locuințe sociale pentru persoane fără adăpost”. multe reclamaţii ale cetăţenilor”. 22 23 Foto: Cristina Raț, ianuarie 2011  ♦♦ Hotărârea nr. 127 din 30.03.2010 a Consiliului Local al Municipiului Cluj- Napoca a aprobat efectuarea unor demersuri necesare identificării de terenuri în Zona Pata Rât „în scopul mutării persoanelor care locuiesc ilegal pe str Cantonului şi str. Coastei”. În continuarea demersurilor de mai sus Primăria Municipiului Cluj-Napoca a iniți- at un schimb de teren cu compania de salubrizare Branter Veres prin care a obținut un teren de cc 3000 mp în zona Pata Rât (la 800 de metri de vechea rampă de gu- noi, pe atunci funcțională, și la 200 de metri de la groapa de deșeuri chimicale). ♦♦ Terenul de cca 3000 mp a făcut obiectul schimbului de teren prin HCL nr. 197/11.05.2010 al Consiliulul Local al Municipiului Cluj-Napoca, astfel încât terenul din Pata Rât a trecut în proprietatea municipiului Cluj-Napoca, iar com- pania Brentner Veres a primit în schimb un teren pe strada Nădășel. În 27.05.2010, Primăria Municipiului Cluj-Napoca a elaborat Documentul de atri- buire pentru construcția de locuințe sociale în Pata Rât pe terenul obținut prin deme- rsurile de mai sus, stabilind drept dată de depunere a ofertelor ziua de 31.05.1010. ♦♦ Cererea de oferte pentru atribuirea contractului de proiectare și execuție lucrări Construirea de locuințe sociale pentru persoanele fără adăpost din municipiul Cluj-Napoca. Zona caselor modulare pe Harta reglementărilor zonale - zona Pata Rât din PUG, 2014 După Legenda PUG - Zonificarea teritoriului intravilan și reglementări urbanizare. Zona în for- Termenul de valabilitate a ofertelor a fost stabilit pentru 31.08.2010. În acest do- ma unui dreptunghi de culoare galbenă (zona caselor modulare) - definită în PUG ca zonă cument s-a prevăzut proiectarea și construirea a 10 module, amplasate pe 2 șiruri, fi- locuință. Zona hașurată cu alb-maro (actualmente colonia Dallas) - definită în PUG ca zonă de 24 ecare modul compartimentat cu spații de locuit pentru 4 familii. Conform precizărilor activități economice, industrie, depozitare, logistică. Zona hașurată cu alb-verde (actualmente 25 tehnice, fiecare spațiu de locuit trebuia să includă un dormitor și un living, iar fiecare rampa de deșeuri) - definită în PUG ca zonă de împădurire cu rol de reconstrucție ecologică. modul să aibă un grup social comun pentru 4 familii. În acest document obiectul caietului de sarcini s-a definit astfel: „În vederea asigurării unor condiții optime de locuit a persoanelor fără adăpost, se propune ♦♦ Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca prin HCL 15/15.10.2007 a aprobat construcția de locuințe sociale, care pot fi disponibile ca spațiu de locuit adecvat”. PUZ Pata Rât. Totuși, în același document, în Fișa de date a achiziției, Primăria Municipiului Cluj- Napoca a clasificat lucrările de construcții ca fiind „lucrări de construcții de adăpos- Cu câțiva ani mai târziu, PUG-ul orașului, aprobat de edilii săi în 2014 a marcat turi sociale” clasificate prin Cod CPV 45211200-1. Pentru serviciile de proiectare au această zonă drept „intravilană-de locuit”. Zonele din imediata vecinătate a caselor fost dispuse 25 de zile, iar pentru lucrările de construcții 90 de zile, deci în total modulare au rămas zone industriale, precum arată harta de mai sus. mai puțin de 4 luni, construcțiile urmând să fie finalizate, conform acestui plan spre În perioada imediat următoare, Conform pregătirilor prezentate mai sus, sfârșitul lunii septembrie 2010. Dar, precum se va vedea mai jos, autorizația de con- Primăria și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, prin structurile lor specifice, strucție pentru aceste locuințe s-a eliberat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca abia au eliberat următoarele acte prin care autorizau casele modulare din Pata Rât fără în septembrie 2010. nicio referire la faptul că această zonă se află la sub 1000 de metri de rampa de gunoi neconformă și la 200 de metri de groapa de deșeuri chimicale a fabricii de Printr-un PUZ aprobat de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, Primăria a medicamente Terapia: inclus terenul preconizat pentru construirea locuințelor mai sus menționate în teren ♦♦ Certificatul de Urbanism nr. 1642/2010 pentru construirea de locuințe sociale intravilan și a obținut autorizație de construcție în această locație pentru așa-zise pentru persoanele fără adăpost, beneficiar Municipiul Cluj-Napoca. „locuințe sociale/de necesitate pentru persoane fără adăpost”. ♦♦ Decizia Nr. 106271/43/ 20.05.2010 a Comisiei tehnice de amenajarea teritori- [Menționăm că în aceeași perioadă, administrația publică elibera și Certificatul ului si urbanism, pe baza analizării documentației tehnice prezentate de Primăria de Urbanism nr. 2180/2010 pentru amenajarea platformei pentru stocarea temporară Municipiului Cluj-Napoca, a avizat oportunitatea întocmirii documentației PUZ Pata a deșeurilor menajere, beneficiar SC Salprest Rampa SRL.] Rât. Scopul acestui demers a fost introducerea în intravilan și stabilirea de regle- ♦♦ Direcția de Urbanism, prin Decizia 148143/07.07.2010 a depus spre apro- mentări urbanistice care să permită construirea și amenajarea zonei pentru locuințe. barea Consiliului Local Referatul privind autorizarea lucrărilor de construcții.  Acesta, precum și Referatul nr. 105833/433/17.05.2010 al Direcției Urbanism și ♦♦ A fost pusă în executare într-o perioadă a anului (1 decembrie - 1 martie) când Dezvoltare Urbană a fost aprobat de Consiliul Local prin HCL 213/2010. evacuarea de orice fel este interzisă tocmai pentru a nu accentua vulnerabili- ♦♦ Autorizația de construcție nr. 1181 din septembrie 2010 – Locuințe sociale pentru tatea persoanei afectate. persoane fără adăpost Pata Rât f.n, beneficiari SC Strict Prest SRL și investitor ♦♦ S-a bazat doar pe Referatul 307137/481/16.12.2010 prezentat Primăriei de către Consiliul Local Cluj-Napoca. Serviciul Control Urbanism și Disciplina în Construcții din cadrul Direcției Poliției În paralel cu pregătirea caselor modulare, Primăria și Consiliul Local al Municipiului Comunitare cu avizul Serviciului Juridic, care nu este un document public, și nu Cluj-Napoca pregăteau pe cale administrativă și evacuarea de pe strada Coastei. îndeplinește condițiile unei motivații adecvate. ♦♦ Scrisoarea către locatarii de pe str. Coastei emisă de Serviciul Administrare ♦♦ Nu a făcut distincție între construcțiile executate fără autorizație de construcție Spații, Terenuri, Nr. 302716/451/14.12.2010 prin care ei sunt chemați să depună și între locuințele construite de Primărie, închiriate pe baza unor contracte de la Primărie o cerere tip și actele de identitate ale membrilor familiei până în închiriere. Chiar dacă contractele nu s-au mai prelungit din aprilie 2009, prețul 16.12.2010 „în vederea atribuirii locuințelor sociale pentru persoanele fără chiriei a fost achitat până în momentul evacuării. adăpost”, semnată de primarul Sorin Apostu, Directorul Direcției Patrimoniu ♦♦ Nu a respectat prevederile Art. 33 din Legea 50/1991 cu privire la desființarea Dacia Crișan, Șefa serviciul Administrare Spații. Iulia Ardeuș, Directorul Poliției construcțiilor executate fără autorizație de construcție pe terenuri aparținând Locale, Minodora Fritea, Șeful Serviciului de Control al Protecției Mediului și domeniului public sau privat al statutului, municipiului, orașului etc.: Igienizare, Mircea Abrudan. –– nu s-a efectuat nicio cercetare anterioară cu privire la legalitatea con- strucțiilor edificate; Referatul nr. 129770/48/15.06.2010 al Direcției Poliția Comunitară, prin care se –– nu s-au demarat măsuri reale și efective pe lângă locatari pentru a-i pregăti propun unele măsuri pentru reglementarea desființării pe cale administrativă a con- corespunzător pentru executarea demersului preconizat în această decizie; strucțiilor amplasate pe domeniul public sau privat al Municipiului Cluj-Napoca, a –– nu s-a constatat caracterul nelegal al construcțiilor de către Inspectoratul de fost aprobat prin HCL 249/2010. Stat în Construcții (conform Art. 20 al Legii 50.1991); –– locatarii din construcțiile edificate fără autorizație de construcție nu au fost Proiectul de hotărâre a fost elaborat la inițiativa primarului și se baza pe Legea notificați și nu li s-a pus în vedere posibila sancționare concomitent cu impu- 26 50/1991. HCL prevede înregistrarea video a desființării pe cale administrativă a con- nerea obligației de a le demola, nu există niciun proces verbal în acest sens; 27 strucțiilor fără autorizație de construcție amplasate pe domeniul public sau privat al –– locatarilor din construcțiile edificate fără autorizație de construcție nu li s-a Municipiului Cluj-Napoca. El mai prevede că în prealabil locatarii construcțiilor fără pus în vedere posibila intrare în legalitate conform Legii 50/1991 cu privire la autorizație de construcție trebuie să fie somați să ridice aceste construcții, bunurile construcțiile edificate fără autorizație de construcție înainte de august 2001. lor trebuie inventariate, consemnate și depozitate într-un loc special amenajat de ♦♦ Bazată pe aprecierea autorităților cu privire la legalitatea sau ilegalitatea con- către o comisie constituită prin decizia primarului. strucțiilor de pe strada Coastei f.n, această Dispoziție a fost exercită cu un exces ♦♦ Dispoziția nr. 6397/16.12.2010 emisă de Primarul Municipiului Cluj-Napoca a dis- de putere ceea ce înseamnă încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale pus desființarea construcțiilor, lucrărilor și amenajărilor cu caracter provizoriu ale cetățenilor cu privire la inviolabilitatea domiciliului, conform: executate pe str. Coastei f.n. –– Art. 27 al Constituției României; Chiar dacă HCL 249/2010 a fost elaborată conform legii, evacuarea efectivă de pe strada Coastei nu a ținut cont de toate prevederile sale, precum arătăm în rându- –– Art. 8 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, la care România este parte rile de mai jos. –– jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. EVACUAREA FORȚATĂ DE PE STRADA COASTEI Deoarece pentru locatarii de pe strada Coastei de pe domeniul privat al Municipiului Cluj-Napoca spațiul locativ pe care îl ocupau indiferent dacă pe baza Dispoziția Primarului Municipiului Cluj-Napoca cu nr. 6397/16.12.2010 a dispus contractului de închiriere sau în mod informal reprezenta domiciliul acestora în sen- desființarea construcțiilor, lucrărilor și amenajărilor cu caracter provizoriu executate sul de locuință statornică, demolarea acestor construcții prin Dispoziția Primarului pe str. Coastei f.n. Această dispoziție nu a respectat următoarele prevederi legale:1 a fost o ingerință în dreptul celor afectați la respectarea domiciliului. În acest sens Decizia 6397/16.12.2010 a avut un caracter ilegal. ♦♦ A fost pusă în executare a doua zi, în 17.12.2010 fără a aștepta ca Prefectul să –– Art. 8 al Convenției Europene a Drepturilor Omului consacră dreptul persoanei exercite controlul de legalitate asupra acestuia (conform Art. 115 alin 2 și 7 din la respectarea domiciliului, instituie obligația negativă a administrației publice Legea 215/2001. de a se abține de la orice acțiune care să aducă atingere dreptului consacrat,  precum și obligația pozitivă a acestuia a lua măsurile necesare pentru a asigura respectarea reală a dreptului la inviolabilitatea domiciliului. Evacuarea din 17.12.2010 a 76 de familii aparținând unor categorii sociale mar- ginalizate, marea lor majoritate de etnie romă, a fost o evacuare forțată din motivele de mai sus. La aceste considerente se mai adaugă și altele, și anume: –– locuințele alocate în casele modulare din Pata Rât nu reprezintă o alternativă locativă adecvată conform prevederilor legislației internaționale cu privire la lo- cuința adecvată; –– locatarii evacuați din casele lor de pe strada Coastei nu au fost consultați în legătură cu demersurile pregătite de către administrația publică locală cu privire la evacuarea lor, demolarea locuințelor și mutarea lor în Pata Rât; chiar dacă, precum am arătat în acest document, Primăria făcea vagi referiri mediatice în legătură cu aceste demersuri, până în ultima clipă nimeni nu a specificat exact cine anume va fi afectat de ele (locatarii de pe strada Cantonului, din colonia Dallas, cei de pe rampă sau cei de pe strada Coastei); –– locuințele sociale din casele modulare nu s-au atribuit prin procedurile legale de atribuire de locuințe sociale: locatarii de pe strada Coastei au fost chemați să depună o cerere pentru locuință socială în 15.12.2010 completând un formular, fiind intimidați prin amenințarea cu privire la inevitabila demolare a locuințelor lor de pe strada Coastei și în mai puțin de două zile cererea lor a fost aprobată; –– condițiile de locuire din casele modulare din Pata Rât nu sunt condiții de trai decente și ele nu protejează sănătatea persoanelor evacuate de pe strada 28 Coastei precum afirmă Decizia 6397/16.12.2010 a Primarului Municipiului Cluj- Napoca, din contră ele au afectat în mod dramatic sănătatea acestora, demni- tatea lor umană și calitatea vieții lor, îngreunând, inclusiv, accesul la locuri de Evacuare de pe strada Coastei, decembrie 2010 muncă decente și la educație școlară de calitate; –– casele modulare unde au fost mutate persoanele ale căror locuințe au fost demolate în 17.12.2010 nu erau suficiente pentru mutarea tuturor locatarilor etnicilor romi cu privire la izolarea la care au fost supuşi se confirmă, zona în cauză evacuați, astfel încât 36 de familii practic au fost lăsate fără adăpost în timp fiind la mare distanţă de mijloacele de transport în comun, magazine, şcoli, spitale de iarnă. etc. Colegiul director a hotărât că evacuarea comunităţii de etnie romă precum şi relocarea şi izolarea acestora în apropierea gropii de gunoi şi a staţiei de deşeuri Relocarea persoanelor și familiilor de etnie romă în zona rampei de gunoi chimice ale oraşului intră sub incidenţa art. 2 alin. 1, art. 10 lit. h, art. 13 alin. 1 şi art. contravine Declarației internaționale a drepturilor omului și mediului adoptată la 15 din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discri- Geneva în 1994 care precizează printre altele că acestea includ și dreptul la condiții minare, republicată, iar prin Hotărârea nr. 441 din 15.11.2011 a dispus sancţionarea de locuit într-un mediu sănătos, nepoluat, și nedegradat de activități care pot afecta Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, pentru faptele prevăzute la art. 10 lit. h din O.G. sănătatea și bunăstarea oamenilor. Ea contravine și Ordinului Ministrului Sănătății nr. nr. 137/2000, cu amendă contravenţională în cuantum de 2000 lei, pentru faptele pre- 536 din 23 iunie 2007, care la articolul 11 arată că distanța minimă de protecție sani- văzute la art. 13 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor tară, recomandată între zonele protejate și o serie de unități care produc disconfort formelor de discriminare, republicată, cu avertisment, iar pentru faptele prevăzute la și riscuri sanitare este de 1000 de metri. art. 15 din O.G. nr. 137/2000, cu amendă contravenţională în cuantum de 6000 lei. Colegiul director a recomandat Primăriei Municipiului Cluj-Napoca să ia măsurile nece- Cu ocazia investigaţiei derulate de Consiliul Național pentru Combaterea sare în vederea asigurării standardelor minime de viaţă pentru comunitatea din zonă. Discriminării -a constatat că modulele din zona Pata Rât se află lângă groapa de gunoi şi în apropierea zonei de deversare a reziduurilor produse de o fabrică de me- NOTĂ dicamente şi prezintă o serie de defecţiuni ale pereţilor, acoperişurilor; există igrasie pe pereţi, iar în băi sunt scurgeri de la ţevile de apă, toaletele sunt puţine raportat la 1 Conform Sentinței civile nr. 1289/2015 al Tribunalului Cluj, Secția mixtă de contencios administrativ și numărul de persoane care le utilizează, insalubre şi necompartimentate. Afirmaţiile fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale  publice locale și județene. De la primele trei familii venite din Dezmir, până la cele DALLAS ȘI RAMPA 62 de familii din Dallas și cele 49 de familii pe rampă anchetate prin cercetarea UNDP&UBB din 2012, și până la numărul celor care azi locuiesc în aceste două lo- cații ale zonei Pata Rât, cu toți au servit cu munca lor de selectare a deșeurilor nu DE GUNOI doar populația orașului Cluj-Napoca, ci au contribuit la profitul firmelor din industria deșeurilor (companii de salubrizare, firme de depozitare, de colectare, de reciclare) fără ca ele să beneficieze de vreo investiție din partea autorităților publice care să fi îmbunătățit condițiile și siguranța lor locativă. CONSTITUIREA COLONIEI DALLAS CA PARTE INTEG- — Similar cu modul în care pe vremuri peste o sută de mii de persoane veneau RANTĂ A ISTORIEI RAMPEI DE GUNOI DIN PATA RÂT din zonele rurale ale României pe valul industrializării socialiste și dobândeau domi- ciliu în Cluj (din 1974 denumit Cluj-Napoca)1 ca muncitori urbani, populația stabilită în Pata Rât/Dallas „cu origini rurale” a fost și ea atrasă de resursele orașului în creștere. De la sfârșitul anilor 1960, colonia Dallas s-a format în paralel cu dezvoltarea Conform unor relatări personale, pe vremuri, pe terenul unde acum se întinde colo- orașului Cluj, respectiv în strânsă relație cu întemeierea, creșterea și toată istoria nia Dallas, se aflau mai multe gropi unde fabricile orașului depozitau diverse deșeuri rampei de gunoi din Pata Rât, istorie în care au jucat un rol important nu doar mun- specifice industriilor socialiste. citorii de pe rampă sau firme din industria deșeurilor, ci și autoritățile administrației — În 23 decembrie 1971, CAP Someșeni și Întreprinderea Comunală Cluj au 30 31  semnat un contract de închiriere pe o perioadă de 5 ani a unui teren în Pata Rât „cu — Prin Hotărârea de Guvern 349 din 2005, Rampa de la Pata Rât era catalogată scopul amenajării rampei pentru depozitarea controlată, pe o suprafață totală de ca fiind „depozit neconform clasa B din zonă urbană” și potrivit calendarului de sis- 32.107 metri pătrați, din care fânețe degradate 20.237 de metri pătrați”. tare-încetare a activității pentru depozitele de deșeuri existente trebuia să își sisteze — În 1993, Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat trecerea în domeniul privat al activitatea în anul 2010. Consiliului Local a rampei de reziduuri de la Pata Rât, în suprafață totală de 8,94 de — Printr-un act adițional din 27 februarie 2007 la contractul cu Salprest din hectare, pe considerentul că „rampa a fost folosită circa 30 de ani de municipiul Cluj 2005 s-a modificat articolul 7.1 al acestuia, și astfel s-a prevăzut că „valabilitatea con- și nu au existat revendicări asupra terenului nici din partea fostului CAP, nici din par- tractului se prelungește până la finalizarea licitației pentru operator de salubritate tea urmașilor foștilor proprietari, dar și pentru că rampa nu poate face obiectul legii menajeră și încheierea contractului cu firma declarată câștigătoare”. fondului funciar”. — După HG 349/2005, Acordul de Mediu din 12 august 2010 a stipulat faptul — În 10 mai 2000, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca și SC Salprest SA că până la realizarea primei celule a unui depozit conform, stocarea temporară a au încheiat un protocol privind administrarea rampei de depozitare a reziduurilor, deşeurilor nevalorificabile se va realiza pe o platformă impermeabilizată amplasată protocol prin care Consiliul Local, în calitate de proprietar al terenului de la Pata Rât, în vecinătatea depozitului neconform Pata Rât. a fost de acord ca SC Salprest SA să asigure administrarea rampei direct sau în cola- — În noiembrie 2012, depozitarea gunoaielor pe rampa de la Pata Rât a fost borare cu alte societăți comerciale. Protocolul era încheiat inițial pe doi ani și apoi a sistată, aceasta fiind considerată neconformă, iar societatea care o administrează, fost prelungit prin acte adiționale până la 31 decembrie 2002. Salprest Rampă, a fost amendată de Garda de Mediu cu 30.000 de lei. Rampa a fost redeschisă după o zi, însă societatea Salprest Rampă a continuat să depoziteze de- şeurile în acelaşi loc. — În 5 ianuarie 2012 Consiliul Județean Cluj a semnat cu firma Confort con- tractul pentru construcția Centrului Integrat de Management al Deșeurilor în va- loare de 107.536.011 lei, care prevedea ca termen inițial de finalizare a lucrărilor martie 2013.  — Apoi, Societatea Atzwanger a preluat contractul pentru construcția CMID pe 25.02.2013 prin intermediul unui act adițional în urma intrării în insolvență a societății 32 Confort. Cu toate că contractul trebuia finalizat inițial în 14 luni s-a mărit timpul pen- 33 tru efectuarea lucrărilor la 22 de luni și 15 zile. Acest contract a fost reziliat de către Consiliul Județean Cluj pe 10 noiembrie 2014. — Conform Autorizaţiei de mediu din 12 iunie 2013, Salprest Rampă trebuia să elimine deşeurile menajere reziduale la depozite de deşeuri autorizate şi nicidecum pe fostul amplasament aferent depozitului neconform de la Pata Rât – depozitarea fiind sistată în anul 2010. — În septembrie 2014, Consilierii locali au aprobat protocolul de colaborare cu Consiliul Județean și Salprest Rampă S.A (singurul operator autorizat din zonă) con- form căruia depozitarea gunoaielor se va face pe terenul deținut de Salprest, adică pe o rampă temporară privată care funcționează tot în zona Pata Rât până la deschi- Rampa de gunoi veche închisă în iunie 2015, fumegând în aprilie 2016, din Ziua de Cluj 13.04.2016 derea primei celule a viitorului centru pentru deșeuri. Acest teren s-a identificat din februarie 2014. Pe atunci secretarul municipiului explica că în primă fază gunoaiele vor fi depuse pe rampa temporară care este în funcție în prezent, după care, când — În 2001, prin HCL nr. 558, s-a aprobat studiul de fezabilitate pentru obiec- aceasta va fi plină, se va trece la o altă rampă provizorie deținută tot de Salprest S.A. tul de investiții „amenajare rampă ecologică Pata Rât. Pasivizarea actualei rampe”. pentru care societatea a început deja demersurile de autorizare. Dacă și această Potrivit studiului, în 2001 suprafața bazei rampei era de 14,4 hectare. nouă rampă se va umple și între timp nu va fi gata depozitul de deșeuri, va fi necesa- — În 15 aprilie 2003, prin HCL nr. 83, s-a alocat suma de 10 miliarde de lei (ROL) ră identificarea unui nou teren limitrof pentru altă rampă temporară. Această groapă de la bugetul local, în vederea închiderii rampei de deșeuri de la Pata Rât, acest lu- a ajuns la capacitatea maximă de stocare mult mai repede decât termenul prevăzut, cru însă nu s-a întâmplat. adică 15 iulie. În mai 2015 Salprest Rampă S.A anunța autoritățile că gunoaiele nu se — În 2 iunie 2005, Primăria Cluj-Napoca a încheiat cu Salprest Rampă un con- mai pot depozita aici deoarece capacitatea rampei este depăşită. tract cu nr. 40050/443 privind operarea rampei de deșeuri Pata Rât, adică activități — În acest moment, Comisarul general al Comisariatului Gărzii Naţionale de de depozitare a deșeurilor nepericuloase și inerte, precum și exploatarea și întreți- Mediu, Florin Diaconu, a declarat: „Soluţia este depozitarea, în continuare, a deşeu- nerea rampei. rilor pe depozitul temporar situat lângă actuala rampă de gunoi de la Pata Rât, care  — Între timp, autoritățile au refuzat permanent să recunoască că în zonă, respectiv în Dallas, dar și pe rampa de gunoi, locuiesc nu doar, și nu în primul rând, nou-veniții din alte județe, ci generațiile născute chiar la fața locului din familiile pre- decesorilor așezați aici de la sfârșitul anilor 1960. Nu s-a recunoscut valoarea socială a muncii lor pe rampă, total invizibilă, nici nevoia îmbunătățirii condițiilor de locui- re și de infrastructură. Administrația publică locală intervenea aici din când în când prin serviciul de protecția copilului pentru a atenționa familiile în legătură cu violarea drepturilor copiilor. — Preconizată, în octombrie 2015, a fi o rampă temporară de stocare a deșeuri- lor pentru o perioadă de 6-7 luni, aceasta pare a se permanentiza, conform estimă- rilor, chiar până în anul 2020. În mai 2016 RADP anunța că va mai construi o a patra platformă pe lângă cele trei existente deja, extinderea platformei fiind planificată pe str. Platanilor f.n, tarla nr. 103, parcela 523/1/5 pe o suprafață de 6000 mp.4 În ceea ce privește „factorul de mediu așezări umane” Raportul studiului de mediu apreci- ază că acesta „va fi influenţat pozitiv de funcţionarea obiectivului”, referindu-se sub acest capitol la „creşterea ofertei de locuri de muncă (cel puțin 20), şi la serviciile aduse municipalităţii în ansamblu, contribuind la asigurarea unei logistici adecvate gestiunii selective a deşeurilor”. Raportul recunoaște, însă, că „emisiile gazoase gen- erate în urma arderilor instantanee sau a fermentaţiilor reprezintă surse importante de poluare atmosferică, din cauza concentraţiilor de CH4, CO, CO2, H2S, gaze toxice care afectează într-o anumită măsură atât sănătatea populaţiei umane cât şi starea mediului.” 35 Colonie Rampă, 2012, Foto: Cătălin Berescu este gol şi autorizat din 2012 şi pe care se poate depune timp de şase luni. După această perioadă, se va desfiinţa depozitul temporar şi se vor putea depozita deşeu- rile pe viitoarea rampă care face parte dintr-un proiect al CJ Cluj. De asemenea, vom modifica proiectul derulat de CJ Cluj pentru depozitarea deşeurilor, astfel încât să fie finalizată cât mai repede prima celulă de depozitare, care în şase luni să fie ope- rabilă”. Potrivit acestuia, gunoaiele au fost depozitate ilegal în ultimii ani pe vechea rampă de la Pata Rât, şi nu pe rampa temporară de lângă, care este goală. La rândul său, Preşedintele Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului, Toma Petcu, a afirmat că tocmai paradoxul a făcut că nerespectarea legii de către Salprest Rampă şi depo- zitarea într-un spaţiu neautorizat a dat posibilitatea ca depozitul temporar, care are o capacitate de 42.000 de metri cubi, să poată fi folosit acum până la 15 iulie.2 — O altă soluție, găsită de Primăria Cluj-Napoca a fost platforma de stocare temporară, care se întinde pe o suprafață de 4.000 mp, a fost deschisă în octom- brie 2015. Noua rampă de stocare temporară a deșeurilor a fost construită de Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP), care a solicitat Consiliului Local o subvenţie de 4.625.000 lei pentru realizarea acestei rampe temporare de depozitare a deşeu- rilor. Lucrările au durat 4 luni. Precum s-a observat la acea oră, rampa de la Pata Rât urma să aibă are o capacitate de 96.000 de tone, iar deşeurile clujenilor cântăresc Localizarea amplasamentului (cu negru) față de depozitul de deșeuri de la Pata Rât, preluat aproximativ 12.000 de tone lunar.3 din Raport, 2016  SITUAȚIA LOCATIVĂ DIN COLONIA DALLAS Precum povestesc oamenii, lumea din Dallas multă vreme își făcea barăci din materiale foarte slabe, dar cu timpul generațiile noi au început să construiască din materiale mai solide. Însă întotdeauna au construit cu frică, cu risc, se temeau ca nu cumva să fie fugăriți de aici de către primărie. Se mai spune, însă, că în Dallas niciodată nu au fost razii ale poliției precum au fost pe rampă. Căci pe rampă poliția a avut mai multe rânduri de acțiuni prin care a dat foc la colibele oamenilor sau le-a demolat. Poliția s-a mobilizat, aparent, la plângerile orășenilor care aveau terenuri chiar lângă rampă chiar dacă nu foloseau la nimic acele pământuri: „Și în Dallas au fost câteva razii, când poliția căuta infractori sau când au vrut să ne ia în evidență, dar niciodată nu au fost de genul celor de pe rampă, să alunge locatarii sau să le demoleze casele” (fragment din interviu realizat cu un locuitor din Dallas). Cu toate fluctuațiile numărului de persoane care au afectat mai ales populația cu domiciliul pe rampă, în 2012 în Dallas locuiau circa 320 de persoane, iar pe rampa de gunoi 248. Majoritatea ajutoarelor pe care oamenii din Dallas le-au primit de la organi- zații neguvernamentale au constat în ajutoare umanitare. Însă erau câteva organi- zații care au contribuit la îmbunătățirea infrastructurii locative. În 2005, Asociația Voluntară Castel Banffy a demarat o acțiune de igienizare a locului, care a inclus Captură zona Dallas din Imobile ANCPI pe fundal Ortofotoplan 2010, actualizat cu date de curățarea acestuia de reziduurile menajere, mascarea terenului cu pietriș margaritar, cadastrare (282419, 262854) introducerea apei potabile în toată comunitatea prin intermediul a cinci puțuri de ali- mentare cu apă potabilă, construirea a cinci cabine de WC, turnarea a cinci plăci de 36 beton pentru spălarea diferitelor lucruri, dar și întrajutorarea oamenilor, printre altele cu materiale de construcție. La rândul lor, Fundația Ajutorul Familiei și Fundația Pro Rroma, cu ajutorul voluntarilor veniți din străinătate, cât și a beneficiarilor, au constru- it aici în timp peste 50 de locuințe. Pe lângă aceste intervenții, comunitatea de romi din Pata Rât a mai beneficiat de sprijinul câtorva proiecte Phare în domeniul edu- cației școlare și sănătății, precum și de proiecte punctuale derulate de organizații locale, cum ar fi Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Asociația Wassdas și Asociația pentru Emanciparea Femeilor Rome. Printre ele unele vizau eliberarea actelor de identitate, dar numai buletine provizorii, fără domiciliu, lucru care se poate repeta la nesfârșit în condițiile în care aceste buletine trebuie reînnoite din an în an și oferă acces limitat la drepturi și servicii. După atâția ani, chiar și proiectul ADI ZMC „Pata Cluj” a repetat aceeași paradigmă de intervenție. Nici sub impactul proiectului nu s-a ajuns la identificarea unor soluții care să întărească siguranța locativă a oame- nilor până când ei vor mai fi nevoiți să locuiască de facto în Dallas neavând alterna- tive locative. Nefiind luați în evidență cu domiciliu, ei se confruntă cu dificultăți mari inclusiv la dobândirea unui loc în cimitirele din oraș. Cea mai îndelungată și consistentă implicare în colonia Dallas a venit din partea Fundației Pro Roma. După inițiative de natură educațională, în 2004 și apoi în 2011 Fundația a cumpărat o bună parte a terenului de sub Dallas, și a construit case noi din lemn. Terenul achiziționat în 2004 era încadrat drept teren agricol extravilan. Partea de parcelă cumpărată în 2014, când Planul Urbanistic General al orașului a intrat în vigoare, devenea teren intravilan industrial. În 2012, (ancheta UNDP&UBB) 20 de persoane au declarat că locuința în care stau a fost construită de Fundație. De atunci însă numărul cabanelor noi a crescut rapid, azi ajungând la aproape 60. Rampa (nouă) de stocare temporară a deșeurilor în flăcări, din Telegraf online, 08.05.2016  Fundația ar mai fi dispusă să cumpere teren și să mai construiască, așteptând însă sprijin din partea autorităților în ceea ce privește statutul juridic și urbanistic al aces- tor terenuri și locuințe. În toamna lui 2015, în contextul în care mai mulți locatari au cerut să li se faciliteze conectarea la curent electric, primăria a sugerat reprezentan- tului Fundației să recurgă la procedura plângerii prealabile pentru a schimba des- tinația terenului de sub Dallas din zonă industrială în zonă de locuit. Oamenilor din Dallas li se par îndreptățite aceste cereri de locuire din moment ce în imediata lor vecinătate, la circa 50 de metri de ei, sus pe deal, în 2010 Primăria a făcut schimb de teren cu compania de salubritate Brantner Veres și a obținut titlu de proprietate asupra pământului unde a construit 10 case modulare. Totodată, primăria a inclus terenul respectiv în intravilan și printr-un PUZ l-a transformat în zonă de locuit, iar în 2015 le-a prelungit chiriașilor de acolo contractele de închiriere până în 2019. Oamenii din Dallas rețin că firmele de colectare au apărut prin zonă acum 12-13 ani. Unii consideră că înainte de asta lucrurile mergeau mai bine pentru muncitorii de pe rampă pentru că ei înșiși își duceau deșeurile selectate în afara zonei Pata Rât să le vândă, în Someșeni, în jurul actualului magazin Ambient pe când acesta nu era construit și până când li se mai permitea să circule cu caii și căruțele. Locatarii din Dallas însă observă că cel mai greu le este acum, după închiderea rampei vechi și deschiderea rampei temporare noi. Doar 3-4 familii au plecat după închiderea rampei. Câțiva s-au angajat în oraș. Cei care au rămas și au început să lucreze pe rampa cea nouă și-au dat seama că prețurile pe care administratorii acestei rampe le plătesc pentru deșeuri sunt cam jumătate din prețul pe care îl luau înainte, când nu le interzicea nimeni să iasă de pe rampă cu ce au selectat și colectat într-o zi și să 38 vândă fier, plastic, hârtie și cartoane la firmele de colectare din zonă. NOTE 1 Conform Recensământului din 1941 populația Clujului a fost de 114.984 locuitori, în 1966 crescând la 185.663, iar în 1992 la 328.602 de locuitori. 2 Sursă Mediafax, 10 februarie 2015, accesibilă aici - http://www.mediafax.ro/social/cluj-rampa-de-deseuri- de-la-pata-rat-inchisa-din-cauza-depasirii-capacitatii-de-stocare-13813269 3 Sursă Ziar de Cluj, 17 octombrie 2015, accesibilă aici - http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/platfor- ma-de-depozitare-temporara-a-deseurilor-a-fost-inaugurata-cum-va-functiona--141959.html 4 Sursă Monitorul de Cluj, 3 mai 2016, accesibilă aici - http://www.monitorulcj.ro/actualitate/52196-ce-im- pact-va-avea-extinderea-rampei-temporare-de-de%C5%9Feuri-de-langa-pata-rat#sthash.UeoeNp6c. dpbs; din articol se poate ajunge la Raportul de Mediu elaborat de SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, titularul proiectului fiind Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca.  ACȚIUNI ANTIGHETOIZARE ÎN CLUJ Teodora Dănilă, Vlad Iepure, „Ești în Pata Rât!”, jucărie, (ȘPAC) 2011 Imagine din expoziția „Pata Rât 2012: Romi împinși la margini”, tranzit.ro/ Cluj, 2012  gradul de izolare de restul orașului care caracterizează Pata Râtul, diferitele grupuri „Cercetarea activistă se consumă și sub tensiunile economiei informale și subterane bazate pe exploata- rea celor mai vulnerabili. Din punct de vedere simbolic, toată zona s-a desprins tot mai puternic de imaginarul orașului asumat cu mândrie de populația lui. Simbolismul este un gest politic deșeurilor aruncate se asociază cu oamenii care locuiesc în apropierea gropii de gu- noi, în timp ce mirosul și murdăria aferente mediului toxic se corporalizează, iar stigma mediului devine element al auto- și hetero-identificării locatarilor zonei. care rezultă în acțiuni Întâlnirea mea directă cu zona Pata Rât, cu oamenii din spațiul Pata Rât, și prin ei cu o serie de alți actori din afara lui, a început după 2008, atunci când eram impli- cată în două cercetări paralele, una despre accesul la educație școlară2, iar cealaltă practice ce își propun despre accesul la muncă decentă a persoanelor de etnie romă3. Ambele investigații demonstrau deja că deprivările din aceste domenii ale vieții sunt (re)produse de marginalizarea teritorială, chiar dacă nu spațiul în sine și nicidecum opțiunea pentru să schimbe ceva în a duce traiul în spații precare, ci politica economică a spațiului urban conduce la formarea zonelor de locuire defavorizată care la rândul lor agravează excluziunea socială (printre altele precarizarea în domeniul școlar și cel al muncii). Dar ceea ce nu relațiile de putere știam pe atunci era că, începând cu 2010, aceste întâlniri aveau să îmi schimbe radical practicile profesionale și că voi ajunge să transform cercetarea în instrument al activis- mului social sau că mă voi defini la un moment dat ca cercetător/universitar activist. în favoarea celor În înțelegerea mea, cercetarea activistă practică responsabilizarea socială a cu- noașterii prin folosirea ei ca mijloc al articulării publice a unor revendicări față de di- versele forme ale puterii în așa fel încât nevoile celor marginalizați să fie adresate de 42 nedreptățiți” putere prin schimbări instituționale. Cercetarea activistă nu este neutră din punct de vedere politic. În situații cum sunt cele de marginalizare socio-locativă, sau cum este cazul Pata Rât din Cluj, adică în cazurile unor relații de putere care produc nedrep- 43 Enikő Vincze tate, nu putem pretinde că suntem analiști detașați, că vorbim neutri despre relația dintre cei care deposedează de drepturi, pe de o parte, și dintre cei deposedați, pe de altă parte, sau despre cei care sunt privilegizați și cei care sunt defavorizați de relația de deposedare. Opțiunea de a aborda o relație de putere din perspectiva Zona de locuire defavorizată Pata Rât din orașul Cluj este o manifestare spațială celor inferiorizați nu este doar o poziționare analitică ce generează cunoaștere ca- a marginalității avansate create de capitalismul contemporan. Ea rezultă și din modul pitalizabilă în spații academice, ci este un gest politic care rezultă în acțiuni practice în care statul și piața transpun locuirea din teritoriul drepturilor omului într-un do- ce își propun să schimbe ceva în aceste relații de putere în favoarea celor oprimați. meniu marketizat și produc categorii sociale „incapabile” să achiziționeze locuință Auto-reflecțiile asupra acestor procese sunt și ele constitutive. Atunci când poves- adecvată în oraș la valoarea de schimb generată de piața imobiliar-bancară. Mână-n tesc despre întâlnirile mele cu, în și prin Pata Rât, sau reașez și reinterpretez lucrurile mână cu aceste procese, dar și cu ideologia capitalistă a meritocrației și competiti- sau regândesc ce am făcut și de ce în ultimii șapte ani, de fapt în permanență rede- vității, rasismul împinge persoanele aparent inutile din punctul de vedere al capitalului finesc problema la care caut soluții. Din acest motiv, simt că eșuez în reconstituirea la periferia societății, dar mai bine zis îi face exploatabili tocmai din statutul de margi- evenimentelor, pentru că de fapt încerc să surprind o realitate procesuală pe care nalizați și justifică tratamentul lor degradant prin dezumanizarea/rasializarea acestora. și eu însămi o creez, participând la ea nu doar ca observator, ci și ca actor constitu- Toate cele patru colonii ale zonei Pata Rât sunt situate în aria rampei municipale tiv situat la intersecția mai multor identificări (universitar, cercetător, activist). Totuși, de gunoi, fiind marcate de proximitatea, toxicitatea și izolarea acesteia, dar și de această realitate este cât se poate de obiectivă în materialitatea ei trăită de oamenii asocierea globală a ei (și a locuitorilor săi) cu stigma deșeurilor poluante și inutile. care locuiesc în Pata Rât. Această ipostază a locuirii sărace a trecut prin schimbări majore (cantitative, în sens Uitându-mă înapoi la istoria anilor care au trecut din 2010 până azi, în funcție de de lărgire, și „calitative”, în sens de precarizare) de-a lungul transformărilor economi- schimbările câmpului de actori implicați, dar și de poziționarea și de gândirea mea ei politice a orașului din perioada socialistă și post-socialistă1. Din punct de vedere despre ce anume este problema, pot distinge trei mari etape ale acestei perioade. material, în timp ce s-a extins tot mai mult, acest spațiu al locuirii s-a înrăutățit per- De dragul simplității, le numesc aici etapa pre-gLOC, gLOC și post-gLOC.4 Ele, chiar manent, astfel încât deprivările multiple și insecuritatea oamenilor de acolo se acu- dacă împărtășesc principiile fundamentale ale anti-ghetoizării, au contribuit prin mij- tizează și se reproduc inter-generațional. Din punct de vedere social, în funcție de loace și cu rezultate diferite la punerea problemei pe agenda publică a orașului.  Parcurgând aceste etape, am ajuns la înțelegerea de azi a problemei (deprivarea și unui teren de 3.000 metri pătrați în zona Pata Rât. În 12 mai 2010 am organizat Masa nedreptatea locativă) și a cauzei structurale care o generează în forma ei curentă (în- rotundă „Comunitatea de romi din Pata Rât şi dreptul la locuire” cu reprezentanți trepătrunderea neoliberalismului și rasismului ca sisteme politico-economice și cultu- ai Alianței Civice a Romilor din România, Amare Phrala, ENAR România, Fundația rale care creează și justifică inegalități locative ca inegalități de clasă). Perioada pre- Desire, Romani CRISS, Asociația pentru Emanciparea Femeilor Rome, Asociația gLOC a demonstrat că forțele locale nu au puterea să acționeze ca o presiune care Voluntară „Castel Banffy”, Fundația Pro Roma, și reprezentanți ai comunităților de contează în relația cu autoritățile locale și în favoarea comunităților marginalizate de romi de pe strada Cantonului şi zona Pata Rât/Dallas. Comunitatea Coastei nu a luat romi. Iar etapa gLOC a reușit să creeze o presiune critică locală și prin atragerea su- parte la aceste demersuri, reprezentanții clujeni ai Partidei Romilor au susținut că portului unor organizații internaționale, dar a rămas neputincioasă față de abordarea ea ține de „teritoriul” lor și nu au nevoie de implicarea noastră. Din partea Primăriei problemei de către autoritățile locale în logica „bunelor practici ale proiectelor pilot” Municipiului Cluj-Napoca la această întâlnire a participat vice-primarul Attila László, care tergiversează implementarea unor politici publice desegregaționiste. Perioada care la fața locului a exprimat deschiderea instituției față de încheierea unui protocol post-gLOC impune nevoia acționării în vederea schimbărilor instituționale în ceea ce cu societatea civilă în vederea soluționării adecvate a situației locative a romilor privește asigurarea dreptății locative ca parte a dreptății sociale. Altfel spus, gLOC a din zonele afectate. După două săptămâni, împreună cu Pavel Doghi am depus pro- continuat acțiuni premergătoare constituirii Grupului, care adresau diverse aspecte punerea pentru un Protocol de colaborare, care urma să se concentreze pe două ale condiției din Pata Rât; a creat spațiul public de acțiuni pentru desegregarea Pata puncte: identificarea unor soluții care să evite segregarea rezidențială şi să asigure Rât și a pregătit locul pentru mulți alți actori cu diverse abordări și interese ce își dreptul la locuire adecvată ale familiilor de romi afectate de planul de relocare; asumă azi proiecte și programe pentru și cu oamenii din această zonă. În ceea ce găsirea unor soluții care să fie în conformitate cu legislația internațională cu privi- mă privește, resimt nevoia unei reconstituiri ale întâlnirilor mele cu, în și prin Pata Rât re la o locuință adecvată stabilită de către Comitetul pentru Drepturi Economice, pentru a putea continua, în această nouă etapă, rolul asumat de mine, acela de poli- Sociale şi Culturale ale Națiunilor Unite (ICESR) prin Comentariul General nr. 4 care tizare a (ne)dreptăților locative atât de neglijate în România post-socialistă. defineşte şapte criterii minimale ce trebuie îndeplinite pentru ca o locuință să fie considerată adecvată, precum şi de către reglementările internaționale şi naționale cu privire la obligativitatea menținerii unei distanțe sigure între o zonă rezidențială ETAPA PRE-GLOC SAU REZISTENȚA PRIN PETIȚII şi o sursă de poluare. Prin Scrisoarea Nr. 111351/803 din 12.07.2010 primită din par- DESCONSIDERATĂ DE AUTORITĂȚILE PUBLICE tea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca și a Direcției de Asistență Socială şi 44 Medicală, semnată de primarul Sorin Apostu, autoritățile locale au refuzat încheierea 45 În primăvara anului 2010, atunci când încercam să înțeleg problemele legate acestui protocol de colaborare argumentând că dialoghează doar cu reprezentanții de muncă în cazul persoanelor ce locuiau atunci pe strada Cantonului, am observat romilor și structurile oficiale ale reprezentării romilor, cum ar fi Grupul de Lucru Mixt primele declarații făcute de Primăria Cluj-Napoca în legătură cu un plan care părea de la Prefectura Județului Cluj. că îi va afecta. Acesta a fost formulat în termenii nevoii de „a găsi o soluţie pen- În urma acestor eșecuri pe plan local, în septembrie 2010 ne-am adresat cu un tru cei circa 1500 de romi care locuiesc pe strada Cantonului şi Coastei, precum şi Referat de constatare7 autorităților centrale (Guvernului și Președinției României) și în Pata Rât”, luând în calcul zona din aproprierea rampei de gunoi.5 Am început să am arătat următoarele în legătură cu planurile anunțate ale Primăriei Cluj-Napoca: caut documente oficiale ce puteau sta în spatele acestor declarații publice și astfel ♦♦ Mutarea familiilor de romi din cele trei zone într-una singură înseamnă acutiza- am dat de Referatul Direcţiei Patrimoniului Municipiului şi Evidenţa Proprietăţii cu rea segregării rezidențiale prin decizii administrative. Nr. 64778/451.1 din 25.03.2010, care definea „argumentele” în vederea „reamplasării ♦♦ Argumentele aduse mutării familiilor de romi în Referatul Direcției Patrimoniului persoanelor” din aceste zone, cum ar fi „nivelul de insalubritate foarte ridicat şi multe Municipiului şi Evidența Proprietății cu Nr. 64778/451.1 din 25.03.2010 („nivelul reclamaţii ale cetăţenilor”. Și am găsit Hotărârea nr. 127 din 30.03.2010 a Consiliului de insalubritate foarte ridicat” şi „multe reclamații ale cetățenilor din zonă”) pe Local al Municipiului Cluj-Napoca, care a aprobat efectuarea unor demersuri nece- baza căruia s-a adus Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca sare identificării de terenuri în Zona Pata Rât „în scopul mutării persoanelor care 127/30.03.2010, nu sunt acceptabile: pentru insalubritate Primăria poate amen- locuiesc ilegal pe str Cantonului şi str. Coastei”. da cel mult proprietarul terenului, iar argumentul reclamațiilor care ar putea Făcând uz de identitatea mea legată de o organizație neguvernamentală din eventual exista împotriva unor familii trebuie analizat în detaliu în fiecare caz şi Cluj (Fundația Desire), împreună cu colegi de la Asociația Amare Phrala - Frații Noștri, nicidecum nu poate justifica evacuarea tuturor familiilor de pe acele străzi. am lansat o acțiune virtuală împotriva ghetoizării și segregării6 și am apelat la exper- ♦♦ Această mutare duce la ghetoizare etnică, fiind o manifestare a discriminării tiza organizației Romani Criss din București care a depus la Primăria Cluj-Napoca instituționale şi astfel o gravă violare a drepturilor omului, având drept solicitări de informații publice cu privire la Hotărârea 127/30.03.2010. Fără ca aceste consecință perpetuarea şi cronicizarea excluziunii socio-economice şi ne- solicitări să fi fost luate în considerare, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a recunoaşterii romilor ca parte integrantă a Clujului. continuat demersurile pe acest plan și prin Hotărârea nr. 197 din 11.05.2010 a dema- ♦♦ Mutarea în zona Pata Rât a familiilor de romi afectate de Hotărârea Consiliului rat procedurile schimbului de teren între Primărie şi S.C. Strict Press S.R.L. în urma Local contravine politicilor de integrare şi incluziune a romilor pe care Guvernul cărora societatea din urmă a obținut 300 metri pătrați pe strada Nădăşel în schimbul României le-a asumat în ultimele două decenii.  ♦♦ Mutarea acestor familii în zona Pata Rât nu va rezolva, din contră, va agrava dedicate soluționării problemelor locative ale romilor utilizând noua oportunitate cre- problemele lor social-economice, implicând, printre altele, următoarele pericole: ată prin adoptarea de către Parlamentul European a propunerii Comisiei Europene –– terenul toxic al rampei de gunoi periclitează sănătatea oamenilor; de a utiliza Fondul european de dezvoltare regională pentru astfel de intervenții; să –– marginalizarea acestei comunități la periferia oraşului îngreunează şi mai implice organizații cu experiență în domeniul construcției de locuințe pentru cate- mult accesul la transport public şi la toate serviciile publice de calitate; gorii dezavantajate, care la rândul lor pot implica persoanele/familiile vizate în con- –– izolarea unei comunități compuse din circa 2.000 de persoane de restul strucția de locuințe; să elaboreze proiecte multi-sectoriale care să susțină familiile în oraşului creşte stigmatizarea acestei comunități, face imposibil accesul la cauză nu doar în rezolvarea problemelor lor locative, ci şi cele legate de accesul la educație şcolară şi la locuri de muncă decente, creşte riscul unor fenomene educație şcolară şi la locuri de muncă decente. de infracționalitate. Sesizările din 2010 ale Fundației Desire și Asociației Amare Phrala adresate au- ♦♦ Planul de relocare a familiilor în zona rampei de gunoi contravine Declarației torităților locale și centrale, precum și petițiile cu privire la consecințele negative ale internaționale a drepturilor omului şi mediului adoptată la Geneva în 1994 care segregării rezidențiale a comunităților marginalizate de romi într-o periferie izolată, precizează printre altele că acestea includ şi dreptul la condiții de locuit într-un poluată și stigmatizată nu au putut opri implementarea acestui plan al Primăriei și mediu sănătos, nepoluat şi nedegradat de activități care pot afecta sănătatea Consiliului Local Cluj-Napoca. Autoritățile locale au finalizat construirea caselor mo- şi bunăstarea oamenilor, precum şi Ordinului Ministrului Sănătății nr. 536 din 23 dulare în zona Pata Rât, tergiversând până în ultimul moment informarea celor afec- iunie 2007, care la articolul 11 arată că distanța minimă de protecție sanitară, tați în legătură cu care dintre comunități și când va fi mutată acolo. Într-un final, în recomandată între zonele protejate şi o serie de unități care produc disconfort 17 decembrie 2010 familiile de pe strada Coastei au fost evacuate și mutate în zona şi riscuri sanitare este de 1.000 de metri. Pata Rât (la aproximativ 800 de metri de la rampa de gunoi a orașului și la 200 metri ♦♦ Cele două Hotărâri ale Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca de depozitul de deșeuri chimicale). Circa 350 de persoane, marea lor majoritate de (127/30.03.2010 şi 197/11.05.2010) denotă faptul că Primăria a început demer- etnie romă, au fost nevoite să se așeze în cele 10 module construite de autoritățile surile preliminare mutării familiilor de romi în cauză fără să analizeze pericolul locale cu acest scop (fiecare modul fiind compus din câte patru camere de 16 sau 18 la care sunt supuși datorită relocării lor într-o locație îndepărtată de zonele metri pătrați și un spațiu de baie sub 2 metri pătrați). Peste 35 de familii lăsate fără populate ale oraşului, lângă groapa de gunoi, care este o sursă de poluare şi adăpost de autorități pe vreme de iarnă au fost primite de rudele lor în apartamente- fără să aibă o strategie cu privire la protejarea securității posesiei locuințelor, le contractate. Decizia Primăriei, deci, a fost ca nu familiile din Dallas, din rampa de 46 la disponibilitatea serviciilor şi infrastructurii sau la asigurarea accesibilității şi gunoi sau de pe strada Cantonului să fie mutate în module (pentru ele mutatul nu ar 47 locuibilității. fi însemnat o deplasare spațială semnificativă și într-un fel poate că ar fi condus la o ♦♦ Aceste Hotărâri contravin bunelor practici şi datorită faptului că familiile în cauză îmbunătățire a condițiilor locative în sensul strict al cuvântului și la legalizarea domi- nu au fost şi nu sunt consultate în legătură cu mutarea lor, în timp ce de-a lungul ciliului), ci ca familiile integrate în oraș sau comunitatea Coastei să se reloce în zonă. ultimului deceniu multe dintre ele au fost relocate pe străzile respective de către Astfel, autoritățile locale au manifestat cât se poate de clar că toate pregătirile din Primărie, fiind în evidența Primăriei, beneficiind de căsuțe construite de organizații 2010 (sau poate chiar de dinainte) s-au făcut cu scopul de a „curăța” strada Coastei de caritate cu acordul Primăriei, fapt care dovedeşte că ele nu stau acolo ilegal. de elementele nedorite și de a „regenera” zona a cărei valoare imobiliară a crescut ♦♦ Soluțiile identificate pentru familiile în cauză trebuie să fie acceptabile în lumina în ultimii ani și că soluția găsită de ele față de locuirea precară a fost mutarea tuturor legislației internaționale cu privire la o locuință adecvată. persoanelor însărăcite, marea lor majoritate de etnie romă, lângă rampa de deșeuri. ♦♦ Conform Recomandării (2005) 4 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei Relocarea s-a efectuat prin instrumentarul violenței structurale inerente evacuărilor către Statele Membre privind îmbunătățirea condițiilor de locuire ale romilor în forțate: dimineața devreme, prin poliție și jandarmerie, cu buldozere. Relocarea în Europa, autoritățile publice sunt chemate să contribuie la integrarea romilor şi grup a fost o manifestare brută a violenței spațial-corporale prin care cei afectați au în acest domeniu prin aplicarea unor măsuri afirmative; în acest spirit Primăria fost deposedați nu doar de bunurile lor materiale și de drepturile lor locative, ci și de ar trebui să redefinească criteriile de selecție în vederea obținerii unor locuințe demnitatea umană și calitatea lor de persoană. sociale, criterii care – aşa cum sunt definite în Hotărârea Consiliului Local al Primul nostru protest stradal s-a coagulat, din păcate, doar după evacuarea for- Municipiului Cluj-Napoca 116/30.03.2010 – exclud şansa categoriilor defavoriza- țată din decembrie 2010. În 19 ianuarie 2011, demonstrația a atras atenția asupra ce- te de a avea acces la astfel de locuințe. lor întâmplate prin accentul pus pe lezarea demnității umane prin relocarea a peste 300 de persoane în preajma rampei de gunoi și prin demolarea cu buldozere a locu- În finalul Referatului din septembrie 2010, am recomandat autorităților publice ințelor de pe strada Coastei. Asumată de Asociaţia Amare Phrala și de partenerii săi, să găsească soluții locative care să elimine segregarea rezidențială, să includă în Fundaţia Desire, European Roma Rights Centre și organizațiile membre ale Alianţei planul urbanistic al oraşului şi să implementeze un plan al desegregării rezidențiale, Civice a Romilor, această manifestaţie stradală s-a organizat sub egida mesajului să reanalizeze criteriile de alocare a locuințelor sociale în aşa fel încât să facilite- „Sunt Rom – Vreau să Trăiesc în Demnitate”8. Participanţii şi-au exprimat dezacordul ze accesul categoriilor defavorizate la astfel de locuințe ca o măsură afirmativă; să cu privire la proiectul Primăriei Cluj-Napoca „Locuinţe sociale în Pata Rât” şi solicita- accepte parteneriate cu organizațiile civice implicate; să atragă fonduri europene rea de a fi primiţi prin reprezentanţii lor la o întâlnire cu autorităţile locale.  civic), precum și Ernest Creta (seniorul activist al comunității Coastei premiat în 2012 ETAPA GLOC, REZISTENȚA STRADALĂ GENERATOARE la Gala Participării Publice împreună cu glOC cu premiul „Groapa de gunoi nu e aca- DE MASĂ CRITICĂ DE PRESIUNE ASUPRA să”), s-au implicat puternic (și) atunci în organizarea și derularea acțiunilor. Manifestul AUTORITĂȚILOR LOCALE stradal a continuat în incinta sediului tranzit.ro/ Cluj cu o expoziție pe tema Romii nu au loc în oraș? Cu ocazia a trei ani de la evacuări, în decembrie 2013, ne-am retras în Grupul de Lucru al Organizațiilor Civice (gLOC) s-a constituit în a doua parte a spațiul caselor modulare, trimițând mesajul SOS! Scoateți-ne din Pata Rât14 cu sco- lunii ianuarie 2011 ca o organizație umbrelă informală, fără statut juridic, coagulată în pul ca imaginea capturată din aer a zonei15 să se fixeze în imaginarul orașului ca o jurul unor principii critice comune în ceea ce privește segregarea, ghetoizarea, rasis- situație ce trebuie depășită odată pentru totdeauna prin eforturile comune ale celor mul și manifestarea acestora în cazul Pata Rât din orașul Cluj. Constituirea gLOC a în- care sunt forțați să locuiască acolo și ale întregului oraș. semnat identificarea și aducerea laolaltă a mai multor organizații civice care activau În perioadele dintre aceste comemorări activiste am participat la articularea și deja pentru drepturile omului și/sau drepturile romilor în diverse domenii, respectiv facilitarea câtorva acțiuni protestataro-culturale, derulate cu ocazia mai multor eve- a mai multor persoane fizice, cercetători, activiști, arhitecți, artiști care doreau să se nimente internaționale, cum ar fi: Ziua Mondială a Mediului (în iunie 2013, am ma- implice în rezistența față de segregare, ghetoizare și rasism9. Ca întreg, funcționam nifestat împotriva rasismului de mediu16) sau Ziua Mondială a Locuirii (în octombrie fără un „proiect” anume, dacă în sensul tradițional al cuvântului „proiect” înseamnă 2011, am pus problema condițiilor locative inumane ale familiilor majoritar rome din să ai o agendă predefinită de acțiuni pe un an, doi, trei, să ai un buget, să ai indica- Pata Rât în termenii drepturilor universale legate de locuire)17. În aprilie 2011, gLOC a tori cantitativi și să scrii rapoarte despre realizarea acestora. Noi nu aveam fonduri lansat și susținut prin câțiva alergători cauza familiilor evacuate de pe strada Coastei pentru ceea ce făceam, ceea ce era un dezavantaj, poate. În schimb, munca noas- la Maratonul Internațional Cluj18. În mai 2011, am participat, în semn de rezistență și tră nu a fost constrânsă de birocrațiile de finanțare. Neavând precedente în jurul protest, împreună cu mai mulți membri ai comunității evacuate la Şedinţa Consiliului nostru, la început nu știam probabil nici care sunt limitele noastre. Sau în ce anume Local Cluj-Napoca, cu ocazia căreia consilierii au aprobat cu unanimitate de voturi constă puterea noastră. Și ce putem face cu ea. Simțeam, știam doar că trebuie să proiectul de hotărâre privind „darea în folosinţă gratuită Arhiepiscopiei Feleacului şi vorbim cu voce tare despre ce nedreptăți suferă oamenii evacuați sau cei care sunt Clujului a imobilului din municipiul Cluj-Napoca, strada Coastei fără număr”, adică a nevoiți să locuiască în zona rampei de gunoi, fiind izolați de restul lumii, fiind asociați terenului unde erau situate fostele locuinţe sociale închiriate de familiile mutate for- cu deșeurile, fiind reduși la tăcere și dezumanizați. Am vrut să înțelegem de ce se țat în Pata-Rât și demolate de către autorităţile locale în decembrie 2010. Cu câteva 48 întâmplă aceste lucruri. De aceea unii dintre noi ne-am mobilizat forțele și pentru o zile mai târziu, tot într-un ton contestatar ne-am adunat pe fosta strada Coastei în 49 cercetare despre spațializarea și rasializarea excluziunii sociale dincolo de orașul momentul în care s-a aşezat acolo piatra de temelie a Facultăţii de Teologie Socială Cluj10. Am vrut să înțelegem cine și ce este responsabil față de aceste fenomene, și Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai de către Arhiepiscopul Andrei, în prezenţa pri- cine ar trebui să aibă resurse ca să le pună capăt. Astfel ne-am definit și rolul public, marului Sorin Apostu (cu doi ani mai târziu, în decembrie 2013 le-am reamintit istoria ca cercetători activiști: acela de a transpune pe agenda publică și politică problema tristă a locului oficialităților care inaugurau clădirea campusului teologic construit pe încălcării drepturilor locative, a o defini ca problemă structurală și mai departe de acest loc.) Tot în anul 2011, atunci când locuitorii de pe strada Cantonului au fost a identifica cauzele marginalizării socio-teritoriale și deprivării locative, dar și de a dați în judecată de către Regionala CFR Cluj, ne-am mobilizat pentru a demonstra căuta posibile soluții la aceste probleme. Precum am arătat într-un interviu din 201411, prin documente că o mare parte din locatari s-au așezat acolo în urma unor măsuri personal am învățat să articulez în practică critica sistemului represiv prin protestele de relocare administrate de Primărie și stau în căsuțe amplasate de către câteva cu care ne-am împotrivit în orașul Cluj evacuărilor forțate. În acest proces compania organizații de caritate cu acordul Primăriei19. Împreună cu Romani CRISS și Amnesty Cristinei Raț și a lui Adi Dohotaru a fost crucială pentru mine. International, gLOC a salutat decizia din 19 septembrie 2011 a Tribunalul Cluj-Napoca În decembrie 2011, am mobilizat solidarități în jurul Marșului pentru dreptate so- prin care acesta a respins cererea Căilor Ferate Române de a evacua familiile de cială12, care a implicat multă lume din Clujul academic și civic: cred că atunci am romi și de a demola imobilele de pe strada Cantonului. făcut un pas important spre tematizarea evacuării forțate a familiilor de romi de pe Ne-am implicat și în alte tipuri de manifestări stradale cu caracter protestatar, strada Coastei ca parte integrantă a unei problematici sociale mai largi și anume a precum: Și eu sunt gunoier20 (prin această acțiune din martie 2012 am accentuat nedreptăților create de societatea noastră de azi. Marșul stradal a continuat în incin- că munca precară, desfășurată fără protecție și în condiții care periclitează nu doar ta Casei Tranzit cu o dezbatere publică și expoziție din lucrările copiilor din Pata Rât sănătatea, ci și viața muncitorilor de pe rampă, a fost și continuă să fie o muncă utilă realizate împreună cu elevi ai Școlii Elf. A doua comemorare a evacuării, Romii alun- pentru oraș deoarece ea a asigurat colectarea selectivă a deșeurilor din Cluj timp de gați la margini – Și noi aparținem orașului13, prin protestul din fața primăriei din de- mai multe decenii și că acum, în preajma închiderii rampei de gunoi, acești muncitori cembrie 2012, organizat împreună cu Amnesty International, European Roma Rights exploatați la diverse nivele trebuie susținuți în revendicarea dreptului lor la muncă Center și Asociația Comunitară a Romilor din Coastei, a preluat simbolic, prin imagi- decentă). În martie 2013, am participat la performance-ul Munca nu e un lux, e un nile proiectate pe clădire, puterea administrativă timp de 10 minute în favoarea zonei drept!21 cu ocazia căruia am făcut conexiunea între ideile artistico-activiste ale lui Adi Pata Rât. Acțiunea a fost susținută în acest an și de Fundația AltArt. Linda Greta din Dohotaru și articularea inițiativei unor persoane evacuate de pe strada Coastei (și în comunitatea Coastei (în 2014 a primit premiul „Galei Femeilor Rome” pentru activism mod special a lui Florin Stancu), pentru a susține o unitate de economie socială care  solicită sprijinul autorităților locale pentru a crea locuri de muncă pentru membrii co- forțate26; și să contribui la documentarea confesiunilor oamenilor evacuați, utilizate în munității cu scopul de a presta servicii utile locuitorilor din Cluj și ulterior de a genera dosarul procesului intentat împotriva Primăriei, depunând totodată mărturie în cadrul venituri redustribuite pentru activități comunitare. uneia dintre înfățișările procesului instrumentat prin European Roma Rights Center. Toate aceste proteste laolaltă și modul în care ele au construit mesajele au ur- mărit, și cred că au reușit, să transforme o problemă neglijată/uitată de autoritățile locale (situația comunităților marginalizate din Pata Rât și contribuția directă a au- ETAPA POST-GLOC, NEVOIA ACTIVISMULUI PENTRU O torităților publice la crearea acestei situații) într-o problemă care azi nu se mai poa- POLITICĂ A DREPTĂȚII SOCIALE ȘI LOCATIVE te exclude de pe agenda publică. Desigur, nu am descoperit primii „problema Pata Rât”, pentru că au existat și continuă să existe diverse eforturi punctuale, umanitare Din moment ce rostul gLOC a fost acela de a pune pe agenda publică proble- sau de altă natură, care nu doar o sesizează, ci și încearcă să facă lucruri prin care ma neglijată a segregării teritoriale prin coagularea mai multor tipuri de acțiuni și să îmbunătățească viața oamenilor care trăiesc acolo. Față de aceste inițiative, sem- mobilizarea unor resurse multiple ce pot răspunde atât nevoilor curente cât și celor nificația acțiunilor noastre protestatare a fost că au politizat o temă (excluziunea so- de perspectivă a oamenilor, acest tip de acțiune nu mai avea sens să continue ca cio-teritorială justificată prin rasism) care, în măsura în care se formula în viața publi- atare după decembrie 2013.27 Dar gLOC nu s-a dizolvat, setul de principii sub care a că înainte ca noi să ne fi implicat, se punea în limbajul criminalizării și blamării celor acționat direct timp de trei ani a rămas valabil și azi și continuă să fie un reper atât în excluși sau în termenii unor ajutoare umanitare sau de caritate. Politizarea Pata Rât prezent, cât și în viitor, el putând fi activat oricând ca un cadru coagulant de acțiuni. (ca simbol al excluziunii caracterizate de cumularea dezavantajelor materiale multi- Dar tipurile de acțiuni multidirecționale, inițiate de gLOC (manifestări activiste, petiții, ple cu stigmatizarea etno-culturală) înseamnă pentru mine responsabilizarea diver- programe pentru copii, recomandări de politici publice etc.) sunt realizate acum de selor forme ale puterii politico-administrative și revendicarea unei strategii politice diverși actori specializați pe anumite felii. Câmpul de acțiune în relație cu zona Pata de dezvoltare incluzivă, care sunt în măsură să rebalanseze inegalitățile produse de Rât s-a diversificat prin apariția pe această scenă a unor inițiative susținute de artiști, economia de piață și să elimine rasismul instituțional pe care aceasta se bazează. asistenți sociali, psihologi, distribuitori mondeni și bisericești de ajutoare de carita- Prin acțiunile inițiate și derulate de gLOC, cazul evacuărilor din strada Coastei te, dezvoltatori comunitari, fiecare dintre acești actori acționând prin instrumenta- a fost internaționalizat, astfel încât a atras atenția unor organizații cum ar fi Amnesty rele lor particulare în cadrul unor proiecte relativ separate. Această diversificare a International, European Roma Rights Center, United Nations Development Program, activităților a adus la suprafață și diferențe în gândirea politică a membrilor gLOC. 50 Open Society Institute, sau Comisia Europeană. Întâlnirea de lucru (Stocktaking vi- Personal, între timp, în calitatea mea de universitar, mi-am asumat un rol alături 51 sit), organizată de gLOC în ziua ploioasă de 10 iunie 2011 în Pata Rât, a comunităților de Florin Moisă în coordonarea muncii echipei formate din universitari, funcționari locale cu reprezentanții acestor organizații a fost un punct de cotitură în ceea ce publici și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale locale. Echipa a conceput privește punerea pe agenda publică locală a situației socio-locative din Pata Rât22. și scris documentul Cluj 2020 - oraș incluziv28 și l-a promovat în procesul de elabo- Această zi, chiar dacă nu a adus schimbări efective în viața oamenilor, alături de ziua rare a Strategiei de Dezvoltare a orașului pentru perioada 2014-2020. Argumentele în care am aflat despre Decizia Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării mele în favoarea includerii printre cele cinci direcții strategice de dezvoltare și a din noiembrie 2011 cu privire la caracterul discriminator al evacuării și relocării23 sau direcției privind incluziunea socio-teritorială a comunităților marginalizate din Pata ziua în care am aflat de Hotărârea Judecătorească din decembrie 2013 cu privire la Rât au pornit de la recunoașterea faptului că în orașul Cluj trăiesc multe persoane/ nelegalitatea evacuării familiilor de pe strada Coastei si mutarea lor în Pata Rât,24 au familii/grupuri defavorizate care se confruntă cu diverse tipuri de deprivări. În une- fost zile de bucurie pentru noi. le cazuri, pentru soluționarea acestora sunt suficiente intervenții individuale axate Făcând parte în continuare din câmpul de actori locali, am resimțit de multe ori pe probleme punctuale (de ex. cursuri de recalificare, program școală după școală, tensiunea dintre diversele logici intervenționiste ale organizațiilor internaționale pe facilitarea accesului la servicii și beneficii sociale); în alte cazuri este nevoie de inter- care doream să le văd în Cluj fără însă să fi știut dinainte care cum va acționa și venții care sprijină întreaga familie în etapele sale dificile de viață; în alte cazuri este cum vor relaționa între ele. A devenit clar pe parcurs că Primăria era onorată de nevoie de aducerea serviciilor sociale în proximitatea vecinătății în care trăiesc; dar prezența UNDP, dar se simțea ofensată din cauza miilor de scrisori de sprijin pentru sunt cazuri, cum este „problema Pata Rât” față de care se impun intervenții multisec- comunitatea evacuată pe care le-a primit de la membrii Amnesty International din toriale și multianuale prin care se acționează asupra tuturor factorilor care au con- întreaga lume și, desigur, se simțea cel puțin inconfortabilă și în contextul procesului dus la această excluziune socio-teritorială și o mențin. (Și) orașul Cluj are nevoie de juridic instrumentat de ERRC împotriva sa. În aceste condiții, personal mi-am propus o dezvoltare incluzivă care previne apariția fenomenului excluziunii socio-teritoriale, să ocup o poziție consecventă față de convingerile mele și față de acțiunile prece- și o soluționează în complexitatea lui, sau altfel spus de o dezvoltare socio-teritorială dente. Astfel am decis să devin „câine de pază” (watchdog) voluntar față de proiec- care reduce/elimină cumularea spațială a sărăciei prin planuri integrate în care poli- tul de asistență tehnică al Programului de Dezvoltare al Națiunilor Unite derulat în ticile privind asigurarea de locuințe sociale sunt acompaniate de intervenții în dome- colaborare cu Primăria Cluj-Napoca25, în care au fost angajate mai multe persoane niul educației și ocupării. Consider, și voi continua să susțin această idee, că miezul venite din afara mișcării noastre anterioare; să particip și să contribui la acțiunile planului integrat pentru desegregarea teritorială a zonei Pata Rât este relocarea lo- de campanie ale Amnesty International pentru interzicerea în România a evacuărilor cativă: dar țintirea explicită a acestui obiectiv (targeting) trebuie să fie parte organică  a unei politici locative locale generale (mainstreaming) care (re)aduce accesul la lo- acțiunilor administrative care agravează deprivarea locativă și criminalizează sără- cuințe sociale decente și dezvoltarea fondului locativ public printre prioritățile agen- cia. Cerem exprimarea unui angajament politic în favoarea eliminării marginalizării dei politico-administrative locale. Planul integrat pentru desegregarea zonei în ur- prin asigurarea unui fond de locuințe sociale adecvate şi/sau a unor chirii subvenți- mătorii șapte ani trebuie să fie asumat politic și bugetat de către autoritățile locale onate care capacitează persoanele dezavantajate să trăiască în demnitate în orașul prin Hotărâri ale Consiliului Local, chiar dacă el va fi susținut și din fonduri externe din care fac parte”. Dilema mea din acea zi, rezultată din multiplele mele identificări, private sau publice. El trebuie administrat prin structuri și mecanisme instituționale ino- a fost dacă să particip la evenimentul oficial din interiorul Casinoului sau la flash vative ale guvernării locale (de exemplu, o unitate pentru incluziune și economie socia- mob-ul din fața clădirii. Am ales să rămân la rolul meu de activist. lă care să aibă autoritate administrativă și să coordoneze multiplele măsuri sectoriale). Înainte cu două zile, cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor, împreună cu Participarea instituționalizată la acest demers a persoanelor care locuiesc în Pata Rât Asociația Comunitară a Romilor din Coastei și alți prieteni ai cauzei, am organizat de exemplu printr-un Grup de Acțiune Locală creat cu acest scop este vitală29. evenimentul Activismul rom din Cluj – Drepturi locative pentru toți33. Prin acest eve- Pe de altă parte, alături de Simona Ciotlauș și alți prieteni din Colectiv A-Casă, niment am participat la manifestările derulate în întreaga lume de către romi şi ne- în 2014 m-am alăturat inițiativei Frontului Comun pentru Dreptul la Locuire,30 o iniți- romi, care sărbătoresc împreună cultura romani, dar reamintesc şi de nedreptăţile şi ativă a unor grupuri și persoane din București, sprijinite de organizații civice, afla- discriminarea cu care se confruntă romii şi în urma cărora devin tot mai marginalizaţi. te sub riscul evacuării sau evacuate din locuințe retrocedate. În 10 aprilie 2014, am Evenimentul a reafirmat dorinţa şi puterea noastră de a lupta în solidaritate cu toţi derulat împreună o acțiune paralelă în Cluj și București cu tema Locuințe, nu umi- cei care vor o lume mai dreaptă pentru toţi, printre altele prin următoarele mesaje: lințe!31 Persoane din comunitatea Coastei și din comunitatea Stephenson32 s-au ală- turat acestei acțiuni derulate sub forma unui flash-mob în faţa vechiului Casino din „M-ar interesa în primul rând reîmprospătarea memoriei oamenilor în legătură Parcul Central. Prin acest flash-mob, Clujul s-a solidarizat cu protestul organizat în cu evacuarea din 2010. Apoi, arătăm că nu doar la noi, în Cluj, s-au petrecut faţa Primăriei Generale a Capitalei de către Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire, evacuări forțate, ci și în alte orașe din țară, la Baia Mare, în Piața Neamț, la care aducea în prim plan cazurile de evacuare a chiriaşilor din fostele case naţiona- Eforie Sud etc. Suntem solidari cu situația oamenilor din alte orașe și asta ară- lizate. A doua zi am depus la Primărie și Consiliul Local Cluj-Napoca o sesizare cu tăm prin casa venită de la Amnesty International pe care o instalăm în Pata următoarele revendicări: Rât. Mesajul principal e că nu mai vrem să aibă loc astfel de evacuări nicăieri ♦♦ Evitarea evacuărilor forţate conform convenţiilor internaţionale la care România în lume” (Florin Stancu, director executiv al Asociației Comunitare a Romilor din 52 e semnatară. Coastei) 53 ♦♦ Consultarea reală şi directă a oamenilor vizați de diverse tipuri de evacuări în privinţa posibilităţilor de evitare a evacuării, precum şi a alternativelor locative „Fiecare națiune ori comunitate sărbătorește Ziua Internațională a Romilor și puse la dispozitia lor. nu vrem să lăsăm să treacă 8 Aprilie ca o zi obișnuită. Apoi vrem să arătăm ♦♦ Prevenirea ajungerii în stradă a persoanelor ce locuiesc precar în zone supuse și realizările noastre, faptul că suntem oameni cu care se poate comunica, că regenerării urbane. am mai îmbunătățit unele lucruri pe aici de când am fost evacuați… Am făcut ♦♦ Re-integrarea locativă a persoanelor și grupurilor marginalizate și/sau fără cu sprijinul voluntarilor un centru educațional, am amenajat un teren de fotbal, adăpost printre ele și cele care au fost alungate la periferia orașului de autorități. am mai făcut un loc de joacă pentru copii și altele. Dar noi vrem să arătăm că ♦♦ Soluţionarea situației locative a persoanelor vulnerabile ce locuiesc fără forme locul nostru e înapoi în oraș” (Claudia Greta, trezorier al Asociației Comunitare legale în aşezăminte informale. a Romilor din Coastei). ♦♦ Extinderea fondului locativ de stat, fie cu locuinţe deja existente dar nefolosite, fie prin construcţia de noi locuinţe în oraş. Activismul rom din Cluj pentru drepturi locative și-a dovedit și prin această acți- ♦♦ Stabilirea unor criterii de distribuire a locuinţelor sociale prin care să se asigure une potențialul de a deveni unul dintre actorii societății civile locale care articulează accesul persoanelor marginalizate la locuinţe adecvate și repunerea în drepturi revendicări ce depășesc interesele percepute în termeni etno-culturali. Sunt mândră a celor deposedați. că pot fi parte din acest câmp al solidarității pentru dreptate locativă și socială în ♦♦ Respectarea drepturilor chiriaşilor din fostele case naţionalizate de a fi relocaţi formare, care își asumă și acțiuni critice împotriva rasismului. „Clujul multicultural” în locuinţe corespunzătoare, în conformitate cu legislaţia existentă. sau țintitul statut de „Capitală Culturală Europeană” are nevoie de actori, energii și Deoarece flash-mobul s-a derulat chiar în ziua în care draftul de Strategie de obiective noi: dincolo de festivism, dar și de instrumentele culturale de re-creare a Dezvoltare a Clujului pentru 2014-2020 s-a prezentat în fața oficialităților, am consi- orașului, este timpul pentru o participare largă pentru creșterea unui oraș nesegre- derat că este important să adăugăm la revendicări următoarele: „În contextul elabo- gat etnic și/sau social în care toată lumea are mijloace materiale adecvate care îi rării Strategiei de dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca, 2014-2020, al obţinerii sta- facilitează accesul la bunurile societății în care trăim. tutului Capitală Europeană a Tineretului, 2015, precum şi al candidaturii Municipiului Excluziunea socio-teritorială a comunităților marginalizate din Pata Rât este pro- la titlul de Capitală Culturală Europeană, 2021, solicităm Primăriei și Consiliului Local blema orașului. De aceea, nu poate fi soluționată prin eforturile individuale ale celor Cluj să se angajeze că va preveni marginalizarea socială și prin eliminarea actelor şi afectați, sau prin intervenții umanitare, dar nici prin proiecte sectoriale derulate de  organizații neguvernamentale prin care se oferă servicii educaționale sau ocupațio- acum!”42 se adresează guvernanților locali, județeni și naționali (și) în vederea regân- nale temporare persoanelor vulnerabile din zonă. Ea trebuie gestionată ca problema dirii practicilor în favoarea locuitorilor din zona Pata Rât în măsura în care din 2012 politică a societății locale și ca element organic al unei dezvoltări social-economi- ei au început să recunoască responsabilitatea lor de a interveni în situația umanita- ce fundamentate pe drepturile omului și pe valorile dreptății sociale. Aceste mesa- ră, socială și locativă critică ce caracterizează locatarii de pe strada Cantonului, din je au fost reiterate și în alte acțiuni ulterioare la ale căror organizare am participat: colonia Dallas, din casele modulare și de pe rampa de gunoi. Această campanie Memoriu către autoritățile publice centrale și locale privind „Interzicerea evacuărilor atenționează asupra faptului, că acolo unde ea a fost deja aplicată, politica hou- forțate și asigurarea drepturilor locative” din 17 decembrie 201434; Scrisoare deschi- sing first a fost gândită înainte de toate ca o măsură pentru soluționarea cazurilor să către autorități locale, județene, naționale și europene „Oraș pentru oameni, nu persoanelor fără adăpost. Această perspectivă poate fi utilizată și în cazul nostru pentru profit!” din 17 iulie 201535; sau Acțiunea comemorativ-revendicativă „Suntem pentru că, chiar dacă locatarii zonei Pata Rât în sensul cel mai larg al cuvântului egali, nu ilegali!” din 17 decembrie 201536. au un „adăpost” (adică nu locuiesc sub cerul liber sau pe străzi), acesta nu se califică drept locuință adecvată, fiind caracterizată de următoarele:  ♦♦ nesiguranță locativă (datorată nerecunoașterii legale a locuirii în aceste spații POST SCRIPTUM, 2016: POLITIZAREA ȘI locative de-a lungul mai multor decenii, precum și riscului de evacuare în PRIMORDIALITATEA LOCUIRII condițiile în care locuirea aici este clasificată drept „ilegală” și în cel mai bun caz tolerată de către autorități); Azi, la mijlocul anului 2016, observ următoarele cu  indignarea unei persoa- ♦♦ condiții de locuire improprii (lipsă de apă, curent, canalizare, încălzire, toaletă/ ne care a fost implicată în mai multe inițiative privind zona de locuire marginali- baie în casă, supraaglomerare, infrastructură urbană inadecvată, apropierea zată și precară Pata Rât. În timp ce în capitolul incluziune socială din Strategia de rampelor neecologizate de deșeuri); Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca 2014-2020 există un sub-capitol cu privire la ♦♦ stigmatizare etno-culturală construită prin asocierea spațiului locativ insalubru/ integrarea socio-teritorială a zonei Pata Rât, problematica dispare din programele inuman cu  persoanele de etnie romă care au fost împinse să locuiască acolo operaționalizate ale municipiului37 și este transferată înspre programele de dezvolta- de factori economici, sociali și politici sau asociate chiar cu etnia romă care prin re ale Zonei Metropolitane Cluj38; și, în paralel cu acest lucru, desegregarea este mu- astfel de proceduri de inferiorizare materială și simbolică devine rasializată ca o tată din zona politicilor publice asumate politic în zona managementului de proiecte specie sub-umană. 54 cu finanțare nerambursabilă. 55 Mai departe: în timp ce, din 2012 încoace, Primăria promova ca model proiec- Condițiile de locuire improprii și nesiguranța locativă pun în pericol nu doar să- tul pilot Program integrat de locuințe pentru persoanele marginalizate din zona nătatea, ci și viața oamenilor, lezează demnitatea umană și limitează accesul per- Pata Rât39, azi vedem că din acesta s-a realizat doar hala dată în folosință unei fir- soanelor afectate la resursele materiale ale orașului prin care ele își pot îmbunătăți me de reciclare de deșeuri care a angajat câteva persoane cu domiciliul în aceas- condițiile de trai. Azi auzim de multe ori următoarea părere, cu care nu putem fi de tă zonă, iar componenta de locuire nu s-a implementat40. Cea din urmă prevedea acord: înainte ca persoanele marginalizate social sau cele care trăiesc în sărăcie ex- renovarea a circa 15 apartamente din trei clădiri din fondul locativ public existent tremă să primească locuință adecvată, ele trebuie să se educe și să își caute locuri (pe str. Locomotivei, str. Gării și str. Donath). Dintr-un răspuns primit de la primărie de muncă. Sau: nu este sustenabil să se aloce locuințe mai bune persoanelor care la solicitarea noastră pe baza accesului la informații publice, am putut afla că pro- trăiesc azi în sărăcie extremă pentru că sărăcia cu care se confruntă azi face ca ei să iectul a fost declarat neeligibil de către POR pentru că cei care l-au scris au omis nu fie capabili să le întrețină. să respecte criteriul bugetului minim ce trebuia solicitat pentru o astfel de inter- Împreună cu recunoașterea nevoii de a avea un sistem de învățământ care faci- venție. De ce s-a făcut această greșeală? Sau de ce nu s-au renovat aceste clădiri litează mobilitatea socială a celor care trăiesc în sărăcie, dar și prin susținerea impor- nici de atunci cu același scop (adică de a le transforma în locuințe sociale adec- tanței locului de muncă care asigură venituri necesare măcar depășirii pragului de vate) din bugetul public sau din proiecte câștigate cu scopul incluziunii socio-teri- sărăcie, campania susține următoarea idee: locuirea în condiții adecvate și sigure este toriale a zonei Pata Rât41? Să fie toate astea un semn că „soluția” pentru oamenii un factor material fără de care oamenii nu pot avea acces la celelalte drepturi ale lor, împinși din oraș în ultimele două decenii înspre marginea sa izolată și deprivată, civico-politice, social-economice și culturale. Fără o locuire sigură și adecvată nu își marcată de proximitatea rampei de deșeuri, culminează acum în politica scoaterii pot trimite copiii la școală așa cum și-ar dori, nu își pot proteja sănătatea, nu își pot lor depline din oraș? clădi relații sociale în care să se simtă parteneri egali cu alții, cu dificultate își pot Față de tergiversarea vizibilă în acest domeniu, consider că se impune de în- menține încrederea în sine și sentimentul de demnitate de care au nevoie atunci dată implementarea unor măsuri bazate pe principiul  locuirea înainte de toate. când încearcă să revendice acces egal la resurse materiale, recunoaștere culturală Abordarea housing first a fost și este implementată atât în Statele Unite ale Americii și reprezentare politică și se lovesc de prejudecăți puternice din partea angajatori- (National Alliance to End Homelessness) cât și în Uniunea Europeană (Housing First lor.  O altă situație locativă, sigură și adecvată, le-ar asigura alte poziții și un alt sta- Europe). Campania Fundației Desire derulată în 2016 în Cluj-Napoca printr-un pro- tut persoanelor marginalizate social în lupta lor cotidiană pentru a fi recunoscuți ca gram susținut de Human Rights Initiative - Open Society Foundation, „Căși sociale egali cu ceilalți co-cetățeni ai orașului.      De aceea, în contextul politicilor publice și/sau cel al proiectelor din finanțări Casă). Observ că una dintre problemele centrale de care ne lovim, faptul că nerambursabile, incluziunea locativă trebuie să fie tratată ca un punct central și un administrația publică centrală și locală investește prea puțin în dezvoltarea sto- punct de pornire al incluziunii sociale atunci când se urmărește asigurarea dreptu- cului de locuințe sociale din fondul locativ de stat, se explică până la urmă prin rilor constituționale ale persoanelor marginalizate social și/sau reducerea sărăciei. susținerea de către stat a pieței imobiliar-bancare ca motor al capitalismului, Alte tipuri de măsuri de protecție socială pot și trebuie să vină în sprijinul lor după ce precum și prin negarea impactului acestei politici asupra creșterii gradului de li s-a acordat șansa să trăiască într-o locuință adecvată. Astfel am înțeles eu concep- sărăcie a populației și asupra polarizării între cei înstăriți cu o calitate decentă a ția programului integrat de locuire la a cărui elaborare am participat între 2012-2013 vieții și între clasa muncitoare precarizată care trăiește în sărăcie extremă depri- sperând, pe această bază, în colaborarea cu autoritățile publice care își exprimau de vată fiind (și) de condițiile elementare ale unei locuiri adecvate. pe atunci deschiderea față de „strategii de incluziune” și față de implementarea de proiecte în acest domeniu. Azi, în realitate, se pare că se întâmplă altceva, cum ar fi: (b) Inegalitățile și nedreptățile locative sunt un fenomen de clasă. Condițiile locati- subordonarea relocării din Pata Rât în oraș unor alte considerente, construirea de lo- ve fac parte din ansamblul de condiții materiale care determină oportunitățile in- cuințe sociale în afara orașului, plasarea responsabilității de la Primăria Cluj-Napoca dividului, dar și conștiința sa. Ideologia dominantă a capitalismului contemporan către Asociația de Dezvoltară Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, crearea unor axată pe ideile primordialității proprietății private, meritocrației și competiției, locuințe sociale private, neasumarea politică a planificării intervențiilor în Pata Rât de contribuie la susținerea investiției capitalului în și la crearea profitului din afaceri către Primărie și Consiliu Local, refuzul autorităților de a adapta sistemul de atribuire imobiliare, precum și la transformarea locuinței în marfă, dar și la producerea de locuințe sociale la nevoile persoanelor marginalizate, continuarea reducerii politi- falsei conștiințe conform căreia cei care nu au resurse să stea în chirie privată cilor de incluziune socială la servicii de asistență socială, concentrarea pe dezvoltare sau să dobândească locuință din credit imobiliar sau pe alte baze nu aparțin comunitară în loc de generarea unor schimbări instituțional-politice. Și chiar dacă, în orașului. Pe de altă parte, această ideologie dominantă justifică inegalitățile în- rețeaua unei părți a societății civile și a autorităților locale, sub umbrela „participării” tre clasele sociale care au proprietăți imobiliare generatoare de mari profituri, se construiește un consens destul de larg în jurul tendințelor de mai sus, este nevoie între clasa de mijloc și clasa muncitoare care investește o mare parte din ve- ca activiștii pentru locuire adecvată și sigură să continue acțiuni de promovare a unei niturile sale pentru a avea o locuință în chirie privată sau achiziționată prin credit politici guvernamentale care primordializează și politizează locuirea. Este nevoie de bancar și între clasa muncitoare precarizată care este împinsă în sărăcia extremă o reformă legislativă și instituțională care să coreleze legislația locuirii cu cea socială (a locuirii) ce pune în pericol nu doar demnitatea sa umană, ci și existența ei fizică. 56 și cea a non-discriminării, precum și cu legislația administrației publice, dar și cea a 57 construcțiilor și urbanismului, astfel încât la toate nivelele administrației publice să se impună prevederi clare și explicite cu privire la obligația și modul în care incluzi- unea locativă a persoanelor marginalizate să funcționeze ca parte organic integrată în politica incluziunii sociale.  Dar până ce decidenții politici de la nivel național vor modifica efectiv legea în acest domeniu, depinde de guvernanții noștri locali dacă, aplicând pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, municipalitatea noastră își va asuma sau nu obligațiile în ceea ce privește asigurarea accesului efectiv la locuință ca drept economic și social al persoanelor marginalizate. Sau dacă Clujul va acțio- na sau nu ca oraș european care respectă Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Carta Socială Europeană. Până una alta, observ că administrațiile publi- ce, susținute în acest demers de mai multe organizații neguvernamentale, preferă să „atragă” fonduri europene sau din alte surse privat-publice cu scopul de a (re)educa categoriile sociale sărăcite și/sau de a externaliza serviciile sociale ce ar trebui oferi- te prin instituțiile publice abilitate, cultivând așteptarea ca la finalul acestor proiecte aceste persoane să devină capabile să își achiziționeze locuință de pe piața privată. Forțând mâinele guvernanților și decidenților politici pentru a obține maximul ce se poate imagina în interiorul economiei politice capitaliste, chiar dacă instrumentele și sfe- rele sale de acțiune sunt foarte limitate, activismul locativ nu trebuie să uite următoarele: (a) Politica locuirii este o componentă crucială a capitalismului și afacerile imobilia- re sunt generatoare de profit și capital, fiind facilitate și de privatizarea masivă a fondului locativ de stat de după 1990, dar și de alte inițiative din partea statului creator de piață (programul de construcție de locuințe ANL, Programul Prima  cadrul Festivalului IRAF în vara anului 2011 (http://www.youtube.com/watch?v=dazo_ajVgOo). NOTE 20 Și eu sunt gunoier - http://www.slicker.ro/2012/12/15/%E2%80%9Esolidaritate%E2%80%9D-performanc 1 e-%E2%80%9E%C8%99i-eu-sunt-gunoier%E2%80%9D/ Enikő Vincze, „Rampa de gunoi: spațiul marginalității urbane avansate rasializate în România de azi”, în 21 Munca nu e un lux, e un drept - http://www.slicker.ro/2013/03/16/memoriul-pentru-antreprenoriat-social- Antologia Critic Atac, Editura Tact, 2012, pp. 53-68 2 munca-nu-e-un-lux-e-un-drept/ Strategii identitare și educație școlară. Raport de cercetare despre accesul copiilor romi la şcoală 22 Getting closer – EU strategy for the Roma and local realities. Stocktaking visit. 10 iunie 2011. Informații (EDUMIGROM / România), de Enikő Vincze și Hajnalka Harbula, Cluj: EFES, 2011. Volumul se poate des- despre și materiale ale evenimentului sunt accesibile aici: http://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/ cărca de aici: <http://sparex-ro.eu/?p=441>. 3 raport_gloc_stocktaking_visit_iunie_2011.pdf; http://www.protokoll.ro/street/patarat.html Accesul femeilor și bărbaților de etnie romă la muncă decentă. Viață cotidiană, politici și proiecte, edi- 23 Vezi aici <http://www.cncd.org.ro/presa/Comunicate-de-presa/Comunicat-de-presa-referitor-la-deciziile- tat de Enikő Vincze, cu contribuția Loreni Baciu, Hajnalka Harbula, Iuliu Kozák, György Lukács, Nándor Colegiului-director-al-CNCD-din-data-de-15-11-2011-124> Comunicatul de presă CNCD cu privire la aceas- Magyari, Noémi Magyari, Camelia Moraru, Cluj: Desire, 2011. Volumul se poate citi aici: <http://www.desi- tă decizie. re-ro.eu/wp-content/uploads/volum-cercetare-femrom.pdf >. 24 4 Hotărârea Tribunalului Cluj se poate citi aici: <http://www.curteadeapelcluj.ro/Detalii_Dosar.as- gLOC este Grupul de Lucru al Organizațiilor Civice. Sub egida Împreună, reușim! a contribuit la conști- px?id=8721%2F117%2F2011&idinstanta=117>. Soluționarea Dosarului 8721/117/2011„admite excepția entizarea faptului că toate persoanele, indiferent de etnia, clasa, genul, vârsta etc. lor trebuie să aibă un de nelegalitate a dispoziției nr 6397/2010 emisă de Primarul Municipiului Cluj. Constată nelegalitatea LOC decent în spațiul orașului. Grupul s-a constituit spre finalul lunii ianuarie 2011, după primul protest Dispoziției 6397/16.12.2010 a Primarului Muncipiului Cluj-Napoca. Admite în parte acțiunea în contencios stradal împotriva ghetoizării Pata Rât. El s-a creat și a funcționat ca o rețea informală de organizații rome administrativ. Obligă pârâții să acorde despăgubiri pentru prejudiciul moral creat reclamanților prin eva- și nerome ale societății civile și de persoane fizice. Și-a propus să mobilizeze diverse resurse locale, na- cuare și mutare în locuințele modulare din zona Pata -Rât și pentru condițiile de trai din aceste locuințe ționale și internaționale (activiste, academice, organizaționale, politice etc.) pentru eliminarea segregării astfel: câte 2000 Euro pentru fiecare reclamant, suma se socotește în lei la cursul BNR din ziua plății rezidențiale a comunităților marginalizate de romi din Pata Rât. Toate acțiunile gLOC s-au făcut în regim efective. Obligă pârâții să pună la dispoziția reclamanților locuințe care să respecte condițiile minimale de voluntariat (www.gloc.ro). 5 stipulate în Anexa 1 a Legii nr.114/1996”). Declarația viceprimarului Attila László, publicată aici: http://www.citynews.ro/cluj/din-oras-10/primaria-muta- 25 Despre această relație și implicare vezi de exemplu articolul „From anti-segregation activism to re- romii-de-la-pata-rat-cu-o-parcela-mai-incolo-77329. 6 commendations regarding desegregation policies”, mai 2014, UNDP Newsletter nr 5/2014, accesibil aici: Petiția și cauza on-line Împotriva ghetoizării romilor din oraşul Cluj, din aprilie 2010 sunt accesibile aici: <http://localdevelopmentforinclusion.org/assets/5-ev-article_full-version.pdf>. În timpul implementării pro- <http://www.petitieonline.ro/petitie-p19395057.html>, și <http://www.causes.com/causes/471269)>. 7 iectului UNDP, am formulat către echipa proiectului un set de recomandări cu privire la aplicarea prin- Pe lângă descrierea pe scurt a condiției coloniilor existente în Pata Rât la acea vreme, Referatul a făcut cipiilor dezvoltării socio-teritoriale integrate și incluzive pe cazul Pata Rât din Cluj, pe care apoi le-am referire la ajutoarele umanitare și intervențiile anterioare ale mai multor organizații neguvernamentale sintetizat într-un document în ianuarie 2013 (INTEGRATED HOUSING PROGRAM FOR MARGINALIZED 58 cum ar fi Asociația Voluntară Castel Banffy, Fundația Ajutorul Familiei, Fundația Pro Rroma, Centrul de 59 COMMUNITIES, INCLUDING ROMA. THE CASE OF PATA RAT, CLUJ-NAPOCA. RECOMMENDATIONS Resurse pentru Comunitățile de Romi, Asociația Wassdas şi Asociația pentru Emanciparea Femeilor Rome. 8 TO ROMANIAN PUBLIC AUTHORITIES, http://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/desire-text_Ro-gov- Videoclipul acțiunii Sunt rom - vreau să trăiesc în demnitate este accesibil aici: http://www.youtube.com/ 2013-january.pdf). În paralel, am continuat să particip la ședințele de consiliu local cu scopul de a promova watch?v=yx3UOQkskgg&feature=youtu.be 9 nevoia implicării instituționale a autorităților locale în desegregarea zonei Pata Rât, de exemplu prin urmă- Informații despre acțiuni gLOC alături de alte manifestări în domeniu se găsesc aici: http://www.desi- toarele intervenții: BUGETAREA PARTICIPATIVĂ – INSTRUMENT AL DEZVOLTĂRII URBANE INCLUZIVE, re-ro.eu/?page_id=1179. 10 februarie 2013 (http://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/obs-gen-bug-part_EV_febr2013.pdf); Spațializarea și rasializarea excluziunii sociale. Formarea socială și culturală a ‘ghetourilor țigănești’ în PROPUNERI PRIVIND BUGETAREA POLITICILOR LOCALE DE INCLUZIUNE ȘI COEZIUNE SOCIALĂ ȘI România în context European. Cercetare finanțată prin programul IDEI al Planului Național de Cercetare TERITORIALĂ. CAZUL ZONEI DE LOCUIRE DEFAVORIZATĂ PATA RÂT, martie 2013 (http://www.desire-ro. II din România, în curs de derulare, începută în 2011 cu sprijinul grantului CNCS – UEFISCDI, PN-II-ID- eu/wp-content/uploads/prop-buget-incluz-prim-CL_desiremart2013.pdf). PCE-2011-3-0354 (www.sparex-ro.eu). Prezentul volum a fost realizat din fondurile acestui proiect. 26 11 De exemplu prin participare la elaborarea și diseminarea documentului Amnesty International, ERRC Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic, interviu realizat de Mihaela Mihalcov, in și Fundația Desire: „Briefing to the Romanian Government on the right to adequate housing with regard Gazeta de Artă Politică, Nr. 5 din martie 2014 (http://artapolitica.ro/?p=1448). 12 to the marginalized Romani communities”, ianuarie 2013 (http://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/ Despre evenimenul Marșul pentru dreptate socială se pot afla mai multe aici: http://www.desire-ro. FINAL-JAN-2013-OPEN-LETTER-Ro-government.pdf). Și prin elaborarea și prezentarea acestor docu- eu/?page_id=1179 13 mente: COMUNITĂȚI MARGINALIZATE DE ROMI ȘI ABORDAREA INTEGRATĂ A DEZVOLTĂRII SOCIO- Momentele evenimentului Romii alungați la margini, derulat de-a lungul a două zile sunt evacuate în TERITORIALE. Propuneri privind corelarea politicilor dedicate incluziunii sociale a romilor cu politicile documentarul accesibil aici: http://www.youtube.com/watch?v=2kWwVhJdZSs&feature=youtu.be 14 mainstream de incluziune socială și cu planul de utilizare a fondurilor europene în perioada 2014-2020, iu- Invitația lansată pentru acest eveniment se poate citi aici: <http://www.sectorulcultural.info/gloc/ nie 2013 (http://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/desire-text_Ro-gov-2013-iunie.pdf); PREVENIREA ?page_id=953>. 15 ȘI COMBATEREA EVACUĂRILOR FORȚATE – INSTRUMENT AL ELIMINĂRII MARGINALIZĂRII SOCIALE. SOS! Scoateți-ne din Pata Rât, decembrie 2013: <http://www.desire-ro.eu/?attachment_id=634>. 16 Document elaborat în contextul campaniei Amnesty International pentru oprirea evacuărilor forțate în Opriți rasismul de mediu! - http://www.desire-ro.eu/?p=498 17 România, octombrie 2013 (http://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/prop-evac-incluz-soc_desire-oc- Nu vrem să stăm între gunoaie! - performance_ziua-mediului-cluj-5-iun-2013.mpeg 18 t2o13-final.pdf). Cum e să alergi din solidaritate?, http://www.sectorulcultural.info/gloc/?page_id=167 27 19 Din dorința de a aduna la un loc informații despre multiplele acțiuni pre-gLOC și gLOC, am elaborat do- În iunie 2011 am depus o Sesizare către Primăria Cluj-Napoca pentru a le cere suport în favoarea fami- cumentul PATA CLUJ-NAPOCA RÂT. ROMA SOCIO-TERRITORIAL SEGREGATION AND GHETTOIZATION. liilor de pe strada Cantonului în procesul intentat împotriva lor de către Regionala CFR Cluj, http://www. LOCAL ACTIVIST PERSPECTIVES, 2010-2013, accesibil aici: <http://www.desire-ro.eu/wp-content/uploa- petitieonline.net/petitie/petitie_privind_posibila_evacuare_fortata_a_peste_120_de_familii_de_pe_stra- ds/antisegregation_activism_Cluj_3.pdf>. da_cantonului_din_cluj-p60638048.html, pe care am promovat-o și cu ocazia unui concert organizat în  28 Documentul, alături de celelalte capitole sectoriale propuse pentru Strategie se poate citi pe pagina Grupului de planificare, aici <http://cmpg.ro/wp-content/uploads/2014/02/Clujul_incluziv_13_febr2014_ FINAL.pdf>. 29 Idei expuse în documentul Orașul Cluj - oraș fără excluziune socio-teritorială, document accesibil aici: http://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/Cluj-oras-fara-excluz-socio-terit_EV_20iun2014.pdf 30 Despre Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire se poate citi aici: <www.fcdl.ro>. 31 Informații și fotografii de la eveniment se găsesc aici: http://www.desire-ro.eu/?p=760 32 Câteva detalii despre acest caz se pot citi aici: <http://www.desire-ro.eu/?p=725>. 33 Documentarul fotografic al zilei de 8 aprilie 2014 se poate răsfoi aici: <http://www.desire-ro.eu/wp-con- tent/uploads/8_apr_roma_activism_cluj_album-1.pdf>. 34 Memoriul se poate citi aici - http://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/memoriu_locuire_Cluj_ dec2014.pdf 35 Scrisoarea deschisă este accesibilă aici - http://www.desire-ro.eu/?p=1371 36 Informații despre pregătirea și derularea acțiunii sunt accesibile aici - http://www.desire-ro.eu/?p=1993, http://www.desire-ro.eu/?p=1998, http://www.desire-ro.eu/?p=1938 37 http://www.primariaclujnapoca.ro/comunicate.html?gId=2151 38 http://www.nord-vest.ro/…/000…/5tjir_SIDU%20CLUJ%20FINAL.pdf, p.128 39 Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Comunicat de presă - Informare proiecte UNDP http://www.primaria- clujnapoca.ro/comunicate.html?gId=1159 40 Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Informare privind abordarea proble- melor referitoare la sărăcie în România (inclusiv la nivelul populaţiei rroma), accesibil aici - http:// webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:C-ES6TzNmRQJ:www.araco.org/infutile/in- firmatiiue/2014/11.12.2014/5.%2520Informare%2520privind%2520%2520abordarea%2520pro- blemelor%2520ref%2520%2520la%2520saracie%2520inclusiv%2520populatia%2520rroma. doc+&cd=3&hl=ro&ct=clnk&gl=ro 41 Conform relatărilor din Buletinul informativ al proiectului Pata Cluj din aprilie 2016 (accesibil aici - http:// 60 61 us10.campaign-archive2.com/?u=0c0e6a28ed379f81880e8be44&id=8a673f70c0), imobilul de la str. Locomotivei nr. 1 care trebuia să se renoveze din proiectul POR pregătit în 2012 pentru a asigura locuințe sociale în vederea începerii relocării locatarilor din Pata Rât în oraș, a devenit locația Casei Tineretului, centrul cultural-educațional al proiectului Pata-Cluj. Imobilul a fost dat în folosință gratuită ADI ZMC cu acest scop prin HCL 383/04.11.2015, după ce el a fost trecut din domeniul privat în domeniul public al Municipiului Cluj-Napoca. 42 Materialele realizate și promovate în timpul campaniei sunt accesibile aici - http://www.desire-ro.eu/?- page_id=2219; Dincolo de acțiunile acestei campanii privind politica locuirii sociale în general, în legătură cu situația locativă din zona Pata Rât Căși sociale acum! exprimă următoarele: „Este convingerea noastră că soluționarea excluziunii locative a persoanelor care locuiesc pe Cantonului și în general în mai larga zonă Pata Rât trebuie reconectată la politicile publice ale Municipiului Cluj-Napoca și în mod particular la politica sa de locuințe sociale, în timp ce, ca acțiune reparatorie, măsuri pozitive vor putea și trebui să accelereze procesul ce facilitează accesul acestora la locuință adecvată în oraș. În paralel, pentru a îmbunătăți condițiile locative din zonă, administrația publică locală trebuie să renunțe la a se referi în mod ironic la ideea că municipalitatea nu sprijină segregarea rezidențială (din moment ce timp de mai multe decenii a contribuit la crearea și la subdezvoltarea zonei), și, chiar dacă cu caracter temporar, dar neapărat transparent, va trebui să vină în acest sens în sprijinul locatarilor care locuiesc în mod informal acolo. Soluțiile locative identificate în relație cu locatarii acestui teritoriu trebuie deci tratate ca parte din politica mai amplă de locuințe sociale și ca parte din politica de dezvoltare a zonei Pata Rât” (http://www. desire-ro.eu/?p=2388).  CUM AM AJUNS LA ANTROPOLOGIE PERFORMATIVĂ? „Scena antropologiei Eseul prezintă cum am dezvoltat o tehnică a antropologiei performative în urma relaționării cu romii din Pata Rât, din apropierea gropii de gunoi a orașului Cluj, performative este cea pe care i-am cunoscut după ce au fost evacuați forțat din cartierul copilăriei mele. Propun o tehnică de abordare a drepturilor omului, în speță a discriminării rasiale prin segregare ghetoizată, ce se bazează pe cercetarea prin acțiune participativă a activismului stradal, (Participatory Action Research), la intersecția dintre strudiu antropologic, militantism civic și arta performativă. Tehnica antropologiei performative echilibrează activismul cetățenesc susținut de un discurs de regulă formal al drepturilor omului cu investiga- oferind participanților ția academică angajată în înțelegerea faliilor dintre limbajul drepturilor și inegalități- le economice sistemice (pentru a înțelege impactului scăzut al propriului civismului militant) și arta spectaculară cu mesaj socio-politic (ca modalitate de dezinhibare și o senzație de nădejde, încurajare a participării cetățenești într-un mediu politic relativ pasiv în comparație cu alte state ale UE). Deși se bazează în principal pe mărturii din Pata Rât, cercetarea mea are la împuternicire și bază câteva zeci de interviuri și întâlniri informale cu rezidenți în așezări informa- le, activiști pentru drepturile omului, funcționari și politicieni locali din Cluj, Ploiești, Călărași, Miercurea Ciuc și Târgu Mureș în intervalul 2011-2013, multe interacțiunilor solidaritate” fiind realizate în cadrul proiectului SPAREX, dar și cu destule alte ocazii, care mi-au relevat problema gravă a locuirii segregate în cazul romilor1. Înțeleg antropologia performativă și evenimentele stradale produse alături de partenerii cercetării într-un 62 Adi Dohotaru sens mai restrâns decât utilizarea sintagmei în studiile culturale, așa numitul perfor- mative turn din discipline extrem de diversificate de la teatru la arheologie. În acest sens, performance-ul este un act artistico-activist trans-disciplinar, o punere explicită 63 în scenă ce poate îmbina teatrul forum, protestul, dansul, cântecul, gestul petiționar Moto: Pentru a înțelege această poetică a oprimaților trebuie ținut minte etc., fără a fi perceput ca aparținând vreunei discipline, punere în scenă care se ba- obiectivul principal: a schimba oamenii – „spectatori”, ființe pasive în pro- zează, desigur, pe o documentare prealabilă de teren. Apoi, terenul prealabil este cesul teatral – în subiecți, în actori, transformatori ai acțiunii dramatice. mutat performativ în altă parte, în centru, în cazul nostru. Este un teren utopic, o re- Sper ca diferențele să rămână clare. Aristotel propune o poetică în care constituire imaginară, fragmentară și temporară a societății în care solidaritățile sunt spectatorul deleagă putere caracterului dramatic astfel încât ultimul poate afirmate aici și acum. Spre deosebire de pretențiile de neutralitate științifică ale unor să acționeze și să gândească în locul lui. Brecht propune o poetică în care metodologii academice, terenul performativ este evaluativ și lucrează în cheie mo- spectatorul deleagă puterea personajului care acționează astfel în locul rală: oferă un diagnostic, deși nu în cheie expertă, și solicită o urgență. Fiind în câmp lui, dar spectatorul își rezervă dreptul de a gândi pentru el însuși, adesea deschis, antropologia performativă este provizorie ca impact și prin natura ei mai în opoziție cu protagonistul. În primul caz, are loc un „catharsis”; în al doi- expusă și deschisă criticilor decât circuitele academice semi-închise. Demonstrația, lea o trezire a conștiinței critice. Dar poetica oprimaților se concentrează procesiunea, comuniunea trupurilor topesc politica în artă, iar „demonstrația perfor- pe acțiunea în sine: spectatorul nu deleagă nici o putere către caracter (ori mează o transformare utopică a identității”2. Chiar dacă participarea are un rol in- actor) nici pentru a acționa, nici pentru a gândi în locul lui; dimpotrivă, el strumental, de a afirma revendicări politice și valori civice, ea are în primul rând o însuși, își asumă rolul de protagonist, schimbă acțiunea dramatică, încear- partitură expresivă, de unde importanța panopliei de mesaje și a recuzitei vizuale că soluții, discută planuri de schimbare – pe scurt, se antrenează pentru care afirmă coeziunea grupurilor. acțiune adevărată. În acest caz, poate că teatrul nu este revoluționar în sine, Peste 20 de ani am locuit în Mărăști, al doilea cartier ca mărime al Clujului. Unul dar este cu siguranță o repetiție pentru revoluție. Spectatorul eliberat, ca dintre cele mai pitorești locuri ale cartierului era pentru mine comunitatea de romi persoană deplină, se lansează în acțiune. – Augusto Boal, Teatrul Oprimaților de pe str. Coastei, la limita dintre blocurile din Mărăști și casele din Gheorgheni. Zecile de case improvizate în care trăiau peste 300 de oameni contrastau cu gentri- ficarea zonei din a doua parte a anilor 2000. Eu însumi eram contrariat de prezența lor acolo. Îi priveam de la etajele superioare ale bibliotecii și eram intrigat de stilul lor de viață în aer liber. Copiii erau gălăgioși, adulții ședeau la mese scoase din casele  fără garduri unde ședeau ocazional să mănânce și să socializeze. Cauciucurile arse Pata Rât pe agenda publică în altă cheie decât a depunerii neconforme a deșeurilor pentru extragerea fierului îmbâcseau puternic aerul, iar gunoaiele pe care le lăsau orașului ori a criminalității din zonă. În linii generale, propunerile gLOC vizează, în jur îi făceau pe vecini să îi reclame. Consiliul Județean se mutase aici, Biblioteca spiritul justiției sociale, incluziunea locativă a persoanelor din Pata Rât și care au Județeană „Octavian Goga”, sediul Nokia se construiseră recent, o biserică se înălța- minima posibilitate de a se inapoia în oraș, îmbunătățirea infrastructurii de la Pata se, primarul Sorin Apostu avea casa la 2 minute de strada Coastei... Astfel, presiunile Rât, condiții decente de locuire, stoparea evacuărilor forțate înspre ghetou, slujbe pentru evacuarea romilor deveniseră din ce în ce mai intense în condițiile în care ori- legale pentru romii din rampă care lucrează în condiții toxice și fără contracte de cum comunitatea creștea. Lângă casele sociale, se alipiseră altele informale. Soluția muncă, mai ales în condițiile închiderii spațiului poluant de depozitare ca urmare a primăriei însă nu a constat în evacuarea surplusului de populație așezată informal, încălcării standardelor UE de gestiune a deșeurilor. După organizarea de către eva- respectând legislația internațională care prevede acordarea unui adăpost alternativ, cuați în Asociația Comunitară a Romilor de pe strada Coastei, preluarea problemei de necesitate. Nici nu a marșat pe construirea unor locuințe sociale supraetajate pe de United Nations Development Program (UNDP), de alte ONG-uri locale și interna- str. Coastei ori dispersarea în mai multe zone ale orașului, ci au preferat relocarea ționale și chiar parțial de instituțiile publice locale, am considerat de comun acord că lângă groapa de gunoi. Se zvonea în media faptul că evacuarea a avut loc și la gLOC se poate auto-dizolva. presiunile Nokia, că e bad for business prezența locuințelor pestrițe de pe Coastei. În ciuda diversității de activități și a importanței protestelor stradale care au gal- După relocare, Universitatea Babeș-Bolyai s-a extins cu un campus teologic adminis- vanizat în primul rând oameni din medii atât de diferite – romi relocați, universitari, trat de arhiepiscopia ortodoxă de aproape 30 de milioane de lei și s-au mai amena- activiști – accentul pus aici este pe latura performativă a protestelor și cum au de- jat un părculeț și o creșă. curs ele din analiza situației de pe teren. Am ales să povestesc despre performance- Ca reacție la evacuarea forțată din 17 decembrie 2010, care a condus la mutarea uri mai mult decât despre proteste3 pentru că ele au șanse mai mari de a se multipli- a peste 300 de persoane de pe strada Coastei la Pata Rât, groapa de gunoi a orașu- ca și de a fi folosite în metodele de lucru ale universitarilor, artiștilor sau activiștilor. lui, ne-am format un ansamblu de activiști care am colaborat într-un cadru informal, Apoi, performance-urile stipulează mai creativ un conflict sau o problemă și distilea- în Grupul de Lucru al Organizațiilor Civice (gLOC). gLOC s-a născut din necesitatea ză mai fin pasiunea morală a participanților în raport cu protestele. În anumite cazuri, de a protesta la adresa mutării comunității în toiul iernii, deși legea românească pre- pot fi mai potrivite pentru activitatea de cercetare decât un suport linear, mai ales vine acest lucru, iar legislația internațională prevede consultarea populației evacua- dacă sunt implicați și oamenii investigați, ca „subiecți” autonomi și parteneri și nu ca te. Primăria s-a apărat cu un artificiu tehnic, oamenii ar fi semnat pentru locuințe noi, „obiect” al cercetării. În plus, cauza noastră anti-segregare nu a adunat (încă) mii de 64 dar au semnat fără să știe unde vor fi relocați și sub amenințarea că vor pierde șansa oameni pe cât ar cere un protest mare și eficient. 65 de a avea un acoperiș deasupra capului dacă nu semnează urgent. Acesta a fost principalul impuls, dar dincolo de aspectele evacuării, miza noas- tră, a mediului asociativ era să demonstrăm limbajul new speak al primăriei, care cla- CONTEXTUL NEOLIBERAL AL GHETOIZĂRII ma că măsuri ca mutarea oamenilor într-un ghetou sunt de fapt politici de integrare socială, și să propunem măsuri alternative de incluziune. Grupul s-a constituit spon- Mutarea romilor în locuințele modulare din Noul Pata Rât face parte dintr-o poli- tan. În urma relatărilor mediatice ale evacuării, am început să contactez persoane tică mai amplă a autorităților de containment pentru romii săraci. La marginea gropii din Pata Rât și din mediul universitar care aveau posibilitatea de a articula public ne- de gunoi a Clujului, s-au format după 1989 patru comunități relativ distincte (Dallas, mulțumirea legată de măsurile autorităților. Antropologul Enikő Vincze a fost motorul Cantonului, Rampă și Noul Pata Rât), cu aproximativ 1.500 de persoane, marea ma- coagulării clujenilor care s-au solidarizat cu romii din Pata Rât și artizanul propune- joritate fiind romi. Exista deja o așezare informală de mici dimensiuni în perioada rilor ulterioare de politici publice de reintegrare socială a evacuaților. Pornind de la comunistă, dar formarea ghetoului respectiv este condiționată de procesul instau- nemulțumirile mutaților, eu m-am ocupat îndeosebi de inițierea de proteste stradale rării unei economii de tip neoliberal de după Revoluție, care a condus la de-proleta- și de facilitarea contactului cu media și alți activiști, astfel încât problemele evacuați- rizarea unei părți masive din societatea românească, la excluderea și la rasializarea lor și propunerile universitarilor să ajungă pe agenda publică. accentuată a romilor4, foști proletari industriali și agricoli cu o calificare scăzută, care Campania gLOC, din care făceau parte rezidenți din Pata Rât și universitari, per- au fost mutați la Pata Rât din centrul sau de la periferiile orașului unde locuiau ade- soane din mediul asociativ local și internațional (Amnesty International, European sea fără acte de proprietate. Roma Rights Center) și artiști solidari cu ei, a presupus organizarea de manifestații, Peste 40% dintre rezidenții Pata Rât au fost angrenați în acest proces de segre- realizarea de petiții și articole, propunerea unor strategii de incluziune socială și ne- gare ca urmare a de-proletarizării și gentrificării urbane5. Alții au ajuns din proprie gocieri cu instituțiile statului, acțiuni de advocacy, conferințe și mese rotunde etc. inițiativă sau chemați de familii ca să lucreze în rampă în condiții toxice și nelegale, Dar mai ales a sudat apropieri și solidarități între oameni din categorii sociale diferite peste 50% dintre locuitori fiind antrenați într-un proces de agregare, pe o piață a care fără un cadru civic informal precum gLOC-ul, sau altele care s-au format ulterior, deșeurilor formată în jurul rampei, ca urmare a dezvoltării unei economii de consum nu ar fi interacționat. Nu s-ar fi văzut față în față, nu ar fi empatizat la greutățile celor începute cu fenomenul piramidal de tip Caritas (perioadă despre care locuitorii din din Pata-Cluj. De pildă, doar într-un interval de peste trei ani au fost inițiate o duzină apropierea rampei își amintesc pentru că a sporit cantitatea de deșeuri) și intensi- de manifestații, care au generat sute de materiale mediatice și preluarea subiectului ficate la începutul anilor 2000. Se poate constata astfel un fenomen de agregare  specific unui sistem neoliberal periferic, ale cărui caracteristici principale sunt mai gunoiul peste personajul denumit COSTURI DE MEDIU și scot banii din buzunarul accentuate în ghetouri ca Pata Rât, cu o rampă administrată privat și cu locuințe in- personajului denumit COSTURI SOCIALE. Pleacă cu profitul. Este performance-ul cel formale. Precaritatea muncii, lipsa unor contracte stabile, absența unor asigurări so- mai abstract pe care l-am făcut, în ciuda mesajelor scrise, ușor inestetice și cu rol ciale, medicale ori a unui sistem de pensii pentru sutele de muncitori informali care cam explicit pedagogic. Performance-ul era inserat într-un protest, iar protestele se colectează selectiv deșeurile din rampă, nu ar fi fost posibile decât într-un sistem bazează pe indignare morală, devoalează abuzuri ale autorităților și atacă intenții economic bazat major pe un presupus echilibru între cerere și ofertă, coniderentele potrivnice. Adesea se concentrează asupra mâinii vizibile și hrăpărețe a politicienilor sociale sau de mediu fiind marginalizate. și nu asupra mâinii devenită invizibilă a pieței, care subordonează politicul. Totuși, Neoliberalismul este un sistem ideologic care postulează că bunăstarea umană la discuțiile de pregătire a scenetei de două minute pregătite pentru manifestanți și poate fi articulată în cel mai bun mod „de maximizarea libertăților antreprenoriale jurnaliști nu a fost dificil să convenim asupra sensului performance-ului. Am exemp- într-un cadru instituțional caracterizat de drepturi de proprietate, libertate individu- lificat celor trei actori dintre persoanele relocate, îmbrăcate la costum și reprezen- ală, piețe nestăvilite și comerț liber”6. Statul are rolul minimal de a prezerva aceste tând doi oameni de afaceri și unul statul, că situația jucată e tangențială cu ce s-a caracteristici printr-un pachet de politici publice care presupun privatizare, deregle- întâmplat la Pata Rât. Tranzacția pentru pământul din Pata Rât unde au fost mutați mentare și liberalizare a comerțului7. Din această perspectivă, Pata Rât nu este un romii s-a făcut între primărie și Eugen Vereș, administratorul rampei vechi. Potrivit simptom al neoliberalismului, ci un epitom. Singura instituție publică prezentă din reprezentanților autorităților, s-a semnat înțelegerea pentru că era cea mai bună de anii 1990 în ghetou este poliția care asigură ordinea în zonă. Alte servicii publice pe piață, terenul fiind din motive lesne de înțeles ieftin în preajma rampei. Astfel, au au un caracter nepermanent. În rampa veche, statul a și dispărut, ca într-o utopie socializat costurile tranzacției într-un mediu fără infrastructură și servicii publice și în libertariană, chiar și din reglementarea contractelor. Piața formată în jurul deșeurilor apropierea unei rampe toxice8. nu se bazează pe contracte formale, pentru că nici o autoritate nu accepta legalita- Totuși, de ce așezarea din jurul rampei ar fi un ghetou? Potrivit tipologiei lui Loïc tea muncii romilor în rampa veche. Dar cum există o cerere pentru locuri de muncă Wacquant, Pata Rât este un spațiu ghetoizat, sintagmă care se aplică cu grabă jur- derivate din colectarea selectivă a deșeurilor, statul și administratorul privat al ram- nalistică ori polemică în situații inadecvate, legate de infracționalitate ridicată, dez- pei „tolerează” prezența muncitorilor informali, eludând desigur câștigurile private ordini urbane, sărăcie ori segregare. În acest sens, ghetoul nu trebuie categorisit în derivate din activitățile economice de pe piața neagră. Aceste activități economice analogie cu enclavele imigranților ori cu mahalalele urbane ale muncitorilor precari, nu sunt reglementate în principal din cauza costurilor sociale și de mediu care sunt ci cu tabăra de refugiați, cu închisoarea, cu rezervația9. 66 mari și care nu sunt recunoscute de marii producătorii privați de deșeuri, mecanism Ghetoizarea devine o metodă de a segrega pierzătorii unor lupte rasiale și de 67 de socializare a pierderilor pe care îl voi detalia în ultima parte a eseului și în eseul clasă în economii de piață a căror stratificare și inegalități sunt net superioare celor Celălalt. 3 zile și trei nopți în Pata Cluj. comuniste, perioadă după care multe persoane intervievate manifestă nostalgie. Nu Am încercat să redau contextul economic din Pata Rât și de Ziua Mondială a sunt o excepție nici cei mai activiști locuitori din Noul Pata Rât, organizați în propria Mediului din 5 iunie 2013, când mai multe grupuri protestatare din Cluj au ieșit în asociație după evacuare, alături de care m-am împrietenit: stradă pentru diverse cauze ecologiste, dintre care cele mai relevante erau Salvați Roșia Montană și mișcarea anti-fracturare hidraulică. Pentru că situația din Pata Rât, Florin Stancu: Mie îmi pare rău că am ajuns de la comunism la democrație. era privită ca o cauză „socială” și nu „eco”, am încercat să deconstruiesc, alături de Pepe Fekete [corectează]: În capitalism… oameni evacuați, faptul că mișcările ecologiste ar fi realmente diferite de cele so- Florin Stancu: Atunci aveai șansa să ai o locuință, un loc de muncă, celelalte ciale. Mi-am pus problema ce este comun în aceste cauze, atât de diverse, alteori veneau de la sine. separate și care declanșează adesea un activism într-atât de fragmentat și unicau- Claudia Greta: Mie îmi pare rău după Ceaușescu… zal? Și mi-am dat seama că sunt privite ca „probleme” exterioare economiei clasice. Pepe: Foarte bine că l-au împușcat! Persoanele angajate în performance arătam că așa-numitele externalități din jocul Claudia: Nu știi ce vorbești, omule! Ăla îți dădea de lucru cu sila. Mergeai la doc- cererii și ofertei trebuie integrate circuitului economic. În spectacolul stradal au apă- tor, erai văzut, mergeai la școală, erai primit. rut 5 personaje, ușor de identificat pentru că aveau tag-uri pe ele. Un personaj se Pepe: Au murit atâția oameni în speranța a ce? Românul o duce mai prost ca numește STATUL și este un stat arbitru neoliberal între jucători economici puternici, înainte, țiganul mai prost ca înainte. Doar că o mână dintre noi o ajuns miliardari. de regulă corporații. Cele două personaje se denumesc CERERE și OFERTĂ. Ele se Dar e o prăpastie imensă între cei cu bani și cei fără… așază pe două personaje denumite COSTURI SOCIALE (Pata Rât, Roșia Montană, Claudia: Pentru Ceaușescu toți am fost egali. Și albi și negri. Bârlad etc.) și COSTURI DE MEDIU (Bârlad, Roșia Montană, Pata Rât etc.). Este ușor Pepe: Ba n-am prea fost. de identificat ce reprezintă fiecare personaj din cauza unor pancarte lipite. Cele Claudia: Ba am fost. Tu ai fost mic, nu-ți mai amintești. două personaje stau în genunchi, aplecate, au o cagulă pe față (sunt lipsite de re- Pepe: Îl împușcam personal, o subjugat oamenii… lief). Mi-am imaginat că cei doi sunt Omul fără însușiri ai lui Robert Musil, lipsiți de Claudia: Mă, o primit oamenii locuri de muncă, a primit fiecare casă. reacție, într-o criză profundă, acceptând apăsarea pentru că nu știu de unde vine. Florin: Câștigam mai bine înainte de 1989. Făceam și ciubucuri. După ce negociază, la finalul performance-ului, cei doi oameni de afaceri aruncă Claudia [întărește]: Părinții o duceau mai bine.  Florin: Înainte erau mai dezvoltate școlile de meseriași. Era mai echitabil siste- SURSE PENTRU PERFORMANCE-URI mul. Un inginer nu câștiga cu mult mai mult decât mine. Acum atâta strângem cureaua că ajungem să ne strângem de gât! [ceilalți râd]. Cercetarea în paradigma acțiunii participative (PAR), prin definiție colectivă și angajată, este mai auto-reflexivă în relație cu cercetarea clasică academică, cu ac- Pata Rât are caracteristicile ghetoului și nu ale unei colonii răsărite la marginea centul pus pe autonomia etanșă și linear-textuală a subiectului investigator în raport unui oraș, așa cum s-au înființat câteva în preajma Clujului și așa cum mai este de- cu domeniul investigat. Prin relaționarea multiplă și colaboratoare pe teren, presupu- scris uneori acest spațiu. Este relativ omogen etnic, are o structură organizațională sul obiect al cunoașterii se transformă în subiect-partener al investigației, motiv pentru autonomă și o identitate colectivă stigmatizată, care separă locuitorii din preajma care performance-urile la care fac referire sunt, de fapt, încercări inovatoare de a răs- rampei de majoritarii din oraș sau de comuna Someșeni, din imediata vecinătate. punde nevoilor oamenilor din Pata Rât de a da formă unor nemulțumiri vizavi de ceea Povestea apariției ghetoului venețian este interesantă pentru că se pliază pe ce au perceputut ca abuzuri ale autorităților. Performance-urile au rolul de a destupa situațiile actuale de percepție a politicului nu doar dintr-o perspectivă neoliberală, situația, în condițiile în care canale convenționale de comunicare s-au înfundat. ci și neoconservatoare. Printre altele, gândirea conservatoare judecă politicul din Potrivit antropologului Alice McIntyre, care a fost influențată de cercetările fe- perspectiva spațiului privat și a corpului personal. Politica este percepută bucal, ministe ori de pedagogia radicală a sud-americanului Paulo Freire, principiile PAR ca gust și dezgust. Ca în 1516 când senatul Veneției dispune ca evreii impuri să fie presupun un angajament colectiv de a cerceta o problemă, o dorință de angajare duși în Ghetoul Nou, o insulă izolată, înconjurată de ziduri înalte și gardieni care în auto-reflecție pentru „a câștiga claritate despre chestiunea investigată”, un an- închideau noaptea cetatea. Evreii erau pedepsiți pentru părăsirea incintei pe timpul gajament comun pentru acțiune colectivă care să conducă la soluții pentru oamenii nopții, chiar dacă pe timpul zilei erau lăsați să presteze activitățile economico-finan- implicați în procesul investigației și realizarea unei alianțe între cercetători și partici- ciare disprețuite de creștini, într-un timp în care politica este influențată puternic de panți în „planificarea, implementarea și diseminarea procesului de cercetare”11. dogme religioase, tradusă în termeni curățeniei și mizeriei morale, purității și lipsei O astfel de abordare angajată și subiectivă nu dihotomizează îndepărtarea ei. Evreii sunt considerați eretici, posibili purtători de sifilis, portretizați ca necurați și academică a cercetării și relativa dezangajare în raport cu angajamentul civismu- totodată senzuali și corupători prin obiceiurile lor, politică foarte asemănătoare cu lui a cărui pasiune pierde din vedere exigențele normative ale investigației, ci se delegarea unui spațiu convenabil pentru romii indezirabili și „mizeri” de la Pata Rât, concentrează pe o continuă distanțare și apropiere, presupusă de (auto)reflexivi- așa cum apar în multe comentarii anonime în media locală. Modelul acesta se extin- tate. Reflexivitatea implică și dedublare, subiectivare, empatie, chestionare a per- 68 de către alte părți ale Europei: spectivei proprii, distilare a pasiunii morale și a rolului jucat în câmpul cercetării: 69 „Antropologii nu sunt oameni de știință puri. Jurnalele lor, romanele etnografice, po- Se pot constata în acest moment inaugural cele patru elemente constitutive emele și monografiile formează o ramură de literatură înrudită cu scriitura de călăto- ale ghetoului, adică (i) stigma, (ii) constrângerea, (iii) delimitarea spațială și (iv) rie. Reflexivitatea este ceea ce definește acest aspect al literarului în textele antro- paralelismul instituțional. Ghettoul este un dispozitiv socio-organizațional care pologice […] Reflexivitatea galvanizează discursul pentru că exprimă exact tăcerea întrebuințează spațiul pentru a reconcilia două funcții antinomice: (1) maximi- din noi, indicibilul”12. zarea profiturilor materiale de la o categorie considerată contaminată și con- Un alt aspect al antropologiei performative este practica spectaculară, artisti- taminatoare și (2) minimizarea contactului intim cu membrii săi pentru a evi- co-politică ce deviază din tradiția avangardei, cu trei filiații apropiate în timp și legate ta amenințarea corodării și contagiunii simbolice pe care se presupune că o de tumultul protestatar șaizecist: situaționism, contracultura americană și arte povera. poartă10. Miza majoră a situaționiștilor a fost „distrugerea artei ca sferă separată a vieții și realizarea sau integrarea pasiunii și frumuseții artei în viața cotidiană”13. Propunerile, Am încercat să prezentăm opiniei publice dar și unor instituții cu potențial de in- adesea stradale, ale deturnării (détournement) și derivei (dérive), presupuneau pen- tervenție motivele pentru care ghetoul Pata Rât este rodul unei construcții politice și tru Guy Debord în Raport al Construcției de Situații transformarea momentană, ca- economice conștiente, deși ascunse privirii, și nu produsul unei creații „naturale” din litativ superioară, a unor ambianțe temporare cotidiene apolitice și utilitare. Pentru partea unor persoane cu alte obiceiuri care refuză „integrarea”. Cea mai concluden- Debord, principala dramă emoțională a vieții, dincolo de conflictul dintre dorință și tă afirmație în direcția schițată mai sus este a unei fețe bisericești cu o funcție relativ realitate, este senzația trecerii timpului. Estetica situaționistă, spre deosebire de es- importantă în ierarhia Arhiepiscopiei Clujului care ne compătimea pe noi, universita- teticile de dinaintea avangardelor, nu mai încearcă să eternizeze prin artă o emoție. rii, pentru străduința de a-i scoate pe romi din „mediul lor natural”. Încercarea de a Timpul e aici și acum, în curgere, în crearea unor situații provocatoare și spontane. deplasa responsabilitatea de la nivelul indivizilor sau a a unei comunități cu tradiții Pariul e că schimbarea va fi înspre bine, chiar dacă șansele sunt împotriva acestui „specifice”, am făcut-o printr-o tehnică a antropologiei performative, denumită astfel pariu: „Dar chiar dacă trebuie să pierdem de o mie de ori, nu vedem nici o altă ale- din mers, ce implică, așa cum am amintit, cercetare prin acțiune participativă (PAR), o gere pentru o atitudine progresivă”14. îmbinare de teren antropologic, activism civic și și performance artistic stradal. La finalul secolului XX are loc o mutație estetică, datorată moștenirii avangar- delor, dinspre arta clasică cu producător și spectator, eventual mediată de mijloa- ce de producție în masă, și care produce obiecte finite, spre o artă relațională și  participativă15, ce aspiră spre crearea unor momente catarhice. Într-o anumită măsu- în care contracultura americană a deturnat mecanismele societății spectacolului17. ră, această artă are o presupoziție specifică utopiilor: politica (radicală) dar și arta nu Abbie Hofman, unul dintre hipioții mai politici ai anilor 1960, spunea că o conferință mai sunt separate, devin gest cotidian. Catharsis-ul e situațional, un moment speci- de presă trebuie să fie „dramatică”: fic. Arta nu mai durează ca operă, e doar prezentă. Într-o anumită măsură, această artă relațională a fost ușor de capturat de autoritate care a venit în întâmpinarea Nimic nu creează o imagine mai proastă decât patru, cinci tipi la costum care participării, a îmbrățișat-o, a deradicalizat-o, i-a tăiat elanul revendicativ și a păstrat stau în spatele unei mese și vorbesc într-o manieră calmă la un hotel elegant. doar o latură simbolică, estetică, un festivism de artă contemporană. Totuși, în ciu- Caută constant să ai fiecare detaliu al conferinței de presă diferit ca stil și în da capturării limbajului democratic al participării fără co-decizie reală, mai este loc conținut de conferințele oamenilor aflați la putere. Folosește-te de muzică și de experiment, contestare, politizare în această paradigmă a producției de situații, efecte vizuale. Nu te crispa în fața presei. Fă declarația pe cât de scurtă și de mai greu de comodificat decât arta clasică ori concursul ONG-ist de proiecte. În concisă posibil. Nu-ți citi notițele, privește direct în cameră […] Exprimă-ți sen- plus, joaca serioasă a artei performative, îmbinată uneori cu protestul, oferă o timentele. Fii amuzant, enervează-te, fii trist sau extatic. Dacă nu poți transmi- mai mare ușurință pentru participarea politică a marginalilor atâta timp cât alte te că ești profund emoționat ori deranjat ori indignat de ceea ce zici, cum te resurse politice nu sunt disponibile (administrații, partide, sindicate, coaliții civi- aștepți să devină cei care privesc o cutiuță mică din sufragerie? Amintește-ți, tu ce etc.). faci publicitate oamenilor unui nou stil de viață. Uită-te la reclame comerciale Iar o astfel de deviere de la normele cotidiene de comportament implică o con- TV. Uită-te la abilitatea lor de a transmite tot ceea ce e nevoie pentru a fi eficient ceptualizare și tematizare lucidă a situației supuse atenției pentru a nu părea nici o într-un timp și spațiu într-atât de scurt și limitat. Cum în același ton îți bați joc de distracție butaforică de la sarcinile cotidiene, nici vreun eveniment cultural cu amba- căcatul pe care îl tot vâră, fură-le tehnicile18. laj social ori filantropic. Modalitatea de a evita bufoneria mass media ori o abordare estetic-intelectuală constă, așa cum urmează să prezint în câteva exemple de per- Pasionat de cercetarea mișcărilor sociale și de avangardă ale anilor 1960, cu- formance-uri, în relaționarea prealabilă minuțioasă cu subiecții care se expun publi- rentul Arte Povera m-a încurajat să întrevăd posibilități estetice și conceptuale în cului. Apoi, constă în propunerea situației conflictuale sau pasionale ca ilustrare mai folosirea unor materiale simple și „sărace”, în afara confirmării pieței artistice a artei adecvată a problemelor de care sunt afectați participanții și asumarea de către cer- „bogate” din galerii și muzee, obiecte ready made resemnificate într-un flux tempo- cetător a unui rol secundar în cadrul evenimentului în ciuda tendințelor presei de a rar, dincolo de dihotomia instituționalizată a artei în spațiu public și a vieții de zi cu 70 se focaliza la interviuri pe voci autorizate și familiare. Astfel, situațiile expuse au rolul zi19. Arte Povera a fost necesară și într-un sens strict adaptiv, într-un context al unor 71 de a da voce celor considerați nedreptățiți, însă de a-i împuternici printr-o distilare urgențe cetățenești și artistice de a reacționa rapid la ceea ce catalogam ca abuzuri culturală mai complexă față de larma și emoția protestului stradal ori a acțiunii direc- ale autorităților, demersurile situându-se în afara lentorii, ineficienței și birocrației te, metode ce își pot epuiza resursele contestatare dacă sunt uzitate abuziv sau cu proiectelor de finanțare. un număr redus de oameni. Contracultura anilor 1960-1970 s-a folosit major de societatea spectacolu- lui, acaparată de sfera afacerilor, vedetele mediatice și clasa politică, cu o atentă PERFORMANCE CU UN MANECHIN. segregare între actanți și public, introducând „spect-actorul” lui Augusto Boal din „MUNCA NU E UN LUX. E UN DREPT!” Teatrul oprimaților16, indiferent că era negrul, feminista sau muncitorul oprimat. Performance-urile descrise mai jos pot fi considerate conferințe de presă ale excluși- Petre Fekete, căruia prietenii îi spun Pepe, este din Noul Pata Rât. Înainte de lor, aceștia neavând nicio șansă de a ajunge la publicul larg dacă ar imita conferințe- evacuare lucra la Profi și se afla din întâmplare într-un birou unde șefii se uitau peste le clasice de presă. Evenimentele stradale provoacă adversarii rasiști, publicul xen- niște CV-uri, care aparțineau câtorva persoane de pe str. Coastei, unde stătea îna- ofob sau indiferent. Iar practicarea unor valori egalitare specifice este un barometru inte să fie evacuat forțat lângă rampă. Șefii văzând adresa au zis că nu îi angajează concludent pentru a vedea susținerea și impactul mai mult sau mai puțin de nișă de pentru că sunt „țigani borâți”, apoi au aruncat hârtia la gunoi. Pe Pepe nu l-au obser- care se bucură ideile politice progresiste. „Conferința de presă” stradală contractă vat, pentru că „am noroc că îs mai alb la față și nu știau că stau chiar acolo că eu am timpul, care devine emoționant, captivant și senzațional, deși la antipodul comer- buletinul în altă parte… Și numai să vă dați seama, d-apăi dacă vede acuma Pat Rât, cialismului mediatic. Performance-ul sintetizează conflictul într-o formă dramatică. nu te angajează nimeni, îi mai rău”. Pe linia teatrului forum, dramatizarea are rolul de a scurtcircuita prin provocare un Din acest motiv, oamenii mutați de pe strada Coastei la Pata Rât au insistat cu corp social durificat. Dramatizarea cheamă în ajutorul său empatia (calitate clasică succes pe lângă autorități ca să schimbe în adresele lor denumirea străzii pe care a poeticii aristoteliene) și solidarizarea, dar și distanța critică (preluând dezideratele stau pentru a nu fi respinși la angajare. Elena Greta și prietenul ei arată relația dintre esteticii brechtiene), pe care le îmbină, îndemnând spectatorii la participare. Refuzul locuirea stigmatizată din Pata Rât și munca precară, amintindu-și de vremurile mai convenției soporifice se creează și prin redarea mai clară, prin ex-centrism, a faliilor bune de dinainte de criza economică de pe str. Coastei când patronii veneau după dintre centru și margine. În acest sens, a fost de folos pentru mine în pregătirea ei pentru a le oferi de lucru în construcții. Era o perioadă când zona Clujului cunoș- performance-urilor cu oamenii din Pata Rât și activiștii implicați, cercetarea modului tea probabil cel mai mare boom imobiliar la nivel național:  Elena: Vreau să-ți spun că oamenii ce am fost mutați, îs foarte schimbați. Deci, Florin Stancu era președinte în perioada respectivă la Asociația Comunitară a nu mai îs ce o fost pe Coastei, foarte-foarte mult s-o schimbat. Și o devenit Romilor din Coastei (ACRC) creată în Pata Rât după evacuări. E respectat în comu- chitroși. Deci, invidioși, să nu văd că tu mânânci mai bine ca ei, că-i bai, că de ce nitate datorită firii sale practice și întreprinzătoare. Are o firmă cu doi angajați și o mânci mai bine, de unde ai, și de genul ăsta, știi. contabilă. Prinde contracte de deratizare și îngrijire spații verzi, însă periodic, fără Foarte… și lumea o devenit mai rea, deci nu mai e cum o fost, cândva, acolo continuitate. Așa că pe timp de iarnă lucrează în Italia ca tractorist alături de soție pe Coastei. Că acolo o fost altă viață. Ai putut să stai de vorbă cu cineva, dacă care culege mandarine. A luat inițiativa de a propune primăriei servicii de econo- n-aveai bani și avea un vecin, mereai, dă-mi niște bani împrumut, până în data mie socială pentru întreținerea spațiilor verzi, astfel încât oameni din Pata Rât să se de, când ajunge, deci nu se punea problema că nu-ți dă. Îți dădea, dar aici și auto-susțină, iar Noul Pata Rât, cum mai e denumit arealul în care au fost mutați, să dacă are și mergi să-i ceri, îți zice că n-are. arate mai îngrijit. Profitul rezultat în urma unor contracte cu municipalitatea, la care Concubin: Adevărul e că acolo pe Coastei, așa cum o fost, era foarte multă nu au acces din cauza concurenței firmelor mari, este investit parțial în activitățile lume care venea după băieți la lucru cu profil educațional, sociale și de mediu (plantarea unor copaci, educație, curățe- Elena: Oameni, da. nie etc.) ale Asociației Comunitare. Ideea plantării copacului sau a pomului apare Concubin: Tot timpul. și în relatări din zona învecinată, Dallas-ul, ca semn al unei comunități armonioase, Elena: Aici nu mai vine nici dracu. fiind probabil o referință biblică, pe filieră neoprotestantă. „În timpul liber, ce poți Concubin: Tot timpul făceai, păi și eu de exemplu, că înainte de Paști când mi- să faci? Că mare lucru nu. Cum mi-am făcut un pic de curte aici, mai curăț, mai mă- am adus lucrurile acasă… tur, mi-am plantat și un pom, că am spus să fie ceva, cât de cât să schimbe aerul de Elena: E zugrav de meserie, ți-am zis. aici”, spune Florin. Concubin: Am fost în Florești și am făcut un apartament în 2 zile, mi-am adus din Odată cu trecerea timpului din ce în ce mai puține familii mutate de pe str. scule acasă, că omul o plecat la țară, să-și facă Paștele, el o venit în Pata Rât cu Coastei își fac iluzii cu privire la o mutare rapidă din zonă, motiv pentru care nu nevastă-sa, o zis că nu-i adevărat [văzând Dallas-ul]. Eu am spus că ho, eu mai mai accentuează în narativele lor latura victimizării [reale], ci dimpotrivă, subliniază sus stau… Degeaba, na, că vezi, omul se sperie… Și la domnul ăsta la care am dorința de a-și îmbunătăți situația locativă până la posibilitatea financiară de a se făcut apartamentul, îs tot țigani. Păi, degeaba. Că nevasta sa când o văzut, o zis muta în afara ghetoului. Asta ar presupune transport în comun, electricitate pentru că nu-i adevărat. […] casele care s-au construit apropae de modulare, drum asfaltat. Din astfel de motive, 72 Elena: Și patronii veneau cu drag, acolo sus pe Coastei. Și mai stătea la o a și propus primăriei un parteneriat în data de 18 martie 2013. Memoriul prevedea ca 73 bere, la o cafea, povesteam, aici nu mai vine nimeni. Îi diferență, foarte mare firma lui Florin, având ca asociat Asociația Comunitară a Romilor din Coastei, să cre- diferență, serios. eze printr-un contract cu primăria o întreprindere socială care să înființeze „locuri de Intervievator [Hajni Harbulka]: Și lucrați cu patron? Sau așa… muncă pentru oamenii din Pata Rât; să utilizeze o parte din profitul acestei întreprin- Concubin: La negru, mai mult la negru. Anul trecut am lucrat la un patron, cu deri sociale (partea care nu va fi reinvestită) în vederea contribuției la îmbunătățirea contract de muncă. condițiilor de locuire și a calității zonei verzi din jurul caselor modulare din Pata Rât, Elena: și eu de aia vreau amu să mă duc să mă angajez, că vine iară iarna pe precum și în vederea susținerii activităților comunitare ale Asociației; să presteze capul meu. Măcar să am din ce să trimit copii la școală, să am din ce să plătesc servicii cetățenilor din Cluj-Napoca și inclusiv celor din Pata Rât prin care să contri- cheltuielile. buie la transformarea acestuia într-un oraș verde, mai curat”. Acordarea unor lucrări Intervievator: Da, trebuie, că altfel… publice prin măsuri afirmative ar fi trebuit să dovedească că cei evacuați doresc „să Elena: Ce să faci? Asta e. muncească și să participe ca partener demn la viața municipiului”. Concubin: Păi, și criza asta mult o afectat construcțiile. Tot o afectat. Foarte slab De exemplu, dacă parteneriatul ar fi fost creat de la început în privința construirii se câștigă acuma, față cum s-a câștigat înainte, înainte ieșeai bine cu banii… de locuințe sociale, iar oamenii de pe Coastei nu ar fi fost mutați fără consultare, cu Elena: Înainte în fiecare săptămână îmi aducea câte 10 milioane, crede-mă ce-ți siguranță nu s-ar fi ajuns la situația conflictuală dintre evacuați și autorități. În acest spun, pe săptămână. […] sens, încă din anii 1976, la conferința Habitat I din Vancouver urbaniștii prezenți au Concubin: Totuși, înainte era mai altfel. Până înainte să fim mutați aci. Și mulți arătat că locuințele sociale finanțate de stat fără implicarea comunității în cauză și oameni veneau sus la noi… și când ne-am mutat aici, încă mai lucram la domnul prin aceasta oferind locuri de muncă la ridicarea locuințelor viitorilor rezidenți, sunt ăsta, [procurorul] Burz, de care ți-am spus, o venit după noi, dar n-am avut curaj destinate eșecului. Tot astfel, construcția de locuințe socială pe scară largă s-a do- să-l aduc sus. Și am venit jos la el, la linia ferată [la 1 km distanță]. N-am preferat vedit deficitară pentru că trebuie ajutate comunitățile în formalizarea eforturilor an- să-l aduc sus. teriore „ilegale” de a-și construi un areal de locuit (construcție graduală a caselor cu implicarea rezidenților, organizare colectivă în interiorul comunității pentru îmbună- tățirea rețelelor de infrastructură etc.)20. Cum o parte dintre rezidenții de pe str. Coastei lucrează în construcții, exista deja un set de competențe care să faciliteze eventuala mutare sau construcție de locuințe sociale mai adecvate pe terenul de pe str. Coastei.  Pentru a ilustra memoriul asociației dar și interviurile precedente, am planificat performance-ul „Munca nu e un lux. E un drept!”, din data de 18 martie, orele amiezii, și nu după-amiaza, pentru ca media locală să participe, în centrul Clujului. Am anun- țat media că „în cadrul spectacolului stradal, participanții vor încerca să amplaseze un manechin costumat în haine de muncitor în vitrinele unor magazine simbolice pentru capitalismul consumerist (bănci, magazine cu articole de lux, cafenele etc.), pentru a aduce astfel în spațiul public al orașului, invadat de branduri ostentative, problema dreptului la muncă decentă”. Eram însoțiți de mesaje ca „Economie pen- tru societate, nu pentru corporații!”, „Dreptul la muncă este garantat de Constituția României”, „Antreprenoriatul social creează locuri de muncă!”,„Noi muncim, nu cer- șim!”, „Noi lucrăm pentru economie socială. Voi?” etc., pe care le-am plasat în vitrina unui magazin. Am precizat că acțiunea gLOC de solidarizare depășește granițele et- nice ale ghetoului din Pata Rât și că mesajul nostru este unul social, „adresându-se și muncitorilor disponibilizați de la Mechel Câmpia Turzii, cât și altor persoane al căror drept la muncă decentă este încălcat”. Manechinul era un „guler albastru”, îmbrăcat într-o salopetă albastră, cu o căciu- lă. Ne-a fost oferit gratuit de patronul unui magazin pentru câteva ore, iar ceainăria Demmers ne-a oferit vitrina localului pentru a expune manechinul și mesajele legate de dreptul la o muncă decentă. Ideea amplasării manechinului în spațiul public vine în contextul în centrul orașului este confiscat de imagini cu clienți fericiți și branduri celebre, fără referiri la calitatea noastră de cetățeni și cu atât mai puțin sunt prezen- te mesaje despre muncitori care nu sunt „gulere albe”. Ne-am adunat vreo 25 de persoane, câțiva din Pata Rât, alții din mediul universitar și o jumătate de duzină de 74 jurnaliști. Înainte de a ajunge în ceainărie, unde aveam o înțelegere pentru plasarea 75 manechinului în vitrină, sunt încercate alte locații, magazinul de îmbrăcăminte de lux Soho și banca ING. Încercarea de plasare a manechinului a creat, desigur, un conflict, iar ideea per- formance-ului a fost chiar acela de a-l specifica percutant, deși simbolic, și într-o joa- că aparent detensionată. La Soho, ni s-a spus că nu încape manechinul în vitrină, ei având alte produse de vânzare. Iar la ING am fost refuzați, fără contondențe, pe un ton ceremonios din cauza jurnaliștilor care filmau și fotografiau, spunându-ni-se că trebuie să formulăm o cerere scrisă la care managementul băncii ne va răspun- de zilele următoare, dar momentan nu putem plasa muncitorul în vitrină. Reacțiile erau de mirare, stupefacție și neîncredere, deși verbalizarea era timidă la văzul pre- sei. Dialogul era absurd, deși politicos, și se baza pe ceva de genul: „Putem plasa un muncitor în vitrină alături de reclame cu clienți fericiți și branduri?”, „Vai, dar nu avem destul spațiu”. La a treia încercare, oamenii mutați în Pata Rât, membri ai primei asociații grass roots rome din Cluj, au fost acceptați. Lângă manechin erau postate mesaje sociale, iar Elena Greta din Pata Rât stătea lângă, într-o poziție imobilă, cu un mic banner. Am văzut apoi că o acțiune similară a realizat ulterior un sindicat danez ce a pla- sat în vitrina magazinelor muncitori, dar cu educație superioară, „white collar”, care nu își găsesc de lucru în timpul crizei, ca metodă de sensibilizare a opiniei publice21. În fața vitrinei, oamenii din Noul Pata Rât dădeau interviuri cu privire la servici- ile pe care firma le poate oferi și ce intervenții pot planifica pentru a-și îmbunătăți situația locativă și de muncă. Trecătorii se opresc să vadă ce se întâmplă, câțiva fac fotografii cu muncitorul din vitrină. Vine poliția, ne întreabă ce facem, dacă avem „Munca nu e un lux”, 2013, Foto: Emese Apai  „autorizație”, ne legitimează, așa cum s-a întâmplat la toate acțiunile publice gLOC. PERFORMANCE PENTRU O LOCUIRE DECENTĂ. Când aud că ducem memoriul la primărie, ne însoțesc pentru „protecție”. „ȘI NOI APARȚINEM ORAȘULUI!” Florin Stancu declară presei că „manechinul reprezintă faptul că ne dorim să muncim, nu doar ajutaţi sau finanţaţi de autorităţi. Arătăm şi că suntem respinşi [la Locuirea romilor în spațiul românesc a fost dintotdeauna precară. Dezrobirea angajare] de persoane sau instituţii care ar putea fi într-o relaţie de colaborare cu de la jumătatea secolului al XIX-lea nu a fost continuată de împroprietărire, ci de noi. Încercăm să promovăm ceea ce putem face, întreţinere şi curăţenie a spaţiilor marginalizare. De aceea, romii nu s-au integrat în comunitățile rurale și au rămas o verzi”. Enikő Vincze spune că din ce în ce mai multă lume vorbeşte de posibilitatea categorie distinctă față de țărani. În mediul urban, așezările țigănești erau din lemn de a crea locuri de muncă prin economie socială: „Nu e vorba de a aloca contractele și construite în afara orașului propriu-zis, mai ales în Transilvania, pentru a putea fi mari pe care Primăria le are pentru întreținerea spațiilor verzi, ci de a găsi soluţii le- distruse de autorități și romii mai ușor de alungat (așa cum s-a întâmplat, de pildă, gale şi tehnice pentru contracte mai mici.  Acest parteneriat ar fi un mesaj pozitiv din la Cluj în 1585 motivându-se faptul că locuințele improvizate sunt un pericol perma- partea ambelor părţi de găsire a unor soluţii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă nent de incendiu24). Romii au avut dintotdeauna o condiție inferioară: erau disprețuiți, şi a practicării dreptului la muncă”. Claudia Linda Greta, cea mai implicată din comu- considerați hoți în bloc, nu erau salutați pe stradă. Dacă erau acceptați, acest lucru se nitate în activismul anti-segregare, spune că „vrem ca primăria să ne sprijine, să ne întâmpla doar la periferia așezării. Iar când apăreau semne ale epidemiei de ciumă, ro- dea de lucru, iar din banii primiţi prin parteneriat, depunem în asociaţie”. Pe parcur- mii erau scoși primii din arealul urban: „La 1800, termenul țigan avea în primul rând sul a câţiva ani ideea e „să ne construim noi propriile case din proprii bani, munciţi”. o semnificație socială, și abia în al doilea rând una etnică”25. Căsătoriile mixte, care nu În ciuda feedbackului pozitiv în medii progresiste, orice pomenire a sintagmei erau rare, conduceau la înrobirea românilor, de aceea asimilarea se petrecea greu, ceea Pata Rât înflăcărează imaginarul extremist, astfel receptarea demersului în comen- ce arată că rasializarea sărăciei, a condiției economice inferioare, nu este un fenomen tariile articolelor se face adesea în cheie rasistă, iar publicațiile locale nu cenzurea- recent, ci doar accelerat de stratificarea accentuată specifică unui capitalism neoliberal. ză injuriile din lipsă de timp, dar și pentru a crește traficul pe site. O mostră tipică În comunitățile intervievate este prezentă o nostalgie pregnantă din partea de exprimare rasistă pe cel mai popular site mediatic local, Știri de Cluj, în care un vârstnicilor a vremurilor de dinainte de 1989 și a politicilor social-economice co- comentator se semnează MOARTE TIGANILOR și scrie: „NU ANGAJEZ TIGANI! NU muniste din cauza asigurării nevoilor de bază de către regim: locuință, loc de mun- CUMPAR DE LA TIGANI! TIGANII NU SUNT BINE VENITI!!!”22. Având în vedere că po- că, mâncare relativ ieftină etc. Mărturiile celor care au prins vremurile de dinaintea liticile sociale rasiste aduc popularitate electorală, așa cum s-a întâmplat cu primarul Revoluției sunt coroborate cu o valorizare pozitivă a perioadei comuniste de către 76 băimărean Cătălin Cherecheș, care a avut un succes electoral de 86% și ca urmare a tineri care se bazează desigur pe mărturiile părinților, în condițiile în care discursurile 77 evacuării forțate a romilor într-o zonă industrială, toxică23, dar și defulării majoritarilor mediatic și școlar fac referire cu precădere la ororile totalitarismului de tip stalinist în sensul comentariului menționat, nici primăria nu a avut interesul de a răspunde în din anii 1950. Apoi, ocupațiile agricole stabile de dinainte de 1989 de la CAP-uri sunt termenul legal de 30 de zile la memoriul depus. regretate pentru că acordau un alt statut social „oamenilor muncii”. După 1989, aces- De aceea, și performance-ul, în lipsa unor acțiuni mediatice și asociative simi- te ocupații s-au transformat în munci ziliere și prost plătite, fiind lipsite de considera- lare care să apară constant în spațiul public, a avut un impact scăzut în modifica- ție socială în perioada tranziției la capitalism, mai ales că recunoașterea publică, in- rea percepției publice preponderent rasiste și a imaginarului non-intervenționist de clusiv din partea precarilor, s-a îndreptat spre indivizii care au avut succes în afaceri. tip neoliberal, în care se presupune că autoritățile doar „veghează” ca interacțiunile Deși destui rezidenți refuză să vadă locația în care stau ca ghetou (poate pentru economice să se desfășoare în cadre legale. Pentru mulți comentatori, acțiunea a că e un termen relativ cosmopolit comparativ cu mahalaua sau colonia), foarte mulți avut parte de aceeași lectură mediatică stereotipă, a țiganului infractor neangajabil au ajuns în astfel de locații în urma unei evacuări din zone rezidențiale care au fost sau cerșetor (în cazul acesta, țiganul care cerșește contracte preferențiale și eludea- retrocedate sau unde primăria dorea să facă o investiție ori o concesiune, situații ză mecanismele competitive ale pieței). Dar dincolo de rasism, exista în demersul specifice tuturor orașelor în care am făcut teren. Impresia e că au fost „aruncați”, nostru un obstacol ideologic mai mare, un tabu necontestat în politicile publice loca- părăsiți și lăsați să trăiască asemenea unor animale: „am fost mutați, de primar, a le, acela că sunt necesare măsuri de reglementare a pieței concurențiale prin măsuri zis dacă nu plecăm, bagă buldozere în noi. Și casa asta ce se vede, mi-a dat nu- publice afirmative care să echilibreze piața forței de muncă. Totuși, mediatizarea sa, mai acoperișul, atât”, îmi spune Elena Ispasie din Obor. Unii blamează autoritățile apariția pe rețele sociale, a avut rolul de a întări mesajul solidar. pentru crearea intenționată a unor comunități segregate, după cum mărturisește, Constantin Arsene din același cartier Obor, o zonă marginală a Călărașului, unde trăiesc aproape 1.000 de persoane: „Primăria a zic că este grupul de oameni mai răutăcioși, mai nespălați, mai inculți, și a zis să scăpăm de ei. Îi comasăm undeva într-un colț acolo… Fapt concret, noi aicea n-avem ieșire la stradă. Ați văzut la un kilometru și ceva, o singură stradă de acces, principală, pe care poate să intervină salvarea, pompierii sau poliția”. În Pata Rât, există mai multe mărturii ale unor oameni care, atunci când au ajuns prima dată în apropierea rampei și au văzut barăcile, au crezut de la depărtare că sunt „cotețe”.  Ghetoul românesc are câteva repere invariabile: este după o cale ferată, în jurul unei rampe de gunoi din România și, poate, din spațiul UE, căci oricât am căutat apropierea unei fabrici dezafectate, după vreun cimitir, pe câmp pe spațiul unei foste ghetouri de o mărime similară în spațiul european, nu am găsit. În afara manifesta- ferme, în apropierea unui loc unde se depozitează gunoaie etc. Pentru cei care ocu- țiilor recurente, riposta cea mai concludentă a societății civile constă în intentarea pă informal o locuință, există o senzație permanentă de insecuritate din cauza lipsei unui proces împotriva primăriei din partea European Roma Rights Center și care se actelor de proprietate, mai ales dacă există zvonuri de construcții sau investiții, așa derulează din 2012. cum s-a întâmplat în Dallas, Ploiești. Acolo locatarii vorbeau de proiectul unei străzi. Pensionarul pe caz de boală Ernest Creta, unul dintre cei mai activi protestatari Cele aproape 50 de persoane au fost evacuate în urma mediatizării morții unui tânăr împotriva evacuărilor, crede că dacă tot s-a ajuns la soluția evacuării, în ciuda faptu- care săpa în apropierea așezării o conductă de gaz pentru a valorifica fierul vechi, lui că o treime dintre rezidenții de pe Coastei trăiau în condiții legale în locuințe so- caz în care pământul s-a surpat, iar tânărul s-a asfixiat. ciale, romii trebuiau dispersați în mai multe locații din oraș, nu la Pata Rât, și implicați Țin minte că vroiam și eu să îi ajut să sape conducta pentru a înțelege mai bine în ridicarea locuințelor: „Vă dați seama, îs 18 de metri pătrați și îs 12 de persoane. cum trăiesc, dar nu m-au lăsat. Mi-au zis că nu e muncă pentru mine (= persoană cu Cum poate să doarmă acel om? Cu copii lui? Și acolo, în această cameră, facem studii superioare). Rezolvările propuse de ei constă într-o conlucrare mai bună cu mâncare, spălăm, facem baie, facem de toate în aceeași cameră, pentru că baia aia autoritățile, formulate însă în cheia „ajutorului” carismatic, nu a dreptului cetățenesc, ce o avem, aia e făcută de mântuială, cum s-ar zice, numai să nu zici că n-ai baie. Te după cum îmi spune Marius, de 25 de ani, din Dallas-ul ploieștean: „Trebuie să vină duci la wc, atât. Că baie nu poți să faci, că este numai apă rece”. cineva ca să colaborăm, să vedem cum putem pleca de aici, să ajungem și noi la un Elena Greta regretă str. Coastei din cauza lipsei infrastructurii urbane de bază, nivel, în care știm să ne gândim, că avem copii, care să îi creștem într-o altă societate, de la apropierea școlii la cea a Pieței Mărăști, spre deosebire de noul mediu, lipsit să nu ne mai gândim: Mă, dacă vine mâine și mă demolează de aici? Unde mă duc?”. de „civilizație”: „Păi, aici, în camera asta suntem normal 11 persoane. Eu am patru co- Am remarcat identitatea fluctuantă în contextul rasializării sărăciei, cu precăde- pii, concubinul, fratele meu cu nevasta sa, și cu fiica, maică-mea, acum ați văzut-o pe re dificultatea asumării etnicității rome pentru persoanele care își doresc o integrare doamna aia, este soacră-mea, și ea stă tot la mine, pentru că dânsa n-o primit nimic”. mai pronunțată. Am simțit dorința lor de a fi asimilați, prin dezicerea de romii vecini În timp, prin construcția altor locuințe informale în prelungirea locuințelor modulare, percepuți din exterior ca „țigani” datorită culorii închise a pielii, din cauza ocupației încăperile au devenit mai puțin înghesuite. Dificultățile obținerii unei locuințe sociale care îi ostracizează ori a locuirii precare. În contrast cu accentul pus pe construirea pentru romi sunt mai mari în Cluj față de alte orașe din țară pentru că alocarea fa- unei identități rome la nivelul elitei asociative rome, unele persoane mai degrabă vorizează persoane cu studii medii și superioare. Imaginarul instituțional din ultimul 78 „recunosc” că sunt romi decât își afirmă identitatea. Iar pentru o parte dintre romii deceniu aparține construcției unui oraș burghez competitiv, pentru locuitori cu studii 79 intervievați la Cluj și în alte orașe a nu vorbi limba romani devine motiv de mândrie superioare care lucrează în sectorul serviciilor, nu al producției. Reprezentările mun- pentru că ar conduce la o incluziune socială mai ușoară. citorești sunt marginalizate din reprezentarea Clujului, în ciuda faptului că muncito- Autoritățile locale au creat conștient un ghetou la Pata Rât mult înainte ca so- rimea cu studii până în 12 clase constituie majoritatea orașului. Astfel, pentru studii cietatea civilă să se alerteze cu privire la mutarea comunității de pe strada Coastei doctorale o persoană care cere locuință socială primește de zeci de ori mai multe în decembrie 2010. Romii din Pădurea Făget de lângă Cluj au fost constant aduși în puncte (45 de puncte) decât pentru un copil (1 punct). apropierea rampei de gunoi, iar pe str. Cantonului au fost evacuați romi care trăiau in- Este emoționant momentul în care Hajni Harbula, implicată în cercetarea formal în oraș. De exemplu, Bert Looiji, de la Fundația ProRoma, din Dallas, Pata Rât, a SPAREX, și un bărbat din Pata Rât interacționează mult mai spontan pe baza amin- încercat să construiască mai multe locuințe pentru romi în Dallas pe un teren cumpărat tirilor comune legate de copilăria pe aceeași stradă, apoi „destinele” s-au despărțit. de fundație și a cerut aprobări primăriei. Proiectul s-a blocat pentru că primăria dorea Anii `90 cu tranziția spre capitalism, cu accentele unilaterale puse pe competiția mai să aducă din oraș alți romi pe care să îi cazeze în locuințele fundației. Reprezentantul mult sau mai puțin meritocratică și pe crearea unei economii financiare extrem de fundației olandeze a refuzat pentru că existau destule persoane în Dallas aflate într-o speculative în genul Caritas-ului, s-au întâlnit cu egalitarismul sărac, dar mai protec- criză locativă acută și nu trebuiau aduse alte persoane din oraș la Pata Rât. tiv, al comunismului anilor 1980, filtrat printr-o copilărie împărtășită în același spațiu, Ce a determinat solidarizarea cu oamenii evacuați? Peste 300 de oameni au la bloc, în apropierea pădurii Făget: fost duși de primărie de pe str. Coastei la Pata Rât, fără să știe unde sunt mutați și în ce condiții. 46 de familii au primit câte o cameră, iar 30 dintre ele nu au primit o lo- Și dvs. înainte de Coastei unde ați stat? cuință. S-au făcut presiuni să semneze actele pentru mutare cu amenințarea că altfel Bărbat: Eu am stat cu părinții mei, în Mănăștur, pe Clăbucet am stat. vor rămâne fără acoperiș deasupra capului. Când rememorează procesul evacuării, Pe Clăbucet, chiar? oamenii își amintesc de frig (-15 grade), de copiii plângând, de lucrurile strânse în Bărbat: Da. grabă, de amenințările autorităților pentru a-și muta lucrurile din case cât mai repe- Și eu am stat pe Clăbucet 13 ani. de, altfel ar fi dispărut sub buldozere. Își amintesc de condițiile improprii de locuire în Bărbat: eu am stat la primul bloc cu 4 etaje, chiar lângă pădure. spații strâmte de 16 și 18 metri pătrați, cu băi comune pentru câteva zeci de persoa- Și eu, în 9. În ultimul. ne, fără perete despărțitor între wc-uri. Își amintesc de calitatea proastă a execuției Bărbat: La etajul 2 ați stat? lucrărilor, în cel mai rău famat cartier al Clujului, Pata Rât, ghetoul cel mai mare din Nu, în scara 3, la etajul 4.  Bărbat: Scara 3. Îs 4 scări acolo. Bărbat: Stătea la parter, doamna... Doamna aia mai grasă, doamna Ciupe. Bărbat: Da, da. A murit cum doi ani. În care ați stat? Bărbat: În primul bloc. La etajul 4. Și cât timp ați stat acolo? Bărbat: Am stat… mulți ani am stat. Am stat până la 18 ani. Și când v-ați mutat? Bărbat: În 1996. Și și-o dat apartamentul, și s-o distrus familia. De ce ați vândut? Bărbat: Tata. Tot așa cu Caritas-ul. O pus toți banii acolo și n-o apucat să ieie banii. Că s-o stricat Caritas-ul. Și ne-o luat apartamentul. Și o perioadă o stat în cămin, în chirie. Cei mutați se așteaptă prin intermediul procesului la despăgubiri, măcar sim- bolice, și la asumarea de către primărie a răspunderii pentru o greșeală de politică publică, pentru faptul că „au generalizat”, după cum spune Pepe, și au crezut că locul romilor este la rampa de gunoi, unde lucrează etnici romi. El vede mutarea atât ca pedeapsă și vină a unor vecini „necivilizați” (ardeau cauciucuri pentru a extrage cuprul, făceau mizerie și scandal), dar și ca măsură contradictorie a autorităților, în ciuda discursului integrativ formal: „Își dă silința [autoritățile] și fac tot felul de pro- 80 grame, ca să integreze romii în societate, că nu vor să se integreze, că degeaba se chinuie ei, am văzut într-o zi la televizor, că foarte greu integrezi romii în societate. „Și noi aparținem orașului!”, 2012 Păi, asta-i integrare? Dar dacă nu-mi oferi, adică nu că-mi oferi că nu stăm cu mâna întinsă, dar din moment ce m-ai luat dintr-un loc, în care eram deja integrat în so- virtutea obligaţiilor ce rezultă din tratate ca International Covenant on Economic, cietate și mergea bine, și eram fericiți, și n-aveam grija zilei de mâine, și ne muți Social and Cultural Rights, the International Covenant on Civil and Political Rights, aici pe un deal, așa mă integrezi tu în societate? Nu știu, poate dacă ne mutau the Convention on the Rights of the Child, The International Convention on the în altă parte...”. Elimination of All Forms of Discrimination şi the Revised European Social Charter, Zecile de interviuri cumulate în câteva orașe din țară și multe alte conversa- România „să asigure că dreptul la locuire adecvată, inclusiv dreptul de a fi prote- ții informale ne-au determinat, pe noi, universitarii implicați în activism și cerceta- jat împotriva evacuării forţate” (detalii în Declarația publică din 18 decembrie 2012 re, să căutăm modalități originale de cercetare participativă, care să ofere o voce semnată de Amnesty International, Asociația Comunitară a Romilor de pe Coastei, mai rezonantă celor intervievați, mai ales că vocile manufacturate de media sunt European Roma Rights Center, Grupul de Lucru al Organizațiilor Civice26).  invariante ori stereotipe, chiar și atunci când sunt prezentate ca victime în repor- Ideea performance-ului mi-a venit citind despre Războiul din Vietnam și pro- taje „sociale”. De aceea, seria de evenimente organizată de Grupul de Lucru al testele contraculturii hippie, mai ales a laturii ei politice. La cel mai mare protest an- Organizațiilor Civice (gLOC) din 17-18 decembrie 2012 „Pata Rât. Romi împinși la mar- ti-război de până atunci, la Pentagon, în 1967, o minoritate dintre protestatari anun- gini” implica un performance intitulat „Și noi aparținem orașului!”, o expoziție și o ță butaforic media americană că vor înconjura Pentagonul, clădirea cea mai masivă dezbatere cu rezidenții din Pata Rât la catedra Facultății de Științe Politice. Expoziția din lume. Prin formarea unui lanț uman și în urma unei incantații, a unei mantre, vor „Romii nu au loc?”, inițiată de Attila Tordai în spațiul de artă contemporană tranzit. face clădirea să leviteze pentru a o expurga de spiritele rele, de demonii războinici ro, consta în reproducerea din ghips a unei case de 16 metri pătrați pentru a sim- ai Americi și de aura dominatoare a „complexului militaro-industrial” simbolizat de ți cât mai pregnant lipsa spațiului pentru trăire și depozitare. Iar dezbaterea de la Pentagon, o instituție cu un caracter esențialmente represiv pentru contestatarii an- Facultatea de Științe Politice accentua posibile soluții la problemele rezidenților din ti-război. Cum o astfel de farsă se plia pe tendințele spectaculare mediatice, mesajul Pata Rât. Performance-ul stradal avea rolul de a însufleți lumea, de a introduce un grupului a fost propagat, în ciuda faptului că ei constituiau o minoritate într-o masă timp trepidant, emoționant și surprinzător și de a stipula percutant conflictul existent de protestatari sobri, mulți îmbrăcați la costum, reținuți în atitudine. La Cluj, deși me- între autorități și evacuați, așa cum expoziția și dezbaterea, metode mai analitice dia a preluat mesajul, a fost chiar o tensiune între așteptările solemne ale partici- de închegare socială, nu o puteau face. Mesajul general al evenimentelor era ca, în panților și butaforia proiectată, dar nereușită. Au participat 200 de oameni, romi din  „autorizate” de autorități, acestea fiind doar „notificate”. Mai mult, manifestațiile cul- turale, sportive sau religioase nu au nevoie de o notificare anterioară. Problema a fost că în ciuda puterii proiectorului existau prea multe lumini pe strada înserată, iar ferestrele obturau imaginile proiectate, deci catharsisul prognozat dispăruse. Au existat chiar situații parodice în care mantra falsă Chica Laca Chichi Cea / Primăria e a mea era repetată de câțiva participanți în continuu în așteptarea unor imagini care nu se vedeau pe clădirea primăriei. Participanții erau bulversați, nu știau nici ei de ce nu se văd imaginile, în ciuda încercărilor din ziua anterioară în care fotografiile erau vizibile. Nu se știa de ce este repetată o propoziție lipsită de sens, care ar fi trebuit să dureze, ca un fel de aperitiv, doar vreo 20 de secunde. Oamenii din Pata Rât spu- neau că e nevoie de slogane mai puternice, clasice, de miting, ocolite intenționat pentru că pe de o parte nu era o manifestație notificată către autorități cărora li se cerea oricum cooperarea și sprijinul, pe de altă parte pentru că protestele clasice își epuizaseră eficacitatea după aproape doi ani de la evacuări. Totuși, în percepția opiniei publice și acest eveniment era un protest, de aceea și erau prezenți vreo 15 jurnaliști și câteva zeci de jandarmi. De ce manifestație culturală, chiar dacă protestatară, și nu protest clasic? Mai organizaserăm proteste prin intermediul gLOC, dar acestea tindeau să devină mo- notone, mai ales că nu crescuse numărul de participanți din Pata Rât sau solidari cu ei. La întrunirile stradale precedente eram între 50 și 150 de oameni. Asta făcea mișcarea civică gLOC a doua numeric după mișcarea biciclistă locală care întrunește lunar sau chiar bilunar 100-400 de participanți care militează pentru realizarea unei infrastructuri bicicliste la nivelul orașului. Amintesc aceste cifre nu pentru a stabili 82 ierarhii între mișcările civice locale, ci pentru a preciza impactul modest al mediului 83 asociativ contestatar, în absența unor tradiții revendicative stradale de tip sindical, partinic sau civic. În lipsa unor negocieri politice clasice sau a unor mișcări de masă și a unui etos civic specific, era necesară o nouă turnură. Această turnură a fost per- formance-ul. Oricum, repetarea unor forme de organizare protestatară risca să înde- părteze media, ori chiar participanții, în căutare de noutăți. Apoi, s-a luat în calcul peri- colul dezamăgirii generale în cazul unui protest eșuat, la care autoritățile nu răspund, risc care devine mai mare în comparație cu un performance în care pasiunile sunt pre- lucrate artistic. De asemenea, exista temerea evacuării în cazul unei manifestații care nu era supusă notificării și cauzării unor probleme cunoștinței care deținea cafeneaua Pata Rât, universitari și studenți români și unguri, activiști locali, persoane cu profesii de unde încercam să facem proiecția. De aici, ambiguizarea intenționată a civismului și liberale și vreo 30 de membri Amnesty International din Austria. a artei, pentru ca ambele moduri de manifestare să se potențeze reciproc. Cum autoritățile nu își asumau răspunderea pentru evacuarea a aproape jumă- Așadar, universitarii și adulții evacuați de pe str. Coastei nu participaseră la man- tate din rezidenții din ghetoul din preajma rampei Pata Rât, ne-am propus să mu- tră, doar copiii strigau din toți rărunchii. În lipsa fotografiilor cu spațiul rampei de tăm primăria prin levitație în rampă. Se preconiza ca momentul apariției primăriei în gunoi, evenimentul a ieșit oricum: s-a bazat pe declarațiile la megafon ale Claudiei rampă să fie surprins prin începerea unei proiecții pe clădirea primăriei. Proiecția se Creta din Pata Rât legate de responsabilitatea primăriei pentru evacuare și pe inter- făcea dintr-un bar de vizavi, cu fotografii cu oamenii din Pata Rât (și cu imagini cu viurile date presei de romi și susținători. Activiștii Amnesty International din Austria rampa), pe care primăria îi întâlnește, intrând simbolic în dialog. Patronul barului, ști- au desfășurat cutii cu mii de scrisori de sprijin din toată lumea adresate autorităților ind că este un eveniment fără „autorizație” din partea autorităților ne ceruse o decla- locale. Ironia face ca scrisorile să ajungă până la urmă, mi-au zis muncitorii din ram- rație, cea mai ciudată pe care am dat-o vreodată, cu privire la asumarea răspunderii pă, tot în groapa de gunoi. Am depus apoi 200 de lumânări comemorative în fața „pentru spectacolul activist de magie care va provoca levitația primăriei Clujului”, Primăriei și am mers apoi în marș spre expoziția de la tranzit.ro, cea mai mare și mai semnată alături de antropologul Enikő Vincze, coordonatoarea gLOC. Mentalitatea pestriță adunare de până atunci. După cum au demonstrat reprezentanții primăriei autohtonă este atât de impregnată de obediența în fața ierarhiei și autorității încât care au confirmat prezența la dezbaterea de la Facultatea de Științe Politice dar nu nu contează că legea manifestațiilor publice prevede că adunările stradale nu sunt au mai venit, clădirea primăriei nu a levitat.  PERFORMANCE „ȘI EU SUNT GUNOIER” ieși un bănuț. Dar se bucură când găsesc metale: fier, cupru, aluminiu, deși asta se întâmplă din ce în ce mai rar. „Mai apuci să ieși în oraș?”, o întreb. Spune râzând că „Am parcurs o nouă etapă care ne apropie de momentul implementării efecti- „duminică merem după sucuri. Se dă sucuri pe dopuri din astea cu premii pe care ve a noului sistem de management al deşeurilor. Avem convingerea că vom reuşi, le găsim în rampă”. Nu apucă să stea la povești, vin mașinile la amiază să descarce. până la momentul iulie 2010, să finalizăm lucrările, iar clujenii să beneficieze de Câteva sute de oameni muncesc constant în rampă, în schimburi de zi și de noapte. acest serviciu”, afirma optimist preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, în Printre ei, ocazional și câteva zeci de copii. În muntele de gunoaie, cu toții alear- septembrie 2009. Însă de atunci groapa de deșeuri a funcționat ilegal până în 2015, gă când ajung mașinile ca să ocupe cel mai bun loc pentru colectare. În aglome- peste capacitatea admisă de lege, după cum au recunoscut autoritățile, neluând în rația generală unii se accidentează, mai ales adolescenții care se joacă sărind pe considerare munca informală a sute de oameni în rampă. Iar până la deschiderea basculante. neprecizată a noului depozit de colectare selectivă, gunoaiele vor fi descărcate tot Marian are 35 de ani, brațe vânjoase, dar crestate de la automutilările din închi- la Pata Rât, în rampele temporare. Finalizarea depozitului nou a depășit cu mult ter- soare. Este deja bunic. Are 3 copii și provine dintr-o familie cu 12 copii. „N-am cu ni- menul inițial din cauza contestării licitației, apoi din pricina intrării în insolvență a meni nimic, dar dacă se mută rampa de aici, ce facem, ajungem să ne dăm în cap?”, uneia dintre firmele contractate. Iar alegerea unui teren mlăștinos mărește prețul și spune el cu franchețea dată de beție. Nu știe ce va face când se va închide rampa durata estimată pentru construcție. și nu vrea să se mute din Dallas pentru că aici s-a născut și a crescut. Speră să își „La Pata Rât ce fac oamenii în rampă este o muncă importantă pentru Cluj, din cumpere o căruță și un cal pentru că ar fi auzit el de o altă rampă la câteva zeci de păcate în condiții mizerabile când ei ar putea fi implicați altfel. În situația dată, ar kilometri de Cluj și poate că va munci acolo. putea fi angajați în lanțul de colectare de la populație. Nu e normal să ajungă în Când a venit prima dată aici, Dana Elena a crezut că așezările pipernicite sunt situația de a lucra în rampă”, spune Mihaela Beu, inginer chimist și fost comisar șef cotețele de porci ale unor țărani. Situația s-a mai schimbat treptat prin intermediul regional la Garda de Mediu în perioada 2005-2009. Potrivit fostului comisar, din ce Fundației olandeze ProRoma. Fundația a cumpărat o bucată de teren de aproape este adus la Pata Rât, între 20-30% se colectează selectiv datorită muncii lor. Asta 10.000 de metri pătrați și a construit vreo 50 de barăci din lemn și vată sticlată, care în condițiile în care statisticile oficiale arată că în România se recicla în 2011 doar 1% izolează mai bine locuințele semi-improvizate. Stă în Dallas de 15 ani și a ajuns lângă dintre deșeuri, față de media de 25% a Uniunii Europene (cifră care ajunge în UE la rampă pentru că nu își găsea de lucru. Are 11 clase și șase copii. Locuirea este legată 40% reciclare dacă se ia în calcul compostul)27. de locul de muncă, lucrătorii din rampa veche acum închisă, fiind fără contracte de 84 Pata Râtul îl simți uneori după miros chiar din aeroportul de la câțiva kilometri muncă la compania de salubrizare Brantner-Vereș, care administrează rampa prin 85 de rampă. Alteori călătorul este izbit din tren sărăcia sutelor de cocioabe deformate firma Salprest Rampă, fiind preponderent din Pata Rât. Nu îi place munca în groapă și a containerelor înghesuite. În percepția clujenilor, mizeria gropii de gunoi din Pata pentru că oamenii se ceartă pentru deșeuri și în învălmășeală au loc accidente, așa Rât s-a imprimat și asupra locuitorilor ei. Dallas-ul este cea mai veche comunitate cum i s-a întâmplat și ei când buldozerul i-a prins piciorul și a trebuit să fie spitalizată. din Pata Rât și a crescut la începutul anilor ‘90. Cum autoritățile au tolerat prezența „Chiar nu știu ce se va întâmpla când se va închide rampa și mi-e frică, că am copii oamenilor în rampă, iar firmele de colectare au profitat de pe urma muncii lor și a mulți și n-am unde să mă duc. Dar o să fie greu cu locuri de muncă, că n-avem unde creșterii consumului în oraș, Dallas-ul s-a tot mărit, acum fiind vreo 130 de familii. să muncim, să facem un ban. Ce facem? Să mă duc să mă angajez, aș putea, pot să Mihai (Gheorghe Ciorba), liderul comunității din Dallas, militează alături de misi- mă duc, dar ce fac cu copii? Să meargă soțul, el n-are școală. Și unde îl primește fără onarul creștin olandez, Bert Looji din ONG-ul Pro Roma, pentru joburi legale pentru școală?”, oftează Dana. Deocamdată se descurcă, mai ales că în rampă se poate romi în noua rampă. Cei mai mulți din Dallas nu vor să se mute și nu își percep zona, câștiga de la 300 de lei la 1.000 pe lună, însă doar dacă se muncește toată ziua, cu care s-au obișnuit, ca ghetou. Miza lor e de a găsi locuri de muncă și de a-și indiferent de vreme. Mai are noroc și de cantina socială pentru copii. Tocmai intervi- îmbunătăți infrastructura locativă. Problema lor e că nu pot construi locuințe legal, în ne un bărbat, vecin al Danei, care îmi zice că și-ar spune și el păsul, dar nu are rost, ciuda faptului că terenul este deținut în bună măsură de fundație, pentru că terenul pentru că nu am cum să îl ajut, iar autoritățile tot „n-or să facă nimic”. este trecut în planul urbanistic ca fiind industrial. Astfel de reacții au condus la implicarea oamenilor din comunitățile ghetoului Cei veniți în Dallas în anii 1990 nu își găseau locuri de muncă la țară, unde nu prin intermediul petițiilor, performance-urilor și manifestațiilor, pentru că scriitura aveau proprietăți sau în orașe mai mici, în lipsa unor calificări. Și nu aveau nici posi- academică, deși percepută ca fiind respectabilă, era considerată nelucrativă, nefo- bilitatea să emigreze în vest. Cu toții erau îngrijorați de închiderea rampei vechi. „Va lositoare. În orice caz, nu oferea rezidenților din Pata Rât o scenă pentru exprimarea fi suferință, chinuri și foamete, vă spun eu”, povestește Miki Ștefania, care câștigă în unor nemulțumiri28. rampă între 20 și 50 de lei pe zi. Are 28 de ani, un soț pe rampă, un copil și este în Performance-ul „Și eu sunt gunoier” se bazează pe interviurile cu rezidenți din clasa a noua la fără frecvență. „Noi dacă merem să lucrăm, ne resping când vede că Dallas, cea mai veche comunitate din Pata Rât, dar și pe conversații informale cu noi suntem țigani. Zice voi, sunteți țigani, și nu știu ce. Și te ia și peste picior, când aceștia29. Așa cum am arătat, performance-ul a venit în contextul unei oboseli civi- te întreabă câte clase ai, dacă aude că ai numai 2 sau 4 clase”. Ea recunoaște totuși ce legate de repetarea unor proteste atât cu privire la Pata Rât, cât și cu privire la că nu doar romii au probleme, pentru că „dacă ai 8 clase, nici așa nu te primește, că contextul mai larg al României, țară zguduită de proteste zilnice în intervalul ianua- sunt alții care au liceu, și nu-i primește”. Colectează pet-uri, cartoane, din orice poate rie-februarie 2012 împotriva guvernării PDL, după care a urmat o perioadă de apatie.  Performance-ul s-a derulat vineri, 23 martie, 2012, la orele amiezii, într-o zi călduroa- să. A fost mai ușor de organizat, pentru că nu implica o confruntare, oricum impro- babilă în lipsa unei tradiții contestatare rome. Cum romii erau la muncă în rampă și puțini participau, accentul a fost pus pe un mesaj non-conformist și sugestiv, care să scurtcircuiteze protestul clasic, bazat pe mobilizare largă. Mobilizarea s-a făcut ca eveniment pe facebook, au participat vreo 25 de oa- meni, dintre care 5 de la Pata Rât, și s-au mai alăturat vreo 10 colegi jurnaliști. Textele de mobilizare gLOC aveau o structură concisă (de ce, ce facem, ce vrem, când, unde, cine suntem), iar tiparul evenimentului este la îndemâna oricărei persoane atunci când constată, mai ales la nivel local, variate conflicte sociale. Citisem alături de co- legii gLOC în media că autoritățile derulează un proiect de gestionare a deșeurilor de câteva zeci de milioane de euro. Sunasem apoi la Consiliul Județean pentru a afla cum va afecta proiectul zona. Dar reprezentanții instituției au relatat că nu s-a luat în considerație modul în care noile stații de depozitare vor afecta comunitatea din Pata Rât lăsată fără surse de venit și fără alte locuri de muncă. În consecință, s-a luat decizia alături de rezidenții Dallas-ului că trebuie punctată cât mai clar falia conflictuală: De ce: La Pata Rât se află cel mai mare ghetou din Europa din jurul unei gropi de gunoi. 1.500 de oameni trăiesc într-un ansamblu de patru comunități, trei în apro- pierea rampei, una în rampă. Mulți dintre acești oameni lucrează în colectarea se- lectivă a deșeurilor, în condiții de exploatare extremă, sub girul autorităților și ser- viciilor de salubrizare, fără contracte de muncă. Consiliul Județean demarează un 86 proiect de aprox. 250 de milioane de lei pentru un Centru Integrat de Management „Și eu sunt gunoier”, 2012, Foto: Adevărul al Deșeurilor. Singura comunitate neintegrată rămâne cea de la Pata Rât. Investiția publică nu a luat intenționat în calcul modul în care proiectul afectează comunitatea de la Pata Rât pe considerentul că proiectul este unul „tehnic”, nu unul social. În e că în momentul în care romii au ajuns în piață cu un banner, care nici măcar nu ciuda beneficiilor materiale obținute, autoritățile și firmele de salubrizare nu au recu- era desfășurat, au fost interpelați instant de poliție cu motivele legate de prezența noscut până acum rolul pozitiv al acestei comunități în realizarea colectării selective lor acolo. Ni s-a cerut o „autorizație”, dar i s-a spus șefului poliției că Legea 60/199 în serviciul orașului Cluj. privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice stipulează la articolul 3 că nu Este timpul ca noi, clujenii, să recunoaștem meritele unei munci umile, dar dem- e nevoie de notificarea autorităților pentru evenimente culturale. Șeful poliției deve- ne, și efectuate în condiții extrem de toxice. nea din ce în ce mai nervos, a spus că o s-o „încurcăm” dacă încercăm să ne facem Ce facem: scormonim gunoiul din centrul orașului și colectăm selectiv deșeurile, evenimentul alături de ei. Făcea referire la un articol din lege care stipula că nu sunt într-un gest simbolic de apreciere a muncii oamenilor din Pata Rât. Deșeurile sunt posibile două manifestații în același timp. Atmosfera e tensionată, jurnaliștii atenți să duse la Consiliul Județean. vadă dacă atmosfera degenerează, participanții iritați. Precizăm că nu e vorba de o Vino și tu cu un mesaj de susținere! manifestație, ci de un eveniment artistic, cu implicații sociale. Ce vrem: Autoritățile trebuie să realizeze politici publice care să conducă la Un alt polițist ne cere datele de buletin și mă întreabă ce tip de „performanță” desființarea ghetoului și incluziunea socială a rezidenților din Pata Rât atât pe piața facem. Îi răspund că e un fel de happening. Se uită neîncrezător, dar totuși afabil din muncii cât și în plan rezidențial ori educațional. cauza presei. Completez că e un eveniment cultural și nu mai are vreo replică. Ne Când: vineri, 23 martie, ora 13.00 întreabă ce vom face, îi spun că vom căuta prin gunoaie. Se încruntă. Unde: Piața Unirii din Cluj Înconjurați de câteva zeci de polițiști prezenți la Ziua Poliției, care ar fi acționat Cine: membri ai Grupului de Lucru ai Organizațiilor Civice (gLOC), susținuți de în forță dacă am fi decis să rămânem cu performance-ul în Piața Unirii, preferăm să Tinerii Mânioși și Amnesty International ne mutăm la monumentul dedicat Memorandiștilor, pe B-dul Eroilor, la vreo sută de metri distanță de manifestația poliției. Polițiștii ne escortează. Ne spun să ne mutăm Inițial, trebuia să ne întâlnim în Piața Unirii, dar poliția avea o manifestație în și mai departe ca nu cumva în materiale fotografiate sau video să apară evenimentul paralel de care nu știam. Am vrut să ne desfășurăm acolo spunând că nu le vom lor. Nu ne mutăm, îi asigurăm teatral că nu atentăm la siguranța statului și a poliției. întrerupe activitățile și că performance-ul nostru va dura vreo 15 minute. Interesant Cei veniți din Pata Rât desfășoară un cearșaf, legat cu două stinghii, pe care au scris  „Vrem locuri de muncă”, dau interviuri și explică celor prezenți dificultatea de a asi- ÎN LOC DE CONCLUZII gura subzistența familiei în condițiile închiderii rampei, în timp ce noi adunăm selec- tiv gunoaiele găsite: PET-uri, hârtie, sticle. În cheia antropologiei performative, ultima acțiune gLOC a fost în decembrie Avem saci, mănuși de plastic, oamenii se opresc pe stradă și ne întreabă de 2013 când am comemorat trei ani de la evacuări cu următorul mesaj din partea ce căutăm printre gunoaiele din pubele. Este apreciată munca asistentei sau a unei Asociației Romilor: „SCOATEȚI-NE DIN PATA RÂT! În cadrul evenimentului de marți, mame care curăță fecalele unui organism vârstnic, de ce nu este apreciată, le po- între orele 15.30-17.00, la locuințele modulare, vom face teatru stradal protestatar vesteam hiperbolic cunoscuților neîncrezători, munca acelor sute de oameni care cu copii și adulți din Pata Rât, unde spectatorii devin actori. Vom vizita rampa, Noul curăță defecațiile organismului industrial al orașului? Pata Rât și centrul educațional pe care tocmai l-am deschis. Vom discuta Ce-i de Romii care locuiesc la marginea rampei se hrănesc, într-un sens alegoric, din făcut? ca să plecăm din ghetou”. Claudia Greta, președinte interimar al Asociației cadavrele societății de consum. Nu toți, desigur, iar acțiunea noastră îi viza doar pe Comunitare a Romilor din Coastei (ACRC), declară că „noi ne-am născut în orașul cei care căutau să trăiască din colectarea deșeurilor. Deșeurile sunt transfigurate, Cluj-Napoca și acolo vrem să trăim în continuare, nu între gunoaie”. Iar Enikő Vincze reînviate, reintroduse în circuitul schimbului. Și totuși, rolul lor nu este recunoscut. spune că „revendicăm introducerea desegregării Pata Rât printre obiectivele Clujului Așa-zisa economie de piață din paradigma liberală clasică, după care ne ghidăm, se 2014-2020”, obiectiv pe care autoritățile locale și l-au asumat declarativ în strategia bazează pe mecanismul cererii și ofertei, costurile sociale și de mediu fiind secunda- orașului. re, dacă nu eliminate complet din mentalul colectiv. În anii anteriori comemorările s-au petrecut în centrul orașului. Dar în urma refu- Serviciul pe care o bună parte dintre romi îl prestează în condiții informale în zului primăriei de a oferi sala de ședințe a Consiliului Local pentru a marca momen- România este obligația pe care statul român și producătorii corporatiști, pe prin- tul, dar și propunerile de politici publice de reinserare a evacuaților înapoi în oraș cipiul UE „poluatorul plătește”, ar trebui să o regleze mult mai eficient. Aceste care ar fi însoțit comemorarea, s-a ales ca locație Pata Rât. Mesajul, „Scoateți-ne de responsabilități sunt eludate de multinaționale prin raportări false de recuperare a aici”, a fost însemnat grafic pe tricouri și pe acoperișul caselor modulare. Apoi, pe deșeurilor ori prin negocierea unor cote cât mai mici de colectare, după cum arată pământ am scris SOS din cărămizi oferite ca „ajutoare” pentru alte construcții infor- activistul de mediu Raul Pop, care a lucrat la o asociație de colectare a producători- male și din alte deșeuri (PET-uri și placaje). lor: „În general, producătorul ştie că dacă a vândut 1 milion de sticle de plastic, care Sceneta, gândită alături de oameni din Pata Rât, presupunea realizarea a trei înseamnă 200 de tone, iar ţinta lui e de 40% înseamnă că trebuie să colecteze 80 de momente distincte din viața unui copil din Pata Rât separate vizual la câțiva metri. 88 tone luna asta. Producătorul deleagă această responsabilitate asociaţiei colective, La stânga este un copil de pe str. Coastei aflat la computer care este scos forțat de 89 care nici ea nu o face propriu-zis pentru că e o firmă cu cinci oameni într-un birou. la birou de doi adulți îmbrăcați corespunzător pentru a indica instituții responsabile Astfel că apelează la un colector specializat de plastic, să spunem, sau o firmă de pentru evacuare (Primăria și Poliția, cu o uniformă primită de la Teatrul Național). salubritate şi îi zice ‘colegu’, îmi trebuie 80 de tone, ai?’, ‘n-am, şefu’, ‘da’, câte ai?’, Adulții îl duc pe copil la secvența trei unde se află câțiva copii care colectează de- ‘am şase’, ‘ok, ia banii pentru 10 şi spune că-s 80’. Toată lumea câştigă, producătorul șeurile dintr-o grămăjoară de gunoaie. Încearcă să se întoarcă, dar un polițist cu plăteşte pentru 10, deşi raportează pe hârtie 80 colectate, operatorul de salubritate brațele încrucișate îl împiedică. Cineva din primărie este așezat pe scaunul său. Se a colectat şase, dar primeşte bani pentru 10”30.  întoarce și se așază la secvența doi, la o masă, cu un blid și un pahar de apă, am- În condițiile în care România colectează selectiv la nivel infim în raport cu media bele goale. Motiv pentru care ajunge din nou la secvența trei și colectează selectiv europeană, restul colectării, în afara statisticilor, care ne apropie, probabil, de media alături de ceilalți copii. Se îndepărtează de copii și pune PET-urile la 10 metri de ei, UE o fac lumpenii societății, cei mai mulți fiind romi. Datorită acestui aport, ei sunt într-un SOS, și îi invită pe copii să i se alăture. Copiii îi cheamă pe spectatori deveniți de facto ecologiștii României și nu ecologiștii din proiectele de responsabilitate so- simbolic actori să ia câte un PET și să îl așeze în litera „O” pentru a trage proverbialul cială corporatistă care eludează prin sponsorizări generoase mult mai importantele semnal de alarmă. Pentru spectatorii care nu au intrat în joc la colectare, participanții obligații sociale ale companiilor. spun: „Scoateți-ne de aici”. Transpunerea efectivă a fost, desigur, naivă și pedago- Romii pleacă înapoi la muncă, în Pata Rât, iar noi, după manifestație, mergem cu gică, dar a fost o ocazie ca persoane ce nu apar des în spațiul public, definiți din sacii colectați la Consiliul Județean unde ne întâlnim cu reprezentanți ai instituției. exterior ca „problemă”, să se facă auziți prin cei 12-15 jurnaliști prezenți, majoritatea Dacă înainte ni se spunea că proiectul e „tehnic” și că nu sunt locuri de muncă pen- din televiziuni care au filmat condițiile locuirii în apropierea rampei. Faptul că oameni tru romii de la Pata Rât, acum se vorbea timid de câteva zeci de locuri și de posibile din Cluj s-au întâlnit cu oameni din Pata Rât (cu totul eram vreo sută), parcurgerea a cursuri de recalificare pentru ca oamenii din apropierea rampei să găsească de lu- aproximativ 10 km din oraș spre rampă, temperatura rece (-5 grade), casele improvi- cru la noile depozite de sortare. zate, dealurile golașe și rampa fumegând în depărtare… toate acestea au constituit scena propriu-zisă. Cum condițiile meteo nu au permis închirierea unui avion de mici dimensiuni care să filmeze apropierea așezării de rampă și depărtarea de oraș, o dronă a filmat și fotografiat de la înălțime SOS-ul din deșeuri și mesajul de pe aco- periș, imagini care au ajuns ulterior în presa internațională. Apoi, ne-am adunat în jurul unui vin fiert și a unui ceai cald într-o mică clădire construită informal ca centru  90 91 „Scoateți-ne din Pata Rât”, 2013, Foto: Adrian Nemeti  educațional pentru copiii care vor să studieze după școală. Clădirea, computerele În colaborare cu oamenii evacuați la Pata Rât, am folosit tehnica antropologiei și recuzita școlară au fost posibile prin intermediul donațiilor, iar toate acestea au performative ca fațetă a unui angajamentul moral în ceea ce privește afirmarea unor rolul de a suplini parțial și temporar lipsa unei infrastructuri publice până la dorita drepturi de bază ale omului, printre ele dreptul la locuire și la o muncă decentă. Însă reîntoarcere în oraș. cum afirmarea egalității condițiilor de dezvoltare socială intră în conflict cu economia Și totuși, ce rol au avut astfel de evenimente performative? Nu doar cele descri- de piață ce instituie asimetrii inevitabile de putere, sunt necesare noi metode pentru se aici, ci, mai larg, protestele stradale? Bert Looiji care activează în Dallas spune că a stipula contradicțiile sistemice. De exemplu, între discursul în cheie morală al drep- acțiunile „au ajutat pe oamenii din Pata Rât pentru că au arătat că nu sunt singuri în turilor democratice și realitatea capitalistă a inechităților. Având acest deziderat, teh- luptă”. Dar e un ajutor simbolic, subliniază el, pentru că nu s-au transformat automat nica antropologiei performative33 pe care am dezvoltat-o are avantajul de a prezenta în locuri de muncă sau infrastructură mai bună pentru locuire. Din punctul său de ve- mai sintetic și mai plastic anumite nevoi, dorințe sau falii conflictuale, în comparație dere, mai ales că Asociația ProRoma pune accentul pe construirea unei infrastructuri cu un suport academic linear sau cu demersul civic clasic de advocacy. Antropologia decente în Pata Rât, cel mai bine e să existe evenimente la Pata Rât, nu doar în cen- performativă devine o tehnică mai radicală ce continuă alte out-put-uri non lineare tru, pentru ca susținătorii posibili să îi cunoască mai bine pe locuitori, să vadă că sunt ca documentarul antropologic sau proiectele de tip photo voice. Scena antropologi- normali, doar diferiți (nu suboameni, implică el, cum există prejudecata). Dar pentru ei performative nu este cea a teatrului, chiar și forum, ci a activismului stradal34. Din cei care vor să se mute, logica a fost de a acapara centrul orașului, spațiu public lo- experiența dobândită, a oferit celor care au participat la evenimentele performative, cal neocupat de romi până la proteste și performance-uri. Claudia Greta crede că au chiar dacă momentan, o senzație de nădejde, împuternicire și solidaritate. funcționat evenimentele: „Cu acțiunile pe care le-am făcut nu le-am dat voie să uite de nedreptatea pe care ne-au făcut-o. Că altfel ar fi ascuns gunoiul sub preș. Și cred că sunt folositoare. Și pe viitor avem de gând să facem de 17 Decembrie și de Ziua Romilor dacă ne prinde tot aicea…”. Pepe Fekete îmi spune că „trebuie să fim mai mediatizați. Trebuie să se cu- noască mai bine cauza pentru care luptăm. Acțiunile chiar au prins bine. Pentru că de atunci inclusiv primăria a fost mai deschisă”. El spune că „ghetourile marginaliza- te nu contribuie social cu nimic, noi vrem să ne dezvoltăm normal”. Rolul acțiunilor 92 publice este de a „sensibiliza oamenii, să arătăm că sunt și oameni care vor să se 93 integreze […] Cum s-au făcut despre Elodia sute de episoade sau articole despre ce silicoane şi-a băgat una, ar fi interesante şi talkshow-uri despre colonia asta. Că sigur i-ar interesa şi pe români”. Florin Stancu crede că în acțiunile au arătat că „eram persoane deja integrate și că aducându-ne aici ne-au adus și înapoi în timp, poate cu câteva zeci de ani. Totuși, crede că acțiunile viitoare nu trebuie gândite ca protes- te, ci „într-un mod foarte plăcut”, pentru că există pericolul de a trage la răspundere persoane care poate nu erau implicate în evacuări. Oricum, nu doar timpul trecut de la evacuări, ci și dorința de colaborare cu autoritățile prin posibilitatea de a dezvolta proiecte cu finanțare europeană de tipul Pata Cluj31, a atenuat militantismul protesta- tar anti-segregare. Cum s-ar putea implica în continuare oamenii din mediul universitar sau civic din Cluj? Pepe răspunde: „Și eu atunci când stăteam în Cluj nu dădeam doi bani pe cei din Pata Rât. Era ca un zid, nu mă interesa. Prin ce metode? Prin presă, prin ac- țiuni [civice]”. „Prin confruntări cu primăria”, completează Sandu Creta. Florin crede că trebuie „să avem evenimente aici și în oraș pentru ca lumea să ne cunoască mai bine, să cunoască abuzurile prin care am trecut” și care să conducă la parteneriate diverse cu autoritățile, adică finanțările europene sperate care să creeze locuri de muncă în zonă și în afara ei. Dincolo de mirajul finanțărilor, dorința pentru mai multe acțiuni publice vine în urma acestor acțiuni colective contestatare, iar cadrul propus îl depășește pe el al cererii „ajutorului” ori a intervenției „experților” în rezolvarea unei „probleme” (sintagma care încadrează cel mai des Pata Rât-ul și care produce crispare în raportarea la zonă).  interno.php?pagina=articolo_det&id_art=352&det=ok&title=ARTE-POVERA NOTE [ultima accesare 27.10.2014] 20 1 Felipe Hernandez, Peter Kellett, „Introduction: Reimagining the Informal in Latin America”, in Felipe Rob Swinkels, Manuela Sofia Stănculescu, Simona Anton, Bryan Koo, Titus Man, Ciprian Moldovan, Hernandez, Peter Kellett and Lea K. Allen (ed.), Rethinking the Informal City. Critical Perspectives from Atlasul zonelor urbane marginalizate din România, volum disponibil on-line în RO și EN, p. 16 http://www. Latin America, Remapping Cultural History (vol 11), Berghahn Books, New York , Oxford, 2012, p. 11 inforegio.ro/images/Publicatii/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate.pdf 21 John D. Stool, How Much Is That Jobless Dane in the Window, „The Wall Street Journal”, May 8, 2013 În zonele de tip ghetou cu blocuri ponderea populației rome este de 46%, iar în zone de tip ghetou în http://online.wsj.com/article/SB10001424127887324266904578456802219748808.html [ultima accesare foste colonii de muncitori media este de 59%. În zona de tip mahala cu case media este de 82%, în zona 27.10.2014] de tip mahala cu adăposturi improvizate este de 85% , în locuințe sociale modernizate este de 42% și în 22 Autor nesemnat, Romii de la Pata Rât au încercat să „angajeze” un manechin în haine de muncitori zone istorice degradate ale orașelor este de 81%. 2 la magazinele și băncile din centrul Clujului, în „Știri de Cluj”, 18.03.2013, http://www.stiridecluj.ro/social/ Ruth Levitas, Utopia as Method. The Imaginary Reconstitution of Society, Palgrave Macmillan, romii-de-la-pata-rat-au-incercat-sa-angajeze-un-manechin-in-haine-de-muncitori-la-magazinele-si-banci- Basingstoke, 2013, p. 191 3 le-din-centrul-clujului-video-1 [ultima accesare 27.10.2014] Despre manifestații povestesc mai larg în două eseuri despre proteste din 2015. 23 4 Radu Marinas, Primarul care a mutat romii a fost reales cu un scor foarte mare, http://stiri.tvr.ro/prima- Enikő Vincze, Landfill: Space of advanced and racialized urban marginality in today’s Romania, rul-care-a-mutat-romii-a-fost-reales-cu-un-scor-foarte-mare_17221.html [ultima accesare 27.10.2014] http://sparex-ro.eu/wp-content/uploads/landfill-Cluj_advanced-marginality_2012.pdf [ultima accesare 24 Viorel Achim, Țiganii în istoria României, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 27 27.10.2014] 25 5 Ibidem, p. 57 Cristina Raț, Bare Peripheries: State retrenchment and population profiling in segregated Roma settle- 26 A se urmări conversația cu Bert din capitolul cu mărturii din Dallas ments from Romania, în STUDIA UBB SOCIOLOGIA, LVIII, 2, 2013, pp. 155-174, eseu disponibil la adresa 27 http://www.sectorulcultural.info/gloc/?page_id=862 [ultima accesare 27.10.2014] http://www.studia.ubbcluj.ro/download/pdf/816.pdf [ultima accesare 27.10.2014] 28 6 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/8-04032013-BP/EN/8-04032013-BP-EN.PDF [ulti- David Harvey, „Neoliberalism as Creative Destruction”, în The ANNALS of the American Academy of ma accesare 27.10.2014] Political and Social Science 2007; 610; p. 22 29 7 Interviurile respective au fost redate într-un reportaj semnat de mine pe principala platformă ecologistă Manfred B. Steger and Ravi K. Roy, Neoliberalism. A Very Short Introduction, Oxford University Press, din spațiul românesc, „Think Outside The Box”, http://totb.ro/pata-rat-sau-cum-au-ajuns-ecologistii-de-ne- New York, 2010, pp. 11-12 8 voie-mizeria-orasului-lor/) [ultima accesare 27.10.2014] Sceneta a fost filmată și editată de Tibor Schneider. Actorii implicați sunt Elena și Claudia Greta, Bela 30 Performance relatat și în Adi Dohotaru, Protestatarul. O istorie participativă, Editura Tracus Arte, Anton Novak mutați de primărie la Pata Rât. Alături de Radu Gaciu eram personajele care interpretam București, 2012, pp. 260-267, http://www.slicker.ro/wp-content/uploads/2013/05/Adi-Dohotaru- COSTURILE. De asemenea, s-a ocupat de organizarea performance-ului. O declarație din partea lui Enikő Protestatarul.pdf [ultima accesare 27.10.2014] 94 Vincze, ca președinte a Fundației Desire, și video-ul cu performance-ul sunt disponibile la adresa http:// 31 Roxana Bucată, Cine face curățenie în România și de ce e tot murdară, în „Gândul”, 12.03.2013, 95 www.desire-ro.eu/?cat=12&paged=4 [ultima accesare 03.10.2014] 9 http://www.gandul.info/concurs-gandul/cine-face-curatenie-in-romania-si-de-ce-e-tot-murdara-10662796 Loïc Wacquant, „A Janus-Faced Institution of Ethnoracial Closure: A Sociological Specification of [ultima accesare 27.10.2014] the Ghetto”, în Ray Hutchison, Bruce D. Haynes (ed.) The Ghetto. Contemporary Global Issues and 32 Detalii despre proiect aici: http://patacluj.ro/ Controversies, Westview Press, Boulder, 2012, p. 24 33 10 În continuare, eseurile ce urmează, scrise într-o notă personală, sunt tot mostre ale unui teren utopic Ibidem, p. 7, http://www.loicwacquant.net/assets/Papers/JANUSFACEDINSTITUTION-Proofs.pdf [ultima și performativ, mutat de la periferie spre centru, chiar dacă mai îndepărtat de expresia artistică. Pentru a accesare 03.10.2014] 11 înțelege mai bine metodologia și tehnica propuse, ne putem astfel imagina diferența între mărturiile deta- Alice McIntyre, Participatory Action Research, Sage Publications, Los Angeles, London, New Delhi, liate provenite în urma unui interviu antropologic sau sociologic formal, extrase în urma unui teren clasic, Singapore, 2008, p. 1 12 și declarațiile comprimate pe o scenă temporară a activismului civic. Maja Nazaruk, „Reflexivity in anthropological discourse Analysis”, in Antropological Notebooks 17 (1), pp. 34 Demersuri similare de mobilizare civică și artistică în sprijinul persoanelor evacuate s-au întâmplat și 73–83, Slovene Anthropological Society, 2011, p. 81 13 la București. Referiri și în eseul lui Bogdan Iancu, Cosmin Manolache, „Locuirea în spații disputate. Case Bogdan Alexandru Chelariu, Perspective culturale și politice asupra evenimentelor din 1968, Editura naționalizate, retrocedări și evacuări în București” în Cristina Boboc, Vlad Cătună, Andra-Mitia Dumitru, Lumen, Iași, 2009, p. 31 14 ...; coord.: Natalia Negru, De la stradă la ansambluri rezidențiale: Opt ipostaze ale locuirii în Bucureștiul Guy Debord, Report on the Construction of Situations  and on the  International Situationist contemporan, Editura Pro Universitaria, București, 2016 Tendency’s  Conditions of Organization and Action, http://www.bopsecrets.org/SI/report.htm [ultima ac- http://bucharesthousingstories.ro/wp-content/uploads/Volum_De_la_strada_la_ansambluri_rezidentiale_.pdf cesare 27.10.2014] 15 Claire Bishop, Artificial Hells. Participatory Art and the Politics of Spectatorship, Verso, London / New York, 2012, p. 2 16 Augusto Boal, Theater of the Oppressed. Translated from Spanish by Charles A. and Maria-Odilia Leal McBride and Emily Fryer, Pluto Press, London, 2008, pp. 97-98 17 Am scris mai multe despre contracultura hippie în ultimul capitol al volumului meu de debut: Adi Dohotaru: Anii 1960. Mișcări contestatare în SUA, Editura Eikon, Cluj, 2008. Capitolul e disponibil aici: https://app.box.com/shared/es95p9f4sw 18 Abbie Hoffman, Steal this Book, http://tenant.net/Community/steal/steal.html [ultima accesare 27.10.2014] 19 Germano Celant, Notes for a Guerrilla War, în „Flash Art”, no. 5, 1967, http://www.flashartonline.com/  trebuie întreprinse și împărțind și divizând responsabilitate pentru implementarea „Cluj-Napoca, sarcinilor și responsabilizarea pentru rezultatele atinse și resursele utilizate”2. Cred că manifestația din 17 iulie 2015, din cadrul evenimentului internațional So keres, Europa3, organizat de rețeaua internaținală Phiren Amenza și la care au par- nu uita, Pata Rât ticipat câteva sute de voluntari romi și non-romi, se încadra într-un registru normativ peste nivelul obișnuit de participare, lucru posibil într-o mobilizare temporară și nu într-un proiect civic sau administrativ pe o durată mai îndelungată. e fața ta”. Marșul Cu 500 de persoane prezente, este cel mai mare marș din România al drepturi- lor romilor și al persoanelor solidare cu ei4. Însă raportat la problemele de segregare și de stigmatizare cu care se confruntă romii, participarea nu e îndeajuns de lar- de solidaritate al gă. Dar memoria manifestației poate declanșa din partea voluntarilor romi prezenți mișcări sociale autohtone de afirmare a identității de altă anvergură. Cum m-am implicat? Cu câteva luni înainte m-am întâlnit cu activista Sorina Sein, romilor implicată în organizarea So keres, Europa și cu Eniko Vincze. Sorina Sein ne-a vorbit despre ideea organizării unui marș în timpul evenimentului care se organiza la Cluj în iulie 2015. A fost impresionată de condițiile de trai din Pata Rât și s-a gândit că Adi Dohotaru workshopurile nu sunt suficiente. Când am aflat de numărul mare de participanți la care s-ar putea alătura pataclujeni, mi-am dat seama că ar deveni cel mai vizibil marș pentru drepturile romilor din spațiul românesc, așa că m-am ocupat de infrastruc- tura organizării manifestației alături de organizatori So keres, membrii Asociației În lipsa unui cadru democratic deliberativ mai larg la nivelul societății, organi- Coastei și alte asociații din Cluj. Cum Sorina Seim e din Banat, nu avea o idee cla- zarea protestelor și performance-urilor ori simpla participare la manifestații, doar cu ră a desfășurării propunerii de marș. Alt organizator rom, Norbert Iuonaș, propunea scopul de a aminti conflicte obturate altfel, devine relevantă. Este motivul pentru să mergem din Cluj la Pata Rât pentru ca participanții internaționali să viziteze Pata 96 care recurg cu obstinație în eseuri la tehnica și mecanica narativă a performance- Râtul, dar o astfel de opțiune nu mai era o demonstrație. Persoanele evacuate de pe 97 urilor și protestelor, căci „strada” este cel mai adecvat laborator de experimentare a strada Coastei la Pata Rât și cu mine am spus că cel mai bine ne pornim din Pata Rât nemulțumirii colective. Dar dacă observația este banală, de ce recurg atât de rar cer- până pe strada Coastei. Iar propunerea a fost susținută de majoritatea organizatori- cetătorii sociali la stradă, prin diverse tehnici PAR, în favoarea analizei abstracte? Un lor din țară sau din străinătate (Daniel Grebeldinger, Jonathan Mack, Catrinel Motoc, răspuns posibil este că o astfel de participare, emoție și lipsă de control a „experi- Sarah Haupenthal etc.). Până la primărie, în centrul orașului, devenea deja un marș mentului” de împuternicire îl scoate pe cercetător din premisele unei neutralități axi- prea lung, peste 15 km, așa că ne-am oprit pe fosta stradă a Coastei. Oricum, drumul ologice, rămășită încă puternică a pozitivismului și a rolului cercetătorului ca expert. a părut lung din cauza căldurii (35 de grade) și distanței relativ mari, mai ales pentru Apoi, strada e contestatară la adresa puterii și l-ar alia pe cercetător cu oameni lipsiți persoane în vârstă sau pentru copii. de autoritate și cu acces scăzut la rețele de prestigiu. Ar diminua considerabil spațiul Ruta a fost obiect al disputei pentru că multe persoane nu au înțeles de ce nu autonom al universității nu doar în raport cu constrângerile politice, ci și cu cele so- am mers pe drumul asfaltat din Pata Rât spre Mărăști. Pentru a preîntâmpina eventu- ciale. Cercetătorul nu ar mai fi tălmaciul puterii, sfătuitorul necarismatic din umbră, alele critici legate de încetinirea traficului auto, am ales o rută puțin cunoscută, peste ci ar deveni unul dintre jucătorii umili de partea echipei pierzătoare în competiția dealuri și cărări de pământ, cu doi km mai lungă din cauza unor mlaștini formate în generală a „șanselor egale”. urma ploilor. Traficul auto era blocat în partea de vest a orașului din cauza unor lu- Sunt mai multe nivele de participare, iar în practica autorităților se ajunge cel crări ample de reabilitare a străzilor. Am calculat că încetinirea traficului auto în estul mult la consultare1, aspect care nu a fost respectat în cazul evacuării comunității de orașului, dacă marșul ar fi fost pe stradă, ar conduce la amplificarea criticilor publice pe strada Coastei. Un prim pas al participării, constă în informare și educare, adică și potențarea rasismului latent al destulor clujeni. „adunarea și difuzarea informațiilor necesare pentru a identifica probleme, face pla- Ideea unei rute pe cărări de pământ a venit în ideea de a arăta izolarea oameni- nuri, promova conștientizarea asupra unui subiect ori pentru a schimba atitutinile și lor din Pata Rât. După cum îmi spusese și activistul rom Nicu Ion Stoica: „acolo unde comportamentul unui stakeholder”. Al doilea pas e consultarea. Un al treilea presu- se termină asfaltul, începe țigănia, începe comunitatea segregată”5. De altfel, întâlni- pune sprijin pentru participare. Al patrulea pas facilitează acțiunea independentă. rea a fost pe pământul bătătorit și iarba arsă de soare de pe deal, în Noul Pata Rât. Al cincilea presupune căutarea consensului de grup. Al șaselea constă în delega- Mergând pe cărări de pământ, am avut posibilitatea de a trece pe lângă rampa de rea autorității, adică transferul de responsabilități pentru o parte din activități către gunoi, cheia ghetoizării Pata Râtului, care nu era vizibilă pe ruta asfaltată6. Din păca- diverși membri ai achipei. Iar al șaptelea pas implică decizie și acțiune împreună: te, trecând pe lângă rampă unde se află cea mai dezavantajată comunitate de romi, „angajament cu toate părțile interesate în evaluarea situației, decizând ce acțiuni nu am trecut pe str. Cantonului, ceea ce a atras unele critici ale manifestanților veniți 98 99 Marș „So Keres Europa?!”, 2015, Foto: Nicolas Friess  de acolo. Alte critici erau legate de alegerea rutei în sine pentru că doar în ultima Societatea civilă propune soluţii durabile pentru treime a marșului, în apropiere de Iulius Mall, am găsit oameni și trafic auto cărora să gestionarea deşeurilor în oraşul Cluj Napoca le arătăm mesajele noastre. Unii manifestanți au zis că i-am dus prin „junglă”, adică prin propunerea de Parc Est / Între Lacuri (fosta pepinieră a orașului). Ceea ce nu e departe de realitate pentru că de emoții am intrat din greșeală pe o cărare îngustă Către: Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca cât să încapă un om și în care trestiile erau de peste doi metri… un tablou suprare- Către: Consiliul Județean Cluj-Napoca alist de bannere prin stufăriș. Dar cum copiii urlau că le este sete, m-am gândit că Stimate Domnule Primar Emil Boc, ar fi o scurtătură bună ca să ajungem într-un loc cu apă, fără să îmi dau seama cât a Stimate domnule președinte CJ Mihai Seplecan, crescut vegetația față de perioada de primăvară când trecusem prin acel segment al pepinierei. Deci, o lecție bună pentru orice planificator de manifestații ar fi ca ruta să Organizaţiile semnatare, active în domeniul protecţiei mediului şi drepturile fie foarte bine cunoscută pentru toți manifestanții sau să existe o hartă oferită orică- omului, îşi exprimă îngrijorarea cu privire la situaţia tot mai precară a gestionării rui mărșăluitor pentru a nu exista echivocuri. deşeurilor în municipiul Cluj-Napoca şi vă solicită adoptarea urgentă a unor măsuri Dar cum am ajuns în oraș, ne-am dezmorțit: am început să scandăm slogane, să legislative şi logistice menite să îmbunătăţească, în mod real, sistemul actual de ges- desfășurăm bannere, să dăm pliante și interviuri pentru media, să le spunem oame- tionare a deşeurilor, încă nefuncţional, precum şi reducerea costurilor cu gestionarea nilor, unii neîncrezători, alții mirați, ce facem, ce revendicăm. Retrospectiv, aș fi ales deşeurilor în această perioadă de criză, în care deşeurile trebuie depozitate în alte ju- o rută care să fie prin oraș mai multă vreme (str. Dunării, str. Tulcea). Dar nu știam deţe, cu costuri suplimentare. dacă manifestația va fi notificată către autorități și dacă va fi notificată va primi drep- În colaborare cu experţi internaţionali, vă prezentăm soluţii viabile [1], imple- tul de a intra pe carosabil. Așa că am ales o rută alternativă, unde poliția și jandarme- mentate cu succes în alte oraşe europene, şi nu numai, cu impact pozitiv atât pe termen ria nu aveau cum să aibă vreun pretext să oprească manifestanții. scurt, cât şi pe termen lung asupra sănătăţii cetăţenilor, economiei locale şi a mediului Am trecut și pe lângă casa fostului primar Apostu, responsabil pentru evacuă- înconjurător, pentru optimizarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor în rile din 17 Decembrie 2010. Casa sa, deloc întâmplător în derularea evenimentelor Judeţul Cluj. Fără considerarea soluțiilor propuse, sistemul actual nu va putea atinge legate de strămutare, este la nici două minute distanță de str. Coastei, într-o zonă recomandările Uniunii Europeane, care solicită închiderea tuturor rampelor necon- rezidențială, de unde veneau plângeri cu privire la comportamentul romilor din veci- forme pană in 2025. În plus, Parlamentul European a votat, recent, raportul „Eficienta 100 nătate. În dreptul casei, atmosfera a fost mai tensionată. Romii din Pata Rât au înce- Resurselor: Tranziţia spre Economia Circulară” [3], care prevede obiective obligato- 101 put să strige: „Nu te vom uita! Nu te vom uita!”. rii privind prevenirea generării deșeurilor, până în 2025; Obiective de 70% recicla- Când am ajuns pe str. Coastei, am lăsat o petiție la Consiliul Județean, din ime- re pentru deșeurile municipale solide, respectiv 80% pentru deșeurile din ambalaje diata apropiere, în care propuneam soluții la criza deșeurilor din oraș. Rampa din până în 2030; Reducerea cu 30% a deşeurilor alimentare până în 2025; Măsuri pentru Pata Rât a trebuit închisă pentru că își depășise cu mult capacitatea de depozitare, a reduce masiv incinerarea deșeurilor, precum și eliminarea subvențiilor pentru inci- iar gunoiul era dus la Oradea, mulți patarâteni fiind nemulțumiți că își pierduseră nerarea de orice tip (cu sau fără recuperare de energie); Propuneri legale obligatorii de chiar și acele locuri de muncă precare, dar care le aduceau un venit constant. Între măsurare a indicatorilor „amprentei” pentru terenuri, materiale, apă și carbon până în timp s-au deschis alte rampe, chiar mai aproape de rezidenți față de cea veche, iar 2018 – primul pas spre eficienţa resurselor. patarâtenii se plâng constant de poluarea generată de deșeuri. Pe str. Coastei, s-au În acest context, propunem următorul set de strategii: ținut discursuri, s-a discutat cu președintele Consiliului Județean, Mihai Seplecan de 1. Constituirea unui Consiliu Consultativ  (care să implice cetăţeni, reprezen- față cu jurnaliștii prezenți, s-a cântat, ne-am adăpostit la umbră. tanţi ai sistemului informal de reciclare, reprezentanţi ai comunităţilor segretate din Petiția eco, inițiativă coordonată de Elena Raștei de la Zero Waste, în ciuda unor Pata Rât, angajaţi din administraţie, consilieri locali și județeni, experți, operatori de întâlniri ulterioare cu funcționari publici și salubrizatori, n-a fost urmată de dezbateri salubritate, reciclatori, firme locale, organizații non-guvernamentale) care să partici- publice care să îmbine accentele sociale cu cele ecologice, dar merită redată în în- pe la punerea în aplicare a setului de strategii prezentate, care să evalueze etapele cri- tregime pentru că este cea mai comprehensivă cerere din partea mediului asociativ tice, să redefinească termenele limită, să programeze şi să faciliteze implementarea local a unor măsuri de colectare selectivă în Cluj. Aplicarea propunerilor ar contribui soluţiilor. Este vitală transparența decizională cu privire la Sistemul de Management la desegregarea ghetoului și la integrarea muncitorilor din rampă pe o piață formală Integrat al Deșeurilor în Județul Cluj, pentru ca proiectul să funcționeze mai eficient de muncă, în condiții de lucru mai puțin toxice: decât s-a derulat până acum şi să poată fi efectiv implementat; 2. Stabillirea unor ţinte cantitative pe termen scurt (5 ani) şi mediu (până la 10 ani). Spre exemplu: 30% reducere a generării de deşeuri până în 2020, respectiv 50% până în 2025 (măsuri de reducere prezentate mai jos); 50% redirectare de la rampa a deşeurilor până în 2020, 80% până în 2025 (peste 200 de oraşe europene au reuşit să atingă ţinta de 80% redirectare de la rampă, prin soluţiile prezentate mai jos, în peri- oade cuprinse între doi şi 15 ani).  3. Separarea deşeurilor municipale şi asimilabile la sursă pe trei tipuri de deşeuri: bio- 9. Programe de susţinere pentru comercianţii care vând produsele alimentare la degradabile, reciclabile (carton, metale, sticlă şi materiale plastice) şi fracţia reziduală (pentru vrac, produse de uz comun refolosibile/biodegradabile (în special scutece); eliminare prin depozitare), nu în două fracţii (uscată şi umedă), aşa cum prevede actualul sistem; 10. Campanie de educare împotriva folosirii apei îmbuteliate în sticle de plastic Propunem aprobarea unei Hotărâri de Consiliu Local prin care separarea la sursă să devină (şi în favoarea apei de la robinet); obligatorie, în municipiul Cluj. 11. Colectarea la sursă a  uleiului uzat și valorificarea de catre operatorii 4. Colectarea deşeurilor prin organizarea unui program de ridicare separată specializați; a deşeurilor, pe categorii, după următorul model: Miercuri, vineri și duminică – deşe- 12. Compostarea deşeurilor organice, biodegradabile, atat în zona urbană, cât uri biodegradabile; Luni şi joi – deşeuri reciclabile. Marţi şi sâmbătă – fracţia rezidu- și în cea rurală. Studiile [7] arată ca deșeurile municipale și asimilabile constau în pro- ală.  Deşeurile sanitare, scutecele şi alte produse de igienă vor fi colectate alături de porție de peste 50% în materie organică, biodegradabilă, care poate fi valorificată prin fracţia reziduală. digestie aerobă și anaerobă. Totuși, în România nivelul de compostare în mediul urban Deşeurile periculoase, electronicele,  vor fi depozitate sau colectate, după caz, este zero.  Resturile alimentare şi alte materii organice nu generează doar un miros fie prin schemele existente, fie prin amenajarea unor spaţii de colectare speciale în urât, ci şi metan şi levigat în rampele de gunoi. Deșeurile biodegradabile pot fi tratate cadrul „insulelor ecologice” prevăzută în SIMD. Solicităm interzicerea aruncării pro- prin: duselor periculoase, medicamentelor la coşul de gunoi sau în toaletă; I. Digestia aerobă: Prin transformarea materiei organice în compost nu doar se 5. Implementarea sistemului PAYT – „plăteşti-pentru-cât-arunci”  ceea ce va evită utilizarea gazelor care se folosesc în mod obişnuit la producerea fertilizatorilor motiva cetăţenii să arunce mai puţin, va încuraja colectarea selectivă şi va penaliza sintetici, ci se şi elimină eliberarea în atmosferă a acestor gaze, care provoacă încălzi- producerea deşeurilor reziduale. În cazul unui sistem format din 3 componente (re- rea globală. ciclabil, compostabil, rezidual) deşeurile reciclabile şi cele compostabile sunt ridicate II. Digestia anaerobă şi conversia în combustibili bio: Digestia anaerobă centrali- gratuit, însă pentru deşeurile reziduale se plăteşte suplimentar. Deşeurile reciclabile zată, a materiei organice, colectate selectiv, rezultând biogaz; grăsimea poate fi colec- şi compostabile, care nu sunt colectate corect, ci amestecat, vor trebui plătite la fel ca tată de la restaurante şi transformată în combustibil pentru vehiculele colectoare ale fracţia reziduală. Sistemul se implementează în mai multe moduri: în unele comuni- oraşului şi autobuzele hibrid. tăţi deşeurile reziduale sunt cântărite, în altele se alege dimensiunea containerului Propunem  obligativitatea colectării separate a deşeurilor biodegradabile în pentru fracţia reziduală şi se plăteşte în funcţie de dimensiune. propria locuinţă. Colectarea resturilor de mâncare se face în recipiente de dimensi- 102 Propunem varianta volumetrică în această fază şi solicităm colaborarea opera- uni mici, cu capac. 103 torilor de salubritate în vederea implementării acestui sistem de colectare, inclusiv Opţiunea 1: Selectarea în propria locuinţă, colectare şi compostarea la domiciliu. cu operatorii deja existenţi de colectare deşeuri reciclabile din judeţul Cluj, care deţin Cetăţenii se vor înregistra într-un program special de compostare la domiciliu şi vor instalaţii de sortare pentru sortarea fracţiei reciclabile. primi o ladă specială pentru colectarea şi compostarea deşeurilor. Îngrăşământul re- Propunem coroborarea cu amenzi  pentru locuinţele care nu se conformează zultat poate fi folosit în propria grădină sau valorificat după caz; programului stabilit şi gratuitate pentru colectarea deşeurilor biodegradabile şi re- Opţiunea 2:  Selectarea în propria locuinţă, colectarea de către operatorul de ciclabile (acestea pot fi valorificate de către operator). Separarea deşeurilor pentru salubritate şi compostarea la staţia de compostare a judeţului Cluj. Operatorul va co- compostare şi reciclare ar trebui să devină mai avantajoasă decât depozitarea aces- lecta deşeurile biodegradabile, în zile separate, după modelul prezentat la punctul 2 tora la rampă. În Slovenia, sistemul PAYT a fost implementat astfel: locuitorii oraşului (Compostare comunitară). erau încurajaţi să aducă materialele reciclabile, colectate separat, direct la un centru de Propunem  recompensarea asociaţiilor de la blocuri de locuinţe care produc colectare. Aici deşeurile erau cântărite, iar locuitorii erau răsplătiţi în puncte care se de- compost în comun în mod organizat (utilizând compostul în spaţiile verzi dintre blo- duceau din factura lunară de salubrizare. În prezent, prin acest sistem se colectează apro- curi şi reducând necesitatea de transport şi tratare). ximativ 30 de tone pe an, fără să fie nevoie de implicarea operatorilor de salubritate. Program de asistență gratuită pentru educaţia cetăţenilor cu linie verde de apel Solicităm încurajarea prevenirii generării deşeurilor în întregul sistem. telefonic gratuit, ateliere, seminarii susţinute de experţi, materiale informative şi ex- Reducerea cantității de deșeuri și reutilizarea pot fi încurajate de legislația locală, pertiză din partea ONG-urilor locale/în domeniu. astfel: 13. Înfiinţarea unui centru comunitar de Reutilizare, Reparare şi 6. Impunerea comercianților de produse alimentare să elimine polistirenul ex- Deconstrucţie, care poate aduce beneficii financiare considerabile Primăriei şi trudat în favoarea unor cutii compostabile sau reciclabile; cetăţenilor prin reintroducerea în sistem a unor materiale şi resurse care altfel ar 7. Interzicerea comercializării pungilor de plastic de unică folosinţă, în favoarea ajunge la rampa de deşeuri.  Cetăţenii pot dona aici produse, materiale de care nu pungilor reutilizabile, biodegradabile (nu oxodegradabile), hârtie reciclabilă, eticheta- mai au nevoie. Acestea sunt reparate şi revândute la preţuri accesibile.  Centrele te corespunzător; vor colecta unelte, mobilă şi alte obiecte de la proprietari sau din clădiri vechi. 8. Obligativitatea folosirii în şcoli, instituţii publice şi clădiri de birouri a pahare- Materialele de construcţie şi pentru renovări sunt o parte profitabilă a afacerii. lor, sticlelor, veselei, tacâmurilor refolosibile din porţelan, sticla, inox etc. (interzice- Cheresteaua, cărămizile, garniturile sanitare şi ferestrele au o valoare mare la rea paharelor, veselei, tacâmurilor de unică folosinţă); revânzare.  În Europa, avem cel mai mare ecoparc din lume, în Gothenburg, Suedia. fracţiei reziduale şi a Centrului de Cercetare Independent pentru Zero Risipă, poate fi Kretsloppsarken [4] este exemplul perfect de aplicare practică a ierarhiei „zero deşe- eliminată aproape în totalitate depozitarea în rampă. O platformă de depozitare inter- uri”. Localnicii sunt educaţi în privinţa prevenţiei generării deşeurilor (se reintroduce mediară ar trebui să se ocupe de ceea ce nu se poate reduce, reutiliza, recicla, compos- în sistem tot ceea ce poate fi refolosit dăruind o nouă viaţă deşeurilor şi se sortează în ta sau reproiecta din sistemul de producţie. În prezent, aceasta înseamnă circa 15% scopul reciclării tot ceea ce nu poate fi reparat şi refolosit). Centrul de „minerit urban” din totalul volumului de deşeuri municipale şi asimilabile. Kretsloppsarken produce  1.2 milioane de Euro/anual în beneficiul municipalităţii 18. Solicităm cu prioritate implicarea comunității segregate din Pata Rât [8] în Gothenburg. sistemul de management al deșeurilor, locuitori în marea majoritate romi, adesea 14. Recunoaşterea oficială a Centrului de Cercetare Independent pentru Zero marginalizați şi defavorizați, în ciuda importanței muncii lor de colectare selectivă, Risipă, înfiinţat de societatea civilă şi susţinut de către cetăţeni, în vederea monito- dar care s-a petrecut până recent în condiții extrem de toxice și fără să țină cont de rizării, evaluării şi îmbunătăţirii programului prin maximizarea ratei de recuperare costurile sociale. Scopul unei strategii îmbunătățite este de a a crea mai multe locuri a materialelor reutilizabile, reciclabile şi a celor destinate compostării, dar şi în sco- de muncă în mai multe centre de reciclare decât în rampele în curs de amenajare din pul influenţării industriei pentru reproiectarea produselor/materialelor astfel încât Pata Rât, în urma unor negocieri transparente cu locuitorii din cele patru comunități acestea să fie durabile, non toxice, compostabile, să poată fi reparate sau reciclate. din Pata Rât și cu reprezentanți ai societății civile.  În general, solicităm mai multă 15. Tratarea deșeurilor mixte (fracție reziduală) prin  Recuperare Mecanică și transparență decizională și consultări publice cu privire la Sistemul de Management Tratament Biologic (Mechanical Recovery, Biological Treatment) – MRBT, cea mai Integrat al Deșeurilor în Județul Cluj, pentru ca proiectul să funcționeze mai eficient bună metodă de a gestiona deşeurile reziduale, pentru a reduce riscurile pentru sănă- decât s-a derulat până acum. tatea publică şi pentru mediu [8], utilizat pe scară largă în Europa, tehnologie de tratare 19.  Solicităm interzicerea incinerării deşeurilor municipale şi asimilabile, fără prealabilă a deșeurilor mixte înainte de a fi depozitate în rampe. În cadrul acestui pro- sau cu recuperare de energie, prin HCL, întrucât incineratoarele au un impact nega- ces reziduurile sunt prima dată analizate, pentru a recupera materialele care ar mai tiv major asupra sănătăţii publice, economiei locale şi asupra mediului înconjurător. putea fi reciclate, apoi fracţia organică este stabilizată prin tratament biologic (com- postare sau descompunere anaerobă, urmată de stabilizare aerobă). Scopul este acela Măsurile legislative pot fi implementate în termen scurt, în timp ce măsurile lo- de a crea o masă inertă de deşeuri reziduale care să producă foarte puţin sau deloc gistice pot fi implementate într-o perioadă de 3 luni până la doi ani. Setul de strategii gaz odată îngropată în rampa de gunoi, reducându-se astfel impactul asupra mediului.  propuse: 104 Unul dintre rolurile Centrului de Cercetare este analiza fracţiei reziduale, fie la ♦♦ va reduce generarea de deşeuri şi va maximiza reciclarea; 105 stația de sortare a deşeurilor reziduale, unde se desfac sacii, iar conţinutul lor este ♦♦ va crește puterea comunității şi va crea  locuri de muncă sustenabile, locale răsturnat pe benzi transportoare, fie în cadrul MRBT. Obiectele de oţel sau fier şi autonome; sunt extrase de către un magnet. Restul deşeurilor ajunge, pe benzile transpor- ♦♦ va contribui la tranziția spre economia circulară prin reintroducerea în cir- toare, la personal instruit şi bine echipat, care selectează deşeurile voluminoase, cuit a produselor/materialelor, proiectate pentru a fi reutilizate, reparate reciclabilele cele mai valoroase (cum ar fi ambalaje de băuturi care se returnea- sau reciclate; ză, pentru garanţie) şi deşeurile toxice. Fracţia de materie organică murdară – de ♦♦ va duce la eliminarea treptată a depozitării deșeurilor la rampă, alături de exemplu nisipul pisicilor, scutecele sau resturile alimentare neseparate – ajunge ne- reducerea semnificativă a emisiilor toxice asociate cu aceasta; atinsă la capătul benzii transportoare. Apoi este mărunţită şi stabilizată biologic, ♦♦ va contribui la conservarea resursele şi implicit va reduce gazele cu efect de printr-o a doua operaţie de compostare. De asemenea, produsele, materialele care nu seră; pot fi reparate, refolosite, reciclate sau compostate sunt propuse spre reproiectare. ♦♦ va avea impact pozitiv asupra dezvoltării turismului. Acest sistem, MRBT urmat de depozitare, ajută la obţinerea unei rate de 87% deturna- În speranţa că sunteţi deschiși spre implementarea soluțiilor detaliate mai sus, re/redirectare de la rampă. Pentru acest rezultat se combină cele 70 de procente din care vor duce la îmbunătăţirea reală a sistemului de management al deșeurilor în mu- separarea la sursă a materialelor reciclabile şi compostabile cu alte 17 procente din nicipiului Cluj și promovarea ca exemplu de bune practici, alături de alte orașe euro- recuperarea altor reciclabile, prin sortarea mecanică a resturilor şi reducerea umidi- pene, vă oferim sprjijin și expertiză. tăţii şi carbonului în urma descompunerii aerobe a reziduurilor. 16. Implementarea unor strategii în vederea optimizării proiectării indus- Cu stimă, triale – o proiectare pentru sustenabilitate, producţie „curată” şi obligativitatea pro- Semnatari: ducatorilor de a adopta Responsabilitatea Extinsă Individuală (iar nu colectivă) a Asociaţia E-JUST, Asociaţia Ecologistă Floare de Colț, Asociația Efectul Fluture, Producătorului.  Solicităm programe locale care să susţină reproiectarea materiale- Asociaţia Română de Permacultură, Asociaţia Transilvania Verde, Centrul lor/produselor, care nu sunt reciclabile sau compostabile, prin acţiuni/campanii loca- Rațiu pentru Democrație, Centrul de Resurse pentru Comunitate, Clubul de le pentru a încuraja proiectarea ecologică a acestora; Cicloturism Napoca, Fundația Desire, Fundatia Pro Roma, SocialEast, Societate 17. Utilizarea unei  platforme temporare  pentru depozitare intermediară în Organizată Sustenabil (SOS) rampă ţine sub control ceea ce ajunge în rampă – cu ajutorul unităţii de sortare a  Bibliografie atmosferă egalitară la care participau reprezentanți ai organizațiilor prezente la So keres și din Pata Rât. Spre deosebire de conferințe și proiecte oficiale, oamenii își [1] Paul Connett, The Zero Waste Solution. Untrashing the Planet One Community at a așezau scaunele în cerc. Iar în Pata Rât, cum nu erau în micile apartamente destule Time, Chelsea Green Publishing, 2013; locuri pe canapele sau pe scaune, stăteam pe jos. Până la petiție au fost sesiuni [2] Sistem de Managementul Integrat al Deşeurilor în judeţul Cluj diverse de informare cu privire la situația din Pata Rât, iar decizia de participare la http://clujulcolecteazaseparat.ro/wp-content/uploads/acest-document.pdf manifestație s-a luat prin consens. Petiția anunță Marșul de solidaritate al romilor, [3] Raportul „Eficiența Resurselor: Tranziție spre Economia Circulară” cu sloganul „Orașul pentru oameni, nu pentru profit”: http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2014_2019/documents/envi/ pr/1055/1055309/1055309en.pdf [4] Vizită pe teren, iulie 2013, Kretsloppsarken Ecoparc, Gothenburg, Suedia [5] San Francisco, cu o populaţie de aproximativ 800,000 de persoane, recuperează Marșul de solidaritate al romilor „Orașul pentru oameni, nu pentru profit”, de- 77% din deşeuri, depăşind primul obiectiv de 75% până în 2010 şi apropiindu-se foar- dicat victimelor evacuărilor forțate, se desfășoară în Cluj-Napoca în 17 iulie 2015 te mult de obiectivul final, zero deşeuri, până în 2020, fără depozitare la rampele de sub forma unei acțiuni cultural-civice în cadrul evenimentului „So Keres, Europa?! – deşeuri şi fără incinerarea deşeurilor (cu sau fără recuperare de energie). Changemakers’ week in Cluj-Napoca. Young Roma and Non-Roma Claim their Space http://www.ecomagazin.ro/san-francisco-este-cel-mai-mare-oras-zero-wastezero- in Europe”. Acțiunea noastră este un marș împotriva rasismului și împotriva nedrep- deseuri-din-lume/ tăților locative suferite de oamenii deposedați de drepturile lor sociale și economice. [6] Studiu de caz: Hernani, Vizită pe teren Zero Waste România, 2012 Marșul  pornește la ora 10.00 din Pata Rât, zona rampei de gunoi a orașului Cluj, [7] Informare de presă „Vizită de lucru la staţia de transfer a deşeurilor Mihai Viteazu” care pe lângă alte peste 1.000 de persoane din Dallas, rampă și de pe strada Cantonului, http://www.cjcluj.ro/vizita-de-lucru-statia-de-transfer-a-deseurilor-mihai-viteazu/ găzduiește și cele 76 de familii evacuate în 17 decembrie 2010 de pe strada Coastei. [8] What is the best disposal option for the „Leftovers” on the way to Zero Waste? De-a lungul mai multor decenii „Pata Clujului” s-a format ca o zonă rezidențială a oa- http://www.ecocycle.org/specialreports/leftovers menilor expulzați în valuri succesive din Cluj și prin măsurile administrative ale au- [9] Romii de la Pata Rât INVADEAZĂ deja Clujul! torităților publice locale. Cele din urmă au asociat astfel spațiul mai larg al rampei  de http://www.ziardecluj.ro/romii-de-la-pata-rat-invadeaza-deja-clujul-de-ce-rampa- gunoi cu persoanele tratate ca niște reziduuri ale unei societăţi complet supuse ideo- 106 insemnat-timp-de-25-de-ani-cea-mai-buna-afacere-la-negru-din-cluj-si-niste-reali- logiei şi regulilor economiei de piață. Rasismul practicat împotriva romilor a justifi- 107 tati-duhnind-bani-murdari7 cat aceste expulzări în fața populației majoritare prin susținerea ideii conform căreia locul romilor este lângă gunoaie. Autoritățile publice au desconsiderat total prezența oamenilor pe rampa de gunoi și au refuzat constant să acorde un statut legal persoa- nelor care și-au găsit refugiu în Dallas/Pata Rât, căci astfel trebuiau să îi recunoască ca cetățeni cu drepturi. Dacă inegalitățile economice cresc puternic din anii 1990 în Estul Europei, se- Mai departe, prin hotărâri ale Primăriei și/sau ale Consiliului Local privind am- gregarea spațială se vede vizibil doar în anii 20008. În urma gentrificării zonei, s-au plasarea („temporară”) în grup sau în mod individual a unor „căsuțe cu caracter social” acumulat presiunile politice, sociale și economice pentru evacuări. Fosta stradă a în acea zonă, au creat „strada Cantonului fără număr” precum și pe locatarii săi, per- Coastei se află între Mărăști și Gheorgheni, într-o zonă rezidențială de case spațioa- soane evacuate din oraş (de pe str. Avram Iancu, Calea Turzii, str. Kővári, str. Byron se, îmbelșugate, de unde se văd Consiliul Județean, Biblioteca Județeană, o biserică și alte zone), ca persoane „fără domiciliu”, deci şi ei fără drepturi. Iar în decembrie nouă între ele și fostul sediu Nokia. Parcul nou creat are un rol mai degrabă simbolic, 2010 au dat în folosință, la o distanță de 200 de metri de depozitul chimic al firmei de nu unul social, fiind adesea gol. Deși e numit Parcul Bibliotecii, nu există legătură farmaceutice Terapia și de 800 de metri de la groapa de gunoi, casele modulare con- directă cu Biblioteca Județeană „Octavian Goga” prin amenajarea unor scări de la struite din bani publici oamenilor transformați în „persoane fără adăpost” de pe urma instituție la spațiul verde. În ciuda faptului că este în imediata apropiere a noului evacuării lor din locuințele sociale de pe fosta strada Coastei. Nesiguranța locativă ca- campus teologic, intrarea dinspre campus spre parc este adesea închisă cu cheia, racterizează și locatari ai unor alte zone rezidențiale din Cluj-Napoca, cum ar fi strada iar un gard separă zona campusului de parc. Apoi, locul de joacă este amenajat la Stephenson. 200 de metri de alt părculeț. Ulterior unei evacuări contestate, miza primăriei a fost Prin Marșul de solidaritate al romilor „Orașul pentru oameni, nu pentru pro- de a legitima mutarea prin oferta unor funcțiuni publice educative cu care cetățenii fit”, cei care am ajuns cu sau fără voia noastră să locuim în Pata Rât, împreună cu alți se identifică (amenajarea unui spațiu verde, de care Clujul duce în general lipsă, prin cetățeni ai orașului Cluj și cu susținătorii noștri din România și alte țări europene, re- construcția unei creșe și a unei facultăți cu un campus). vendicăm față de autoritățile locale, județene, naționale și europene următoarele: Petiția eco e secundară în raport cu cea adresată municipalității și redactată ♦♦ măsuri prin care să se dezvolte fondul locativ public; de Enikő Vincze cu acceptul asociațiilor semnatare și cu discuții prealabile despre ♦♦ măsuri prin care să se garanteze accesul persoanelor marginalizate la revendicări. Discuțiile au avut loc atât în Pata Rât, cât și în campusul Hasdeu, într-o locuințe sociale adecvate:  ♦♦ interzicerea evacuărilor forțate; ♦♦ măsuri de legalizare a locuirii informale, inclusiv de sprijinire financiară a eforturilor de legalizare a locuințelor informale; ♦♦ controlul chiriei pe piața locativă privată; ♦♦ măsuri de protecție pentru persoanele care lucrează în regim informal în in- dustria deșeurilor și în alte domenii economice; ♦♦ măsuri care recunosc munca celor care lucrează pentru venitul minim ga- rantat drept muncă reglementată prin contracte de muncă care le asigură toate drepturile cetățenești aferente (inclusiv dreptul la locuință socială); ♦♦ planuri de măsuri pentru desegregare socio-teritorială incluse în strategia de dezvoltare a localității, susținute din bugetul local. Marșul  de solidaritate al romilor „Orașul pentru oameni, nu pentru profit” duce cu el din Pata Rât o placă comemorativă în memoria celor 300 de cetățeni de etnie romă, victime ale evacuării forțate administrate de autoritățile publice locale în de- cembrie 2010. Dorim să amplasăm această placă comemorativă pe strada Coastei de unde ei au fost expulzați în Pata Rât. Această placă comemorativă este un semn de solidaritate cu toate persoanele și familiile din Cluj care au trecut prin experiențe similare în ultimii 25 de ani și au ajuns în Dallas, pe rampă și pe strada Cantonului. Prin ea ne exprimăm solidaritatea față de toți oamenii, romi sau neromi, din Cluj, din România și alte țări care suferă de pe urma nesiguranței locative și dislocărilor de di- Marș „So Keres Europa?!”, 2015, Foto: Fotis Filippou verse feluri. Cerem Municipiului Cluj-Napoca, Arhiepiscopiei Vadului Feleacului şi Clujului, Așa cum primăria nu a răspuns la revendicările marșului, nici Universitatea ori 108 precum și Universității Babeș-Bolyai să ne acorde sprijinul amplasării acestei plăci Mitropolia nu au acceptat placa de comemorare. Înainte de marș, am propus rectoru- 109 comemorative pe clădirea Campusului Facultăţii de Teologie a Universității Babeș- lui UBB ca Facultatea de Teologie, care ocupă o parte din fostele locuințe de pe str. Bolyai construită pe spațiul de pe strada Coastei, de unde în 17 decembrie 2010 au fost Coastei, să găzduiască placa în memoria victimelor evacuării forțate. Rectorul Ioan- evacuați și au fost strămutați forțat în zona Pata Rât, lângă rampa de gunoi a orașului, Aurel Pop și-a declinat competența pentru că clădirea în care s-au investit aproape 300 de cetățeni români, marea lor majoritate de etnie romă. 30 de milioane de lei din diverse resurse publice, este administrată de Mitropolie, nu Cetățeni și reprezentanți ai autorităților publice: veniți alături de noi pentru de universitate. Primăriei nu ne-am adresat pentru că refuzul era previzibil atâta timp ca nimeni să nu mai sufere de umilința de a fi tratat ca „niște gunoaie”! Participați la cât primarul Emil Boc a declarat în mod repetat că mutarea romilor s-a efectuat în acest marș pentru a ne revendica împreună drepturile locative în orașul Cluj. Noi toți condiții mai bune și nu a fost o evacuare forțată: aparținem acestui oraș: toate drepturile noastre sunt în acest oraș! Împreună, cetățeni români indiferent de etnie și statutul nostru social, cerem autorităților publice să ne „Primăria a procedat corect în 2010 şi în continuare are în vedere îmbunătăţirea recunoască dreptul la oraș prin politici care să susțină contribuția noastră la dezvolta- situaţiei romilor care locuiesc în Pata Rât prin asigurarea de locuinţe sociale şi rea sa prin acordarea drepturilor noastre locative!9 depunerea unor proiecte europene prin care se încearcă îmbunătăţirea condi- ţiilor de viaţă de acolo. Strada Coastei, din centrul municipiului, avea construcţii neautorizate, ilegale, iar oamenii care aveau o formă de contract cu primăria au După câteva ore de mers pe jos lumea era roșie și transpirată, părea stoarsă de semnat în decembrie 2010 un contract pentru locuinţele din Pata Rât. Nu a fost energie. Dar a meritat. Pentru că strada a galvanizat toate energiile disparate ante- o evacuare forţată, aşa cum se încearcă a se acredita ideea, ci de desfiinţare a rioare: efortul de a realiza și negocia petițiile, pregătirile de marș, atelierele pentru a unor construcţii ilegale din centrul Clujului şi de mutarea cu acceptul oameni- înțelege situația ori pentru realizarea de bannere, exersarea unor cântece, contac- lor, care au semnat un contract de închiriere. Sunt 40 de locuinţe sociale în 10 tele stabilite între studenți romi și patarâteni, între activiști internaționali și rezidenții module, pentru care plătesc o chirie modică, de 30 de lei pe lună. S-a indus în ghetoului. Cel mai pregnant îmi amintesc frenezia cu care scandam când am ocupat opinia publică că a fost o evacuare forţată, ceea ce nu corespunde adevărului”, o parte din stradă în apropierea mall-ului: „Cluj-Napoca, nu uita, Pata Rât e fața ta”. declara Emil Boc în 201410. Aveam bannere cu „Spune NU rasismului” și scandam „Opriți evacuările forțate” ori DEM-NI-TA-TE., So keres (Încotro), striga un organizator, Europa, continuau partici- Placa nu a fost acceptată nici la o întâlnire cu Mitropolitul Andreicuț. Mitropolitul panții. Atunci am simțit bucurie și solidaritate. mi-a zis la o întâlnire la care a participat și activistul rom Norbert Cezar din organizarea  telefonică cu rectorul UBB mi s-a spus că plăcile memoriale sunt adecvate pentru persoane care nu mai trăiesc. I-am replicat că atunci cum se explică prezența nume- lui său pe o placă memorială în cinstea finanțatorilor politici, proiectanților și ierarhi- ei universitare de la intrarea în facultate? Printre numele înscrise sunt și politicieni care au fost închiși pentru corupție ca primarul Sorin Apostu, președintele Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, sau prim-ministrul Victor Ponta cercetat pentru com- plicitate la evaziune fiscală și spălarea banilor. Reacția mediatică a fost bună din cauză că marșul ieșea din atmosfera de seră a colocviilor, meselor rotunde, atelierelor, rapoartelor și proiectelor mai mult des- pre romi decât cu romi. Prezența masivă a romilor cu studii superioare și participa- rea internațională, tricourile cu un logo ingenios cu simbolul roții și multitudinea de pancarte și bannere au contribuit la o imagine favorabilă, vizibilă în relatări dar și în discuțiile informale cu jurnaliștii. Atitudinea jurnaliștilor era mai favorabilă pentru că romii educați pe care îi intervievau proveneau dinspre clasa mijlocie, așa că simpatia față de ei s-a transpus și asupra romilor precari din Pata Rât. Solidaritatea nu a fost doar trans-etnică, ci și între clase diferite, de la occidentalii sponsori ai workshop- urilor din campusul Hasdeu al UBB, la studenții romi sau oameni din Pata Rât care coordonau și ei ateliere de activism pentru studenții romi și neromi prezenți din Estul și Vestul Europei. „Dorim să aducem la cunoştinţa instituţiilor publice încălcarea drepturilor ro- milor de la Pata Rât. Cel mai important lucru este următorul: comunitatea din Cluj să cunoască problemele cu care se confuntă romii de la Pata Rât. De asemenea, este important să vadă că şi romii din Pata Rât aparţin comunităţii din Cluj-Napoca”, 110 Placă memorială realizată de Dénes Miklósi, 2015, Foto: Noémi Magyari spune Norbert Iuonas, preşedinte al Uniunii Civice a Tinerilor Romi din România. 111 La întrebările privind politici publice concrete, Norbert Iuonas a răspuns jurnalistului So keres, Europa că nu biserica e responsabilă de evacuarea romilor. BOR doar a pri- Remus Florescu: „Autorităţile trebuie să aloce cât mai multe locuri de muncă şi cur- mit terenul gratuit pentru facultate și campus de la primărie și nu îi era cunoscută si- suri de calificare în special pentru tineri şi pentru adulţi, să sprijine buna desfăşurare tuația evacuaților la primire. Cu toate acestea, BOR avea posibilitatea ulterioară de a educaţiei. Instituţiile publice să fie mai deschise faţă de comunităţile de romi. Când a dona terenul înapoi în cazul constatării unei nedreptăți. Am încercat altă linie de se lucrează la politici publice pentru romi aceştia trebuie să fie consultaţi”11. argumentare. Am zis că BOR este responsabilă pentru jumătate de mileniu de scla- Un jurnalist notează că „imaginea celor peste 500 de oameni, îmbrăcati în tri- vie a romilor în spațiul românesc alături de domnie și boieri. Că Biserica nu i-a des- couri albe, mărșăluind pe lângă groapa de gunoi acum închisă, este parca desprinsă păgubit cu proprietăți pe foștii robi de pe moșiile bisericești și nici statul. Nu ar avea din Biblie. Asemeni evreilor conduși de Moise spre muntele Sinai, o parte dintre ro- o datorie morală biserica de a accepta măcar placa printr-un astfel de gest simbolic? mii din Pata Rât își doreau după doar câteva sute de metri de marș să se întoarcă la Mitropolitul a replicat scurt că a trecut mult timp de la sclavie și că acum Biserica are casele lor din ghetoul de pe deal”. programe în care sunt incluși romii: cantine sociale, preoți romi, programe educative Totuși, în ciuda tonului favorabil al jurnaliștilor, comentariile la articole, în des- etc. În ciuda refuzului de a pune placa pe facultate, l-am invitat pe mitropolit la marș cendența hate speech au rămas predominant negative. Atât dreptul la locuire12 cât în speranța că va fi înduplecat de mulțime. Spre surprinderea mea, mitropolitul a și la muncă decentă sunt privite ca obligații individuale, nu ca drepturi asigurate de venit. Dar în loc să fie ascultat în timp ce predica despre egalitate, un activist rom i-a către autoritățile publice. „La noi din bătrâni e o vorba: Ăla sărac ori îi puturos ori îi smuls microfonul din stație spre stupefacția Mitropolitului, fapt, cred, fără precedent năbun. Vrei să ai unde să stai și să mănânci, muncește”, comentează Adi pe situl în spațiul autohton după 1989. Unii manifestanți au arătat ipocrizia bisericii, în timp HotNews și asemenea păreri, în care responsabilitatea pentru sărăcie este mutată ce alții spuneau că trebuie ascultat. Totuși, am „făcut ce zice popa [despre egalitate], strict la nivel personal atunci când nu e învinovățită corupția, abundă. În ciuda varie- nu ce face popa” și am început marșul. tății de statistici cu privire la lipsa unor politici sociale adecvate și a unor bugete pe Am insistat fără succes pe lângă mitropolie pentru placă pentru că la data re- măsură, mentalul colectiv conservator e dominat de acuzele cu privire la o presupu- spectivă ar fi fost prima atestare în spațiul public a romilor în spațiul românesc. Nu să pătură de „asistați”. România a ales un model de dezvoltare extrem de inegalitar doar ca activist, ci și ca istoric m-am interesat dacă există simboluri, efigii și monu- (ultimul loc în UE ca inegalitate), iar egalitatea a dispărut ca valoare fundamentală, mente care să ateste prezența romilor în orașele și satele României. Dar 3% (cifra fiind asociată retoric cu regimul comunist. În ciuda acuzațiilor mediatice cu privire la oficială) din populația României nu are nici o reprezentare publică. Într-o conversație ajutoarele electorale, care sunt reale deși decontextualizate, România are cele mai  mici cheltuieli de asistență socială (14%) față de media UE de 27%. Ajutoarele sunt 2 Jaques M. Chevalier, Daniel J. Buckles, Handbook for Participatory Action Research, Planning and mici, politicile sociale nu au o viziune coerentă, ajutorul nu ajunge totdeauna la cei Evaluation, SAS2 Dialogue, Otawa, 2013, p. 33 http://www.participatoryactionresearch.net/sites/default/ care au cea mai mare nevoie. În bună măsură, opinia publică a fost influențată să files/sites/all/files/manager/Toolkit_En_March7_2013-S.pdf 3 creadă că sărăcia este cauzată de lene și nu de lipsa unor politici publice anti-sără- Detalii pe http://www.sokeres.eu/ 4 cie. Cazul extrem e legat de romi despre care 66% dintre români cred că sunt leneși Detalii despre marș și în raportul Phiren Amenca, o rețea internațională de voluntari romi și non-romi, pp. 56-67: http://phirenamenca.eu/2015-phiren-amenca-annual-report/ și nu au voință. Ori că trăiesc din ajutoare sociale (81%), în ciuda evidenței că doar 5 Interviul „Integrarea romilor: rapoarte, publicaţii, conferinţe şi instruiri” cu Nicu Ion Stoica l-am publicat 12% dintre romi primesc venitul minim garantat și își caută într-o măsură mai mare un pe CriticAtac: http://www.criticatac.ro/22374/interviu/ loc de muncă (84% romi față de 75% majoritari)13. 6 Fotografii de la marș: https://www.facebook.com/media/set/?set=ms.c.eJxFkdsRAzEIAzvKmJeA~%3BhtLD- Jandarmii care ne escortau mi-au replicat: „de ce romii au mai multe drepturi nLy745WBiwIiMdJURhgH~%3BkDZNsxOxd4NLrzBaILhMAHVBNgSsNfoGcBS3U7Si6YhBfBziFXy- decât noi, românii, care plătim taxe și impozite”. „De ce ei să primească locuințe și VESBDWJQ8W2NFlqMQBM~_M5xl~%3BNVQMX9KdVWgl0~%3BuL73dCiV3w0fpThY2CSESsQmrlKb4Cs484rzG noi nu?”14, ca și cum romii ar cerși15 ajutați de activiști în rol de miloși. I-am răspuns 6 CjJE~_IncNYillfUV9W710G.bps.a.1656144717930365.1073741833.1609190645959106&type=1 că nu doar pentru drepturile romilor cerem locuințe, ci pentru toți, ca drepturi ale 7 http://www.socialeast.ro/cateva-solutii-pentru-o-economie-circulara-si-zero-waste/ 8 omului. Nu erau deloc convinși. Și asta pentru că dreptul la locuire izvorât dintr-o Tiit Tammaru, Maarten van Ham, Szymon Marcińczak, Sako Musterd, Socio-Economic Segregation in viziune keynesiană a statului bunăstării sau chiar dintr-o viziune post/ anticapitalistă, European Capital Cities. East meets West, Routledge, 2015, p. 364 http://www.tandfebooks.com/userima- nemaifiind asumat politic și dispărut din limbajul public în afara câtorva tratate, este ges/ContentEditor/1440164093943/9781317637486_Chapter_15.pdf 9 o abstracțiune, așa cum dreptul la sănătate, spațiu public și la educație erau abstrac- Organizațiile semnatare și un link la petiția în întregime se găsesște aici: http://www.desire-ro.eu/ wp-content/uploads/Marsul-de-solidaritate-al-romilor_17iulie2015.pdf țiunile umaniste ale secolelor trecute. 10 http://www.mediafax.ro/social/sute-de-persoane-din-cluj-majoritatea-de-etnie-roma-au-participat-la-un- mars-impotriva-rasismului-14606601 11 http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/cel-mai-mare-ghetou-romania-cluj-romi-europa-marsaluit-drepturi- le-exilatilor-pata-rat-1_55a91ba4f5eaafab2ca9fff8/index.html 12 Alte referințe cu privire la prevederi internaționale și naționale cu privire la dreptul la locuire se găsesc și în articolul lui Adrian-Nicolae Dan, Locuirea în România. Dreptul la locuire, în „Calitatea Vieții”, XVI, nr. 1–2, 2005, p. 3–20, http://www.revistacalitateavietii.ro/2005/CV-1-2-05/1.pdf 13 112 Raportul Orașe competitive realizat de Banca Mondială în 2013 detaliază și alte situații care 113 contrazic prejudecățile opiniei publice cu privire la romi: http://www-wds.worldbank.org/exter- nal/default/WDSContentServer/WDSP/IB/2014/03/04/000350881_20140304103607/Rendered/ PDF/843240v10ROMAN0ompetitive0Raport0RO.pdf 14 În ciuda prejudecății generale, criteriile de alocare a locuințelor sociale nu avantajează romii ca grup țintă, ci chiar îi dezavantajează: „Pragurile de venit pentru eligibilitate acoperă până la decila a 9-a de venituri la nivel național, adică aproximativ întreaga populație, ceea ce face ca majoritatea autorităților locale să acorde prioritate în accesul la locuințe sociale, familiilor cu număr mic de copii. În consecință, familiile cele mai sărace şi familiile cu mulți copii (în special de romi) sunt adesea excluse de la locuințe sociale”. Detalii în Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei (2015-2020), p. 71 http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2016/StrategyVol1RO_web.pdf 15 Datele cu privire la marginalizarea și segregarea romilor și nu alegeri personale sunt numeroase, deși nu pătrund în media mainstream. Romii sunt expuși riscului de sărăcie într-o proporție de zece ori mai mare decât majoritarii, sărăcia absolută fiind de 33% în 2013 (p. 39). Deși cererea este în general mare de locuințe sociale, nu doar din partea romilor, statul nu a dezvoltat în ultimele decenii un fond de locuințe publice. La nivel național recensământul din 2011 a identificat 122.538 de locuințe ce aparțin statului, adică 1.4% din fondul total de locuințe, „din care doar o mică proporție este folosită în scopul locuințelor sociale” (p. 264). „90% dintre gospodăriile rome se confruntă cu lipsuri materiale grave (comparativ cu 54% dintre vecinii de altă etnie ai acestora care trăiesc în aceleași comunități sau în comunități apropiate NOTE sau cu media națională de 32%)” (pp. 44-45). Accesul la locuințe sociale pentru familiile sărace e scăzut 1 pentru că „deși rata de ocupare a tuturor tipurilor de locuințe sociale este de 97%, doar 57% sunt închi- Cum ar fi arătat mutarea oamenilor de pe str. Coastei dacă principiile acestui ghid al Națiunilor Unite ar fi riate familiilor cu venituri reduse, iar 40% altor persoane” (p. 269). Detalii în studiul realizat sub egida fost respectate: „Participarea comunității în stagiile de planificare, design, implementare și evaluare este Băncii Mondiale și coordonat de Emil Teșliuc, Vlad Grigoraș, Manuela Stănculescu, Studiu de fundamen- foarte importantă” - Reinhard Skinner in collaboration with Matthew French, Claudio Acioly jr. and Jane tare pentru Strategia națională privind incluziunea sociala și reducerea sărăciei (2015-2020), disponibil Reid, A Practical Guide to Designing, Planning and Implementing Citywide Slum Upgrading Programs, on-line: http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2016/SF_BancaMondiala_RO_web.pdf UN-HABITAT, 2014, p. 41  Timp de trei zile și trei nopți am locuit și muncit asemenea oamenilor din Pata Rât Celălalt. și a colectorilor selectivi pe care i-am văzut în cartierul Mănăștur, unde locuiesc, și în Pădurea Făget. Ideea demersului jurnalistic, dar și antropologic, pentru că s-au acumulat 5 ani de teren la Pata Rât și în alte locuri segregate din România, mi-a venit când, în mod 3 Zile și 3 Nopți paradoxal, „terenul” s-a mutat la mine1. Potrivit presei locale, romii din Pata Rât, un ghe- tou cu 1.500 de locuitori, „au invadat” Clujul odată cu închiderea rampei. O parte s-au mutat în pădurea Făget pentru a fi aproape de cel mai mare cartier al orașului, Mănăștur. în Pata Cluj Cum în cartierul meu mănășturean s-au înmulțit privirile de dispreț la adresa colectori- lor informali pe măsură ce s-au stabilit mai mulți în zonă, m-am gândit cum ar fi să mă transpun câteva zile în locul lor pentru a le înțelege mai bine situația. Apoi, odată cu Adi Dohotaru anunțul oficial al primarului Emil Boc că s-a „rezolvat criza gunoaielor la Cluj”2 prin des- chiderea unei noi rampe temporare, datorită căreia nu mai ducem gunoiul într-atât de scump până la Oradea, mi-am pus problema dacă lucrurile stau chiar așa. Experimentul s-a derulat de marți 17 noiembrie până vineri, în 19, iar rândurile de mai jos sunt rezultatul jurnalului de teren și notării conversațiilor cu oamenii întâlniți. 114 115  MARȚI Philip Alston notrează că în România există o privare severă în privința locuirii, 14,4% în raport cu media UE de 5.1%. Comisia Europeană notează că în 84% din Amiază pe Cantonului gospodăriile rome nu există apă, canalizare sau electricitate. Iar un studiu al Băncii Mondiale arată că 90% din gospodăriile rome suferă de deprivări materiale severe Mă întâlnesc pe 8 cu Dorel și mergem împreună spre Pata Rât. Stă pe str. față de 54% din gospodăriile nerome din zonele adiacente. În 2015, România ocupa Cantonului Fără Număr, una dintre cele patru așezări ale Pata Rât-ului (Dallas, Noul penultimul loc în Uniunea Europeană într-un index al justiției sociale, pe locul 27, pe Pata Rât, Rampă). Face de la lucru 1 oră jumătate până acasă cu două autobuze. ultimul loc fiind Grecia.4 Lucrează în cealaltă parte a orașului, la Polus. Are un telefon nou și e absorbit de Ca să se angajeze mai ușor, foștii rezidenți ai Coastei, au rugat primăria să rede- ecran. Părăsim autobuzul după aeroport și o luăm pe alei înguste, improvizate, de numească zona ca str. Platanilor, deși nici un copac nu crește în apropierea rampei. jumătate de metru lățime, flancate de garduri mari, cu sârmă ghimpată. Mă primește călduros Claudia (Linda) la ea acasă. Aș fi dormit cu cortul pentru a Ajungem pe str. Cantonului, aflată între stradă și calea ferată, cu noi presiuni de simula condițiile din barăcile din Pata Rât sau din corturile improvizate pe care le- evacuare din partea autorităților din cauza unor investiții proiectate de CFR. Barăcile am văzut în Parcul Est – Între Lacuri, în Parcul Feroviarilor, în zona La Terenuri sau s-au răspândit față de ultima oară când am venit. E și o bisericuță neoprotestantă în Pădurea Făget, dar soția, pe bună dreptate, nici nu a vrut să audă. Ce-i în capul de care nu știam. Se taie pe trotuar un porc. Sunt zeci de curioși în jurul lui. Spațiul tău, ai un copil de 9 luni, dacă iei o boală stând în rampă? La Claudia stăteau la în- dintre barăci e strâmt, Cantonului e cea mai mare colonie din Pata Rât, ghetou care ceput vreo 12 persoane, claie peste grămadă, în cei 16 mp. Între timp, familia extinsă adăpostește în patru comunități 1.500 de oameni. și-a mai construit informal în apropierea locuințelor modulare. Și ea s-a extins cu o Mă întâlnesc cu băieții de la FRCCF (Fundația pentru Copii, Comunitate și încăpere și se gândește să își mai gospodărească o cameră. Ea dormea cu soțul și Familie), mai mari acum cu vreo 5 ani față de perioada în care făceam voluntariat pe copilul cel mai mic într-o încăpere. Eu am dormit în condiții excelente față de cort cu acolo în proiecte de after school. Dăm mâna bucuroși să ne reîntâlnim. Eram popular ceilalți doi copii în camera alăturată. între băieți: dacă își făceau temele, mergeam la fotbal sau jucam tenis de masă. Merg la rampe să mă angajez zilier. Funcționează două. Cea mare, a RADP- Alți copii care nu mă știu, mă înjură, dar la caterincă. Sugi pula, fraiere, ce faci ului (Regia Autonomă de Drumuri și Poduri) operează de vreo două luni și aparține pe aici și apoi râd, iar cunoștința mea le spune să vorbească frumos. În timp ce mai primăriei care a fost nevoită să deschidă rapid o nouă rampă pentru că cea veche mulți copii mi-o bagă și mi-o trag, agresivitatea lor e una jucăușă. funcționa ilegal de câțiva ani și nu s-au mai putut obține avize pentru prelungirea 116 La poștă, la capătul străzii Cantonului stau două adolescente de vreo 13 ani, stocării gunoiului. Timp de câteva luni gunoiul se ducea la Oradea, cu costuri mai 117 Lolite aproape, și un băiat de vârsta lor. Una dintre fete trece strada și îmi spune mari și clujeni alarmați de venirea patarâtenilor în oraș la colectat gunoaie. A doua că prietena ei mă place și dacă o plac să vin la ea. Am bolborosit un nu jenat, chiar rampă, mai mică, în care se aduc deșeuri din comunele din preajma Clujului, e admi- dacă o parte din mine dorea să știe mai multe despre cazurile de prostituție ale str. nistrată de o firmă privată, Brantner-Vereș. Ambele rampe sunt la câteva zeci de me- Cantonului, principalul furnizor de prostituate pentru Cluj, cu foarte multe minore. tri de vechea groapă. Spun administratorilor de rampe că aș și filma, ca să-mi justific jurnalistic prezența, dar miza mea e să muncesc cu oamenii, deci nu trebuie neapărat După-amiază între Noul Pata Rât și Rampe să filmez. Mi se răspunde că trebuie să se discute cu șefii mari de accesul în rampă. În timp ce negociez dacă mă pot angaja o zi, copii de 10-12 ani intră fără pro- Stau la Noul Pata Rât, unde au fost mutate 300 de persoane de pe str. Coastei, bleme în rampă ca să muncească alături de părinți, în ciuda semnelor de interzice- loc denumit de autorități „Colina Verde”, ca și cum ar vinde un ansamblu imobiliar. re a accesului sub 16 ani. Copii au mănuși și ei, spre deosebire de vechea rampă, Sunt locuințe „model”, după cum s-a exprimat recent primarul Emil Boc către Philip semn că o minimă „reglementare” se întâmplă. Interzicerea accesului copiilor îmi Alston, Raportor Special al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului pe probleme amintește de o altă legiferare din Ploiești, nu știu cât de respectată, la final de secol de sărăcie extremă și drepturile omului, care a replicat în raportul său că probabil XIX, în care se interzicea patronilor să folosească băieți sub 10 ani în loc de dobitoa- modelul este unul al deportării: ce la căratul căruțelor cu marfă în piețe. Un copil îmi zice să îi fac o poză, dar și să îi dau un leu. Deși tentat, refuz să „Primarul Boc mi-a arătat fotografii care ilustrează mizeria din strada Coastei dau click. Mă tem de foto și video safari, de poverty porn. Filmez și fotografiez de la înainte de luna decembrie 2010, față de casele „model” din Pata Rât în care au distanță. fost mutați. Dar când am vizitat aceste case „model”, sau mai precis „modula- La mica rampă administrată de firma Vereș se câștigă 42 de lei pe zi, iar la ram- re”, din Pata Rât, am văzut o imagine foarte diferită. În fiecare modul locuiesc pa RADP cam tot așa. Oamenii sunt nemulțumiți pentru că în vechea rampă câștigau cel puțin patru membri ai familiei, într-o singură cameră de aproximativ 16 mp. mai mult, de două-trei ori mai bine. Camerele sunt afectate de umezeală și prost izolate și se poate simți duhoarea Văd în jurul meu gunoaie pe zeci de hectare. În vechea rampă închisă, în noile de la groapa de gunoi din apropiere. Mulți copii au erupții cutanate și boli de rampe. Mai sunt și bătute de vânt pungile din rampe pe dealurile din jur. Peisajul stomac inexplicabile. Cu greu pot fi considerate un rezultat model, dar este o e post-apocaliptic, morbid, fascinant totuși, poezie a mizerabilismului social. În dovadă a sincerității celor care ar prefera să trimită romii în Siberia”3. American Beauty apărea o pungă bătută de vânt, aici am văzut cu zecile zburând pe  dealuri. Clujenii se plâng des că „țiganii lasă mizerie pe unde merg la ghene”, dar nu înțeleg că dacă trăiesc înconjurați de rampe și de gunoaie, ca cei din Pata Rât, există o altă percepție a mizeriei. Seara în Dallas Din Noul Pata Rât merg la biserica penticostală, în Dallas, cea mai veche co- munitate de lângă groapa de gunoi. 10% dintre oameni au venit înainte de 1989, dar grosul așezării s-a format odată cu Caritasul în anii 1990, apoi cu formarea unei eco- nomii locale de consum în anii 2000. Pe un deal în apropiere se vede un foc mare și fum. Sunt arse cauciucuri pentru cupru. Deși agnostic, la biserică sunt impresionat de rugile cu zeci de șoapte și vaiete auzite în jurul meu și de muzica tare. Din politețe îngenunchez și eu la rugăciune, dar numai cu un genunchi și răsuflu ușurat când mi se spune că nu trebuie să mă în- chin. E când extaz, când ritual întăritor în transfigurarea celor din jur. Nu suntem mai mult de 20 de persoane, unele îmbrăcate frumos, cu geacă de piele, pantofi negri, cămașă, deși îi văzusem cu alte ocazii muncind în rampa veche. Am mai văzut în sudul țării romi la biserici neoprotestante sau în cartierul meu, Mănăștur, la costum, trăind intens slujba și singura analogie care îmi vine e din filmele cu negri la slujbele baptiste. În timp ce ascult muzica, mă gândesc cum s-ar putea îmbina mișcarea pen- tru drepturile omului și pentru justiție socială cu mișcarea religioasă neoprotestană a romilor. Ultima e evident mai puternică în crearea unei identități rome acceptate cât de cât de gadjei. 118 Pastorul Mihai, îmbrăcat în trening, a lucrat și el la începutul anilor 90 în rampă, apoi a devenit lider în Dallas. Are o morală civică simplă. Cine e curat pe interior, aproape de Dumnezeu, va fi curat și pe exterior. Își va face curățenie în fața casei, el va da un exemplu la ceilalți. Amin, spun ceilalți. Rețin dintr-un psalm al lui David „So much selfie”, 2015 la care face referire pastorul Mihai: Eu mă culc şi adorm în pace, căci numai Tu, Doamne, îmi dai linişte deplină în locuinţa mea. Îmi amintesc ce mi-a zis Mihai în urmă cu câțiva ani despre drepturile lor, dar astupate acum de muzica tare: „Am găsit odată un porc la gunoi, în seara de Crăciun. Ce bucurie a fost pe noi!” „Cum îți explici faptul că la romi există o problemă mai mare cu lipsa proprietății, cu lipsa unei case, față de români sau unguri?”, îl întreb. „3.000 de dolari a găsit o rudă în ușă. A luat o ușă de din rampă, a tăiat-o pentru „Am stat și m-am gândit mult la lucrul ăsta. Și aici nu e numai vina autorităților foc și a găsit banii” române, să zic așa, este și vina romilor pe undeva. În primul rând, că nu au acționat la timp. Să-și ceară drepturile, să meargă mai departe, să bată la ușa Primăriei, să-i „O femeie în jeep o venit noaptea în rampă cu poliția după ea. Femeia a zis dea un loc unde să-și zidească o casă, din moment ce nu ai un servici, copilul tău nu să-i găsim geamantanul, că era plin de bani. Unu’ mai amărât l-a și găsit și i-a e la școală, din momentul ăla ce soția ta nu are asistență medicală, nu e controlată, zis femeia: Ia ce vrei din el. Copilul nu știa, a luat doar un teanc de forinți, îți dai nu ai medic de familie, de ce te-ai mulțumit cu atâta? De mult trebuia acțiunea asta, seama, că nu știa să citească”. ca noi romii să ne unim, să mergem să blocăm drumurile, să rupem ușa Primăriei și să rupem ușa liderului pe care l-am ales din mijlocul romilor”, zice pastorul. MIERCURI – PRIMA ZI ÎN GROAPA DE GUNOI Spre noapte despre comori în rampă Dimineața ne încălzim Aud zilele astea mai multe povești despre comori în rampă sau la ghene. Au gă- sit fetuși, bani, aur. Cât am stat cu cei mai tineri la muncă în rampă, puneau deoparte Mă trezesc la 8 și merg la unul din barurile din Pata Rât să beau o cafea. În curte adidași de marcă sau telefoanele pe care le găseau, iar în sucuri energizante, dacă scrie că e interzisă parcarea căruțelor. În jurul meu se bea bere, sunt angajați la fir- găseau ceva rest, era băut: mele de salubrizare care și-au terminat turele. De altfel, în toate zilele în care am stat  în rampă și la ghene dimineața destui colectori întâlniți consumau alcool. Ca să se vara la 35 de grade, amu e bine, îmi spune un băiat când îmi vede fața. Totuși, cea „încălzească”, îmi ziceau. De frig, nu cred, de lume, da. mai crâncenă senzație e când prind gunoi lichid care se lipește de mănuși. Când Pendulez câteva ore între rampe. Aștept să văd cine mă angajează. Observ, mai pun mâna în gunoi și prind lapte, bere, suc scurs am senzația că mi se lipește de stau la povești. Încă nu am aprobare să intru. La rampa lui Vereș există aprobare din piele. Așa că trișez la început și tind să iau doar ce e la suprafață. Rămân mai mult partea administratorului, dar nu din partea patronului care ar fi plecat la vânătoare și pe beton, că picioarele mi se afundă odată ce intru în gunoi. Mă înjur în sinea mea nu poate fi deranjat la telefon. Mă întâlnesc cu Marcel, zilier la rampă. Trăiește lângă că nu am luat cizme de cauciuc, ci bocancii mei preferați, care deja sunt acoperiți cu vechea groapă de gunoi. Îmi spune că a vorbit marți cu șefu și să vin să îl filmez. resturi de vopsea albastră și roșie. Insistă să intru să îl filmez, deși paznicul ne spune că încă nu avem aprobare. E beat, Zâmbeau la cât de stângaci puneam în bală ce strângeam. Bala este un sac de îl înjură pe paznic, iar paznicul mai înalt cu un cap decât el îl trântește la pământ. rafie în care intră câteva zeci de kilograme de pet-uri sau doze sau cartoane, depin- Merg la Marcel acasă, îmi arată cu mândrie porcii din coteț, pe care i-am văzut și prin de ce strângi. Vine Gabi și îmi spune cum să îmi rezerv locul ca să prind mai mult rampă marți. Îmi spune că poate interviul îi aduce niște bani ca să își refacă locuința. gunoi. Îmi zice să stau cu el și să alergăm împreună după mașină, să pun mâna pe Mă întâlnesc cu Maria în drum spre rampă. E tânără, îmbrăcată îngrijit, refuză să ea că unde pun mâna e locul rezervat și așa prind gunoiul când descarcă. E simplu, dea un interviu filmat pentru că: „E rușinos să lucrezi în rampă în loc să fie tinerii la dacă nu-ți iei locul, nu prinzi gunoi, îmi zice el lucru în oraș”. Îmi zice că într-un fel e păcat că s-a deschis noua rampă că acum s-au Gabi are 22 de ani, e din Dallas, iar mama i-a murit în accident de mașină la ram- întors tinerii să lucreze în ea după ce înainte au fost obligați să își caute de lucru în pa veche. La fiecare câteva luni tot auzeai în presa locală de morți și răniți în rampă. oraș și unii și-au găsit. Cauzele sunt legate de apropierea de utilaje pentru rezervarea unui loc bun pentru găsirea deșeurilor. Administratorii vechii rampe ori șoferii dădeau vina pe neglijența Amiaza în rampă oamenilor din Pata Rât, ceea ce poate fi valabil pentru unii colectori, în special copii. Dar cauzele reale sunt precumpănitor economice. Acestea sunt accidente de mun- Directorul RADP, Ion Pantelimon, acceptă să lucrez și să dorm la noapte în ram- că: cine nu prinde un loc bun lângă mașinile de gunoi, nu mănâncă. pă. Inginerul Gabi Moldovan îmi oferă pentru muncă o salopetă verde RADP, iar pen- Gabi lucrează de la 12 ani în rampă și cum câștiga ceva bani îi spărgea pe apa- tru dormit o rulotă în care sunt ținute echipamente ale muncitorilor. rate sau la poker. Acum a făcut o pauză că nu câștigă destul. Are o prietenă de trei Sunt prima dată într-o astfel de salopetă muncitorească, e ciudat. Mă întreb ani, are 16 ani și lucrează cu el în rampă. Nu e obișnuit să adune. Din ce înțeleg, e 120 dacă sunt fake sau nu: un intelectual/activist în haine de muncitor jucând rolul unui dificil să pună deoparte în rampă pentru că nu există o cultură a economisirii. Banii 121 precar. De dormit, e mult mai bine decât cu cortul la marginea gropii de gunoi și nu se iau lunar, ci zilnic, mai nou în rampa RADP de două ori pe săptămână, iar logica mi-am dat seama că sunt tare nerealist cu soluția cortului. N-am mai stat seara noap- unui zilier din Pata Rât e traiul de la o zi la alta. Câștigă maximum 1.000 de lei pe lună tea în Pata Rât, dar văzusem marți că atunci când mă deplasam între cele patru în noua rampă, dar în vechea spune că ar fi câștigat de 3-4 ori mai mult. Un coleg de comunități te atacau haitele de câini. Pata Rât nu e doar cel mai mare ghetou pe muncă îi spune să nu se laude, că dincolo ar fi câștigat maxim 2.000 de lei. Îmi zice care l-am văzut în România – și m-am plimbat prin toată țara – ci și locul cu cei mai să vin cu el la poker seara, dar îi spun că nici nu mă pricep, nici n-am bani. mulți câini comunitari pe care l-am văzut. Sunt sute! Vine printre noi și un mecanic de utilaje. Ceilalți termină pauza și se întorc la mun- Încep să colectez selectiv alături de oameni. Sunt 50-80 de zilieri și 15-17 angajați că. Îmi spune că înainte de a lucra în rampă îi ura pe țigani, că îi disprețuia. Dar a văzut din Pata Rât, plus alții din oraș. Numărul zilierilor fluctuează după cum am văzut marți- cât de harnici sunt, cât de rapizi, gata, i-ar fi trecut rasismul! „Eu nu aș putea face așa joi, dar sunt mai puțini față de vechea rampă unde erau de cinci ori mai mulți. Sunt mai ceva, dar ei știu imediat cum să apuce gunoiul. Au o predispoziție genetică pentru mun- puțini pentru că alții lucrează în rampa lui Vereș, destui prin oraș și ar veni mai mulți ca asta, știu de generații. Ca hunii care se nășteau în șa, așa și ei”, spune mecanicul. dacă nu ar fi nemulțumiți de prețuri, de trei ori mai mici față de vechea rampă, îmi zic ei. În pauze, copiii joacă fotbal în rampă, alții citesc reviste pe care le găsesc, o fată Oamenii mă tot întrebau ce fac. Nu le-am zis de „performance” în rampă că se dă cu bicicleta. Unele fețe sunt netede, frumoase, dar pe altele munca repetitivă suna autist și mai țineam minte reacția unui polițist când i-am zis în Piața Unirii din și abrutizantă se vede. Fețe ridate, încercănate, fără dinți în gură, priviri mohorâte. Cluj că fac un performance și m-a întrebat ce performanță fac?! Le-am zis însă că Un puști de vreo 15 ani, de 1.60, mă roagă să îi pun bala de vreo 60 de kg în spate fac un reportaj. Mi-au zis că preferă să nu fie filmați de aproape. Că nu vor să dea ca să o ducă la cântărit. Nu reușește din prima, se încovoaie sub greutate, dă vina interviuri pentru că munca pe care o fac e rușinoasă și nu vor să fie recunoscuți în mândru pe mine și pe încă un prieten de-al lui că nu i-am pus sacul bine pe spate. oraș de cunoștințe. Dar când le-am spus că vreau să muncesc alături de ei pentru Din a treia încercare reușește. Îmi spune că dacă trage tare timp de 8 ore poate să „a experimenta” condițiile de lucru s-au mirat și mai tare. Ziceam că munca lor este câștige până în 50 de lei. demnă, chiar dacă în condiții umile și toxice, și că clujenii trebuie să recunoască Eu am strâns în două-trei ore PET-uri de 3-4 lei. Am mai luat și ceva cartoane și importanța muncii lor, nu să-i disprețuiască. Abia atunci începeau să se deschidă. doze. Apoi, am plecat acasă să iau un acumulator pentru aparatul foto. E și o scuză Eram lent pentru că îmi era greață să scormonesc prin gunoaie din cauza puto- bună să mă întorc în oraș pentru că simt că nu pot sta 8 ore în gunoaie ca ei, iar rii. Am și prins câteva maldăre cu vopsele care mă amețeau. Resturile de mâncare îți munca în dejecțiile rampei e deprimantă. Până acasă îmi ia o oră jumătate, cu auto- întorceau stomacul pe dos, dar căcatul din pamperși a pus capac. Stai să vezi cum e buzul 8, apoi cu tramvaiul. Soției nu îi convine când îi spun că vreau să fac un duș, că  infestez casa cu micobi, așa că nu fac, mă întorc în Pata Rât. De altfel, 3 zile nu am noaptea. Oare cum se descurcă oamenii de lângă rampă care trăiesc la câteva zeci făcut duș și nici nu am mâncat cum trebuie, deși de regulă am două scaune pe zi, ca de metri de camioane5? să nu fiu nevoit să merg la wc în Pata Rât. Azi trag mai tare cu Gabi, peste 4 ore. El se bagă mai adânc în gunoi când vine mașina și aruncă PET-uri către mine, eu le pun în două plase. Când nu vin mașini, Noaptea în rampă mergem pe maldărele de gunoi să căutăm PET-uri și mai stăm cu alții la povești. Vine constant un utilaj greu peste maldărul de gunoi și nivelează gunoiul, că e mai ușor Gestionarul cântărește ce tonaj au mașinile care intră în rampă și ce tip de gu- apoi de sortat. Nu mai îmi e greață ca ieri, cu excepția momentelor când prind mân- noi aduc mașinile. Notează în computer și dă facturi. Îmi confirmă și el evaziunea care soioasă, care se lipește de mănuși. Vin mașinile, descarcă și atunci se face praf fiscală din rampa veche unde nu se calculau intrările. E pasionat de ciuperci, încerca care îmi intră în ochi și încep să lăcrimez involuntar. să și facă o afacere din asta. Îmi spune că față de anii ’90, Apusenii sunt rași, au Să iau sticlă, întreb. Nu, se uită mirat Gabi că nu știu. Sticla nu se plătește la mai rămas vreo treime din păduri și nu mai găsește ciuperci ca pe vremuri. Face un colectare. Nici nu ar avea sens, îmi spun, să fie dusă la reciclare când ea ar putea calcul în care doar culegerea ciupercilor timp de trei ani și astfel păstrarea pădurilor fi reutilizată. Ca la unele supermarketuri vestice unde mergi cu materialul de împa- ar fi adus mai mulți bani și ar fi creat mai multe locuri de muncă decât exploatarea chetat, că e sticlă sau plastic, și ți se dă produsul. Dar astfel de practici nu ar trebui brută a lemnului. să fie apanajul unor micro-comunități conștiente ori alternative din clasa mijlocie, O situație similară îmi pare și aici, mă gândeam noaptea la culcare în rulotă, o problemă de alegere, ci una de obligație. Lângă noi emană vizibil gazul rezultat pentru că un sistem mai bun de colectare, reciclare și mai ales reutilizare a produ- din reacția chimică a gunoaielor, dioxid de carbon și mai ales metan, substanțele selor ar oferi mai multe locuri de muncă decât rampa din Pata Rât. Îmi spunea mai responsabile pentru încălzirea globală Dar sunt și alte gaze periculoase ca urmare a demult și Mihaela Beu, fost comisar-șef al Gărzii de Mediu în Cluj: „Eu nu înțeleg descompunerii: amoniac sau hidrogenul sulfurat. Adun gunoaie lângă gunoaie care un lucru. Noi ne cramponăm să facem rampe de depozitare cu investiții uriașe, dar fumegă6. Credeam că o să mă obișnuiesc a doua zi, dar nu îmi place munca, aștept toată politica Europei este să facem reciclare, sortare, să devenim o societate a reci- pauzele de țigară și de povești. Nu vor să fie filmați, de aceea îmi notez. Suntem mai clării. Foarte mulți bani pentru rampe și te întrebi pentru ce. E incredibil!”. mulți, ca la terapie de grup: Este nevoie și de depozitare, crede dânsa, dar nu o concentrare de politici pu- blice pe acest segment. La nivelul județului Cluj, Sistemul de Management Integrat –– E sclăvie aici, ca pe vremuri când puneau calea ferată, zice Florin. 122 al Deșeurilor era evaluat la 255 de milioane de lei fără TVA. Majoritatea banilor –– Unde, în America, întreb, când puneau chinezii calea ferată? 123 merg pe rampe de colectare, nu pe centre de reciclare, în condițiile în care UE reco- –– Îhî. mandă ca până 2025 deșeurile reciclabile și biodegradabile să nici nu mai ajungă –– De ce semnezi protecția muncii aici și nu ai nici o asigurare, zice Ion. la rampa de gunoi. Rampa RADP este temporară. A devenit o soluție de criză până –– Mă, semnezi că tu ești responsabil, De ce ne trage atunci 16% dacă noi la finalizarea Centrului de Management al Deșeurilor din apropierea zonei Pata Rât. răspundem dacă ni se întâmplă ceva, îi spune Florin. Centrul nu a fost terminat din mai multe motive: corupția dovedită cu un președinte –– E exact ca în rampa veche, da’ profitul îl fac ei, nu noi, zice unu. de Consiliu Județean și patroni responsabili de construcția inițială care sunt în închi- –– Cât făceați înainte față de aici? soare pentru mită, și, desigur, multă incompetență, prin alegerea unui teren impro- –– 1 leu pe kg de pet în rampa veche, aici 0,35 bani, înainte mai puțin [cât am fost priu, mlăștinos și cu alunecări de teren. pe rampă, poate și pentru că am fost acolo, s-a anunțat o majorare la 0,40 de O imagine suprarealistă noaptea în rampă în timp ce ies la pișu: 5-6 cai intră pe bani, ceea ce înseamnă că la 100 de kg colectate într-o zi de muncă dură se poartă și aleargă printre gunoaiele luminate de câteva becuri ca să nu se fure. Câinii câștigă 40 de lei] aleargă după ei. În depărtare, o luminiță de lanternă a unor colectori. Scormonesc –– Noi facem parte din țara românească, dar de ce când ne văd mai colorați nu ne și noaptea în gunoi pentru a face un ban în plus. Anii trecuți, oamenii munceau și bagă în seamă. E prea mare diferența între naționalități, zice Ion. noaptea cu zecile dar aveau generatoare puternice cu care dădeau drumul la lumi- –– Eu nu mai am curent de la Crăciun, că trăgeam de la unu. N-am 2 milioane ca să nă și vedeau gunoiul. Acum, în rampa publică, se descurcă la lumina lanternei. plătesc [prețul curentului în Dallas tras de la persoane care au curent legal]. Am și zis la primărie să ne dea curent. Noi de ce nu avem și alții au pe Cantonului sau la noi în Dallas, spune altul. JOI –– Să se bage curent. Dacă nu pentru noi, atunci pentru copiii care merg la școală. –– Bine că la alegeri ne bagă în seamă, dar în rest nu. Dimineața la muncă –– Credeți că ajută ce fac? Că muncesc cu voi, scriu despre asta? –– Ajută, dar apoi uită de noi. Vin de la UE, dau cu o lavabilă să ne dezinfecteze, E frig și îmi vine să ies din sacul de dormit. Dar dacă ieșeam la mijitul zorilor, i-aș glumește unu. Și la Colectiv se dă o lună-două că au murit oameni, dar apoi se uită. fi văzut deja pe romi la muncă în rampă. Gabi îmi spune că a venit la trei dimineața –– Zice lumea: ui, țiganu’! Dar țiganu’ curăță după românul care nu-i pasă, doar ca să prindă gunoiul adus în timpul nopții. Am dormit prost că intrau mașini constant aruncă la gunoi. Scrie acolo că cel mai important e curentu’, concluzionează Florin.  Spre amiază, în pauza de masă După-amiaza la ghene Vine o mașină cu mâncare pe cale să expire de la Selgros. Lumea se pune să Mă pregătesc să plec ca să colectez deșeuri și prin Mănăștur. Mă întreabă oa- mănânce, în special ciocolată și biscuiți. Altă mașină aduce legume și fructe. Unii își menii dacă o să mai vin pe la ei, dacă o să mai muncesc prin rampă. Le spun că în iau roșii și banane din gunoi. Mi-au oferit bomboane. M-au asigurat că sunt bune, dar Pata o să mai vin, dar nu la muncă în rampă. La plecare, Gabi îmi zice: „O să îmi fie i-am refuzat. Câteva zile mi-am pierdut pofta de mâncare, acum mă dădeam preocu- dor de tine”. În drum spre oraș încă mai simt mirosul înțepător de la vopsea care mă pat că notez: pișcă în nas. Mă tem să nu put pe autobuz, mai ales că de marți dimineața nu am mai făcut duș și nu prea am haine de schimb. –– Eu lucrez la Rosal, iau 760 de lei pe lună. Acum sunt în concediu, dar mai vin Merg spre Mănăștur ca să colectez prin gunoaie în căutarea corturarilor sau a să fac un ban, îl iau de la jerpeliții ăștia. pensionarilor pe care îi văd la ghene. Pe corturari nu-i găsesc. Întâlnesc într-o oră de –– Cum s-ar putea îmbunătăți condițiile de aici? plimbat printre ghene cinci colectori, dar care nu vor să fie filmați, nici să fie ajutați –– Ori prețuri mai mari, ori să le scoatem afară. Am auzit că reciclatorii dau 90 de cu munca. Li se părea ciudat să-i ajut, poate că eram un caraghios dohoquijote pero- bani pe kg de PET, păi, să ne dea nouă mai mult că ăștia de la RADP numa’ rând despre importanța muncii de colectare selectivă. stau. Singur îmi e jenă să colectez. Nu pentru că îmi e rușine să mă vadă cineva cu- –– Dar dacă s-ar colecta selectiv din oraș, cum ar fi, întreb. noscut, dar mi se pare absurd de unul singur. Ce încerc să demonstrez, doar nu e –– Și noi din ce-am mai trăi? evident?, îmi spun. Cu cineva lângă mine măcar mai pot sta la povești. –– Păi, te-ai angaja. Să facă statul român locuri de muncă, cum era înainte, zice Apoi, îmi e silă să cotrobăi prin tomberoane pentru că trebuie să intru cu mâinile Ion. în întregime și asta îmi repugnă. Nici nu depind să trăiesc din ce colectez că la ritmul –– Cum era și Gabi, că era la mobilă, dar nu te-ai mai dus, zice Florin. meu aș muri oricum de foame. Se lasă seara și merg în pădure, unde știam că stau –– Și, ce, să stau pe 7 milioane?, zice Gabi. corturarii. Nu i-am găsit. Poate raziile din ce în ce mai dese din pădure din ultimul –– Te iau o lună de probă, două, trag de tine, și apoi nu te mai iau, spune Ion. timp să-i fi îndepărtat de pădure. Alerg prin Făget și văd polițiști în căutarea lor. Mai –– Pe mine numai două zile m-au luat de probă și apoi m-au angajat și acum sunt ales de când s-au înmulțit reclamațiile la adresa lor și s-a deschis noua rampă, nu contribuitor. Să-și caute țiganii locuri de muncă, spune Florin mai sunt tolerați să doarmă în Mănăștur și unii ajung din nou în Pata Rât. 124 –– Da sunt locuri de muncă?, zice Ion De altfel, potrivit unui studiu realizat de Cristina Raț pentru UNDP, 42% din- 125 –– Sunt! tre oamenii din Pata Rât au fost evacuați de autorități în această zonă segregată. –– Nu-i adevărat, în afară de Rosal ce locuri de muncă mai știi? Inclusiv oamenii care stăteau în pădure au fost duși lângă rampă. Restul s-au agre- –– Mai sunt și în construcții. Nu știi, înveți la locul de muncă! gat acolo pe o piață dereglementată a deșeurilor. În timp ce caut prin gunoaie, un –– Vezi, părinții noștri, aici au îmbătrânit, de la 16 ani până la 63 aici au muncit, gest de revoltă mocnește în mine, dar cum să îl transpun? Oameni atât din Pata Rât Cred că dacă ne-ar duce la medic nici unul nu e sănătos la câte bacterii sunt cât și din afară nu vor să fie intervievați oficial, dar îmi spun că era o evaziune fiscală aici. Nu mai scrie și tu că la cine ajunge?..., spune Florin. cunoscută de toată lumea. Doar la Cluj e de câteva milioane anual, poate zeci de milioane de euro. Actele erau false, nu se calcula cât gunoi se aduce în rampă, cât În afară de zilieri, am mai stat la povești și cu angajații din Pata Rât, care au o se colectează selectiv, cât se reciclează. Marii producători au obligația de a colecta muncă mai ușoară. Miki Ștefania e născută în 1984, are un copil, a copilărit la orfeli- selectiv și de a recicla pe baza principiului UE „Poluatorul plătește”. Își formează nat. De când a devenit majoră trăiește în Pata Rât. Speră ca fiul ei să facă școală cât asociații care negociază cu statele cote de colectare. Asociațiile fac apoi contracte mai mult timp: „mie mi-ar plăcea multe să facă, să fie constructor, polițist, depinde cu firme de salubrizare, dar contractele sunt fictive atâta timp cât nu se calculează ce vrea. Medic. Mi-ar plăcea mult să aibă un viitor”. La rândul ei, vrea să facă școală cât gunoi intră și cum e colectat separat7. Un stat corupt nu verifică aceste contracte. cât mai mult. A făcut școala la fără frecvență, a intrat la facultate la fără frecvență, pe În condiții de economie nefiscalizată, colectarea selectivă este realizată informal de locurile speciale pentru romi. E studentă în primul an la Facultatea de Sociologie și persoane în condiții toxice, apropiind însă sensibil România de alte țări UE, dar în Asistență Socială. O spune cu mândrie. Își dorește să fie mediator școlar „ca să se urma unor mecanisme care nu apar în statistici. Pata Rât devine astfel un simptom facă dreptate, să nu mai fie discriminați romii”. „Dar cum sunt discriminați romii?”. pentru o economie dereglementată a deșeurilor, în care costurile sociale și de me- „Sunt săraci. Nici nu mai vor să facă școală dacă sunt jigniți. Li se spune tot timpul că diu nu sunt luate în calcul. Pentru ca ghetoul Pata Rât să existe în jurul rampei de put. Dar în ce condiții să-i spele părinții dacă locuiesc în Pata și lucrează în rampă?”. gunoi este necesar ca deșeurile să nu fie colectate selectiv la sursă, să nu existe Aici îi place, „pentru că e cinstit, nu e furt. Te respectă aici, dar în alte părți te țin la centre de colectare la mall-uri și supermarketuri care să îți dea câțiva bani pe pro- distanță”. Vorbește răgușit, cu gesturi băiețoase, cu șapca trasă pe ochi, trage din duse. E necesar ca marii producători de ambalaje să își eludeze obligațiile în plata țigară. Primește 500 de lei pe lună, dar crede că i se va mări salariul. Mai colectează taxelor și impozitelor, ca firme de salubrizare să nu investească în tehnologie pentru și în rampă, dar verifică și ce aduc colectorii, să nu fie lichid în sticle ca să cântăreas- a colecta și depozita selectiv. Îmi spun că Pata Rât există ca ultimă verigă a unui „lanț că prea mult. trofic” în care predomină darwinismul social.  Seara în pădure dintre ei, încă nu pensionar, Janos, de 55 de ani. Lucrează de la 3 dimineața și în două ture de opt ore a reușit să strângă de 26 de lei. E știrb și palid, îmi vorbește în- Îmi instalez cortul la 5 minute de apartamentul meu. Mi se pare că nu eu sunt cet și resemnat despre faptul că banca îi ia apartamentul din Mănăștur dar are unde cel care face terenul, ci că terenul a venit la mine. Celălalt putem deveni oricare să se mute mai departe, în Florești. dintre noi, ca pensionarii întâlniți ce caută prin gunoaie ca să-și întregească pensia. Am încercat să mă transpun în pielea lor, dar apoi am refuzat-o. Nu cred că Am văzut privirile de ură și dispreț ale vecinilor mănăștureni în timp ce îi priveau pe ar trebui să existe astfel de ocupații, spun paznicilor care mă întreabă de ce arunc colectori, unii gălăgioși, alții care făceau mizerie, destui care furau. Dar nu se puneau gunoiul cu PET-uri în fața supermarketului Kaufland. Dacă responsabilitatea pentru în locul lor. Nu se gândeau de unde veneau, refuzau să vadă condițiile din Pata Rât, selectarea gunoiului e colectivă, atunci ar trebui instalate puncte de colectare peste apoi, mai important, nu își imaginau că făceau colectarea selectivă în locul lor. tot, nu doar la Pata Rât. Un paznic se uită încruntat și zice, aha, vrei să furi slujbele celor din Pata Rât. Îmi zic în sinea mea că da și că ei ar trebui să le fure pe-ale noas- tre. Dacă responsabilitățile sunt colective, trebuie totuși să le gradăm. În România, VINERI ca și în alte țări, se face o risipă atât de mare, inclusiv de alimente, întrucât o treime se aruncă în lume, în numele zeului căruia i se închină marii producători de deșeuri, Dimineața cu nea Tibi intermediarii, statul: PROFITUL. Decât gâlma de durere pe care o am în gât, mai bine revoltă, chiar și neputincioasă. Mă trezesc, ies din cort. Două tanti cu câini mă văd de la distanță și ocolesc cor- tul, Ies din pădure la drum. La câteva minute vin jandarmii, patrulează prin pădure, se uită la mine și se hlizesc. Merg spre o dubă și încă o mașină mai mică și pleacă. NOTE Mă întreb dacă mănășturenii m-or fi reclamat când au văzut lumina de la frontală în 1 pădure, mai ales că am stat într-un loc unde vin corturarii. După un sfert de ceas mă „Celălalt. Trei Zile și Trei Nopți în Pata Rât” este un jurnal de teren realizat în cadrul unui proiect de artă întâlnesc cu unul dintre corturari, care vine din Florești, unde și-a luat cu familia un în spațiu public, Orașul vizibil, organizat de Fundația AltArt. Tema anului 2015 este SHARE / SPAȚIU teren din bani câștigați din colectare. Îi e frig, așa că își face rapid un foc prin pădure. COMUN. Spre deosebire de celelalte manifestații și performance-uri care implicau oamenii din Pata Rât, în cadrul acestui experiment am acționat mai individualist, dar pe aceleași premise Action Research, însă I-a mai rămas ceva vin să se încălzească. Ne știm de câțiva ani, ne-am întâlnit și la fără o componentă care să sublinieze participarea. Eseul a fost publicat pe platforma SocialEast, între 126 Pata Rât și în pădure, pe unde îmi făceam alergările ori în cartier pe unde colecta. 127 timp inaccesibilă în urma virusării. Un video cu un performance și un statement în fața Kaufland, la finalul Din pădure au fost evacuați de mai multe ori de poliție. Îi spun ce fac, dar și că vreau experimentului, difuzat pe TVR Cluj în cadrul unei emisiuni legate de Pata Rât, se găsește aici: https:// să povestesc mai departe altora. M-a întrebat dacă nu îmi e rușine. Zic că nu și mă www.youtube.com/watch?v=3zg7Wy47mfc ofer să-l ajut. Se uită serios la mine și îmi zice: Mi-e rușine cu dumneata. Apoi, timid: 2 Florina Pop, Boc pe Facebook: „Am rezolvat criza gunoaielor la Cluj“, în „Adevărul”, 18 octombrie Ce-o să zică Uniunea Europeană? Îl întreb dacă se mai întoarce la Pata Rât și îmi 2015, http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/anuntul-facut-emil-boc-facebook-am-rezolvat-criza-gunoaie- spune că la prețurile alea nu, că în Mănăștur câștigă și 70-80 de lei pe zi dacă trage lor-cluj-1_562394f5f5eaafab2cc95d03/index.html 3 tare și are cărucior. Cel mai probabil lucrează cu oameni care nu plătesc TVA care Raportul în limbile engleză și română se găsește aici: http://www.ohchr.org/EN/NewsEvents/Pages/ plătesc mai bine, de pildă peste 1 leu kg de PET, după cum îmi spune un gestionar DisplayNews.aspx?NewsID=16737&LangID=E 4 de depozit despre corturari. Daniel Schraad-Tischler (ed.),  Social Justice in the EU – Index Report 2015 Social Inclusion Monitor Plec și mă întâlnesc la o ghenă cu nea Tibi, pensionar de 68 de ani. În tinerețe Europe, http://www.bertelsmann-stiftung.de/fileadmin/files/BSt/Publikationen/GrauePublikationen/Studie_ a lucrat în construcții și ca zugrav. Are o pensie de 600 și ceva de lei, o soție cu han- NW_Social-Justice-in-the-EU-Index-Report-2015_2015.pdf 5 Trei din patru comunități sunt la sub 1.000 de metri de rampă. Cantonului doar e la limita de 1 km. dicap și rate la bancă. Ce rate, întreb? 130 de lei pe lună, că și-a luat frigider și tv și Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor prevede că „distanta de protectie fata trebuie să le plătească. Cât am stat cu el doar la o ghenă, 20-30 de minute, a tăiat de corpul depozitului trebuie sa fie de cel putin 1.000 m pentru depozitele de deseuri nepericuloase arcurile la două canapele. Muncă migăloasă, de scos pânza și cuiele. A mai făcut si periculoase” (http://rnges.anpm.ro/legislatie-502). Din această perspectivă, rampele funcționează ile- asta și la alte ghene unde a mai găsit canapele. A găsit dimineața 23 de kilograme gal. Un raport de mediu ce are în vedere extinderea rampei RADP, care e deja supraîncărcată, arată la 30 de bani kg, din care i se trage impozit la REMAT 16%. A luat puțin peste 5 lei. că există pericole de poluare a aerului din cauza descopmpunerii deșeurilor, dar și a solului și a apei Gestionarul îi spune, în glumă, să nu-i dea toți pe vodkă, iar Tibi răspunde că ia și-o (detalii aici: http://www.anpm.ro/documents/17647/0/RADP+Cluj+Napoca+++Studiu+de+impact.pdf/ pâine. db1acebc-ae9f-4114-9c17-4823916893fc?version=1.0) 6 Oamenii din Pata Rât și media au alertat în mod repetat autoritățile și opinia publică în privința poluării. Amiaza la Kaufland Rampa veche, dar și cea nouă, administrată de RADP, s-au aprins în mod repetat ca urmare a auto-com- bustiei în urma descompunerii deșeurilor decât în urma unui incendiu provocat. Detalii aici: http://www. Colectez din două ghene un sac cu PET-uri. Le duc la un depozit de colecta- mediafax.ro/social/cluj-incendiu-la-rampa-de-gunoi-de-la-pata-rat-focul-ar-fi-fost-provocat-foto-15293528 7 Mecanismul evaziunii fiscale este explicat pe platforma activistă de-clic: http://prezentari.de-clic.ro/esri/ re lângă Kaufland, Mănăștur. Întreb cât se plătește. 50 de bani. Cine vine pe aici? santaj-la-pet/ Majoritatea pensionari, îmi răspunde gestionarul, dl. Gal. Mă întâlnesc și cu unul  case goale în oraș, de ce nu pot sta în ele? Îmi vine în cap un slogan: „Sute de case Marșul comemorativ: goale / Și nu sunt locuințe sociale”. De altfel, The Guardian arăta că în timp ce dis- cursul conservator și xenofob alerta în privința suprapopulării Europei cu refugiați și imigranți, în UE sunt 11 milioane de locuințe goale, iar în România 17% dintre locuințe „Suntem egali, nu sunt vacante. Mai dificile însă au fost discuțiile în celelalte două colonii. În Dallas, ședința se ține în fața curții liderului Mihai, pastorul comunităților: ilegali” Mihai: Facem un marș pentru a schimba destinația terenului [din industrial în teren de locuit]. Dacă merge unu singur, nu avem niciun rezultat. Trebuie să ne Adi Dohotaru unim, ne îmbrăcăm frumos… Femeie: Numai bărbați? Mihai, Eniko: Toată lumea vine. Mihai: Să le spunem că nu avem curent, nu avem toalete aici. Să le arătăm că Au trecut cinci ani de la evacuarea romilor de pe str. Coastei la Pata Rât. Simt că avem drepturi, că suntem o forță. Să-i arătăm primarului că trebuie să fim luați în energiile civice se sting în lipsa unor politici publice de anvergură pentru desegre- considerare. Dacă pământul va fi întăbulat, copilul tău va avea o adresă, nu va garea ghetoului. Totuși, la inițiativa oamenilor din Asociația Coastei, ne solidarizăm fi marginalizat. Copiii să fie la școală în oraș cu români. Da, există transport, veți pregătind un marș comemorativ în centru. Inițiem și dezvelirea plăcii în memoria primi și un ceai la marș… evacuaților, pentru care nu am primit aprobare în vară de la mitropolitul Andreicuț să Bărbat: Și dacă nu primim un ceai, mergem pentru noi! o instalăm pe fosta stradă a Coastei la actualul sediu al Facultății de Teologie. Eniko: Pe baza contractului cu Bert, le spunem la primărie să vă tragă curent. Am mers de două ori în Pata Rât pentru a pregăti marșul, joi, 10 decembrie, la o Mai e și problema cu rampa. ședință restrânsă cu participanți din mai multe colonii, „liderii” – cum li se mai spu- Mihai: Să fie prețuri mai bune la deșeuri. ne în comunități, și duminică, 13 decembrie, la „ședințe” mai largi. Sâmbătă la Casa Femeie: Să vedem ce se întâmplă, că oamenii nu mai au încredere. 128 Tranzit s-au făcut pancarte. Duminica am participat la ședințe în Noul Pata Rât, în Eniko: [Și dacă vă mobilizați] Lucrurile astea nu se rezolvă de la o zi la alta. 129 Dallas și apoi pe str. Cantonului și am convenit cu toții care sunt mizele mobilizării: solidaritatea între coloniile din Pata Rât, dar și a clujenilor cu patarâtenii, pentru a-și Pe str. Cantonului, facem o ședință improvizată la jumătatea coloniei, pe trotuar. cere drepturile de locuire. În Noul Pata Rât au participat 20 de persoane, în Dallas Ionică Doghi și nea Florea spun că fac tabel cu cine vine: vreo 40, iar pe Cantonului am discutat cu 15-20 de rezidenți. Eu m-am simțit obosit după atâtea mobilizări, nu atât de munca de planificare în sine, de relaționare cu Ionică Doghi: Facem manifestație să le spunem că locuim unii de 20 de ani aici. jurnaliști, activiști, universitari ori politicieni, cât de ideea de a ne ambala cu speranță Stăm ilegal, fără siguranța locului, să le spunem de lipsa curentului și a canaliză- că putem rezolva problemele locative ale patarâtenilor. Pur și simplu, autoritățile nu rii. Problema e să fim cu toții uniți! vor încă. Asta în ciuda unor propuneri civice de politici care să schimbe atât criteriile Bărbat: Cine e lider aici? Să meargă la fiecare să le spună. de acordare a locuințelor sociale cât și de construire a noi locuințe. Se și bazează Ionică: La cine am mers, îmi întorcea spatele. pe sprijinul opiniei publice care crede că a acorda locuințe sociale „țiganilor” nu Mihai: Când vede primarul că suntem uniți… Fiecare îl ajută pe celălalt și fiecare este merituos. Piața reglează locuirea, nu statul, iar a gândi astfel e o reminiscență comunitate vine cu problemele ei. comunistă. Nimeni nu o spune direct, dar e o percepție care plutește în aer și care Bărbat: Să arătăm că nu au nici o stabilitate aici, sunt ca pe apă. Aici când mergi blochează orice detalieri de soluții. Mai mult, soluțiile și „proiectele” sunt externaliza- să-ți cauți un loc de muncă nu te bagă nimeni în seamă cu buletinul ăsta. Părinții te de autorități către ONG-uri, iar discrepanța între discursul democratic și „participa- mei m-au lăsat fără casă, fără nimic. Să-i las la fel pe copiii mei? tiv” al acestora și realitatea de pe teren este mare. Dezvoltarea se transformă într-o Mihai [în glumă]: Da nu meritai nimic, mă! afacere din care câștigă birocrația fondurilor europene, firme de consultanță, experți ong-iști, antreprenori care concurează pe piața proiectelor internaționale1. Ceilalți râd. Iar revolta verbală, colorată, caterinca și neîncrederea, toate îmbina- La ședințele din Pata Rât, entuziamul e îmbinat cu scepticismul constant. De te, simt că demobilizează. exemplu, un rezident din Dallas îmi spunea că „ce o să zică lumea când o să vadă Nu mai e furia de după evacuarea din 2010, iar în cazul celorlalte două colonii în centru, că aici sunt toate ciurucurile și toate scursorile orașului orașului… uită-te revolta manifestă canalizată spre autorități nu a existat niciodată. La marș, din Pata ce fețe au ăștia, dacă ies de aici nici nu mai știu cum să se comporte, se pierd”. La Rât sunt vreo 60-70 de oameni, marea majoritate de pe fosta Coastei, din celelalte Noul Pata Rât, a durat o vreme până să ne adunăm, dar ședința a mers repede pen- colonii mai nimeni, restul din Cluj, puțini jurnaliști, chiar mai puțini decât la perfor- tru că exista experiența protestelor anterioare. Oamenii spuneau că sunt sute de mance-uri2. Media comunică doar conflicte proaspete. Cele vechi nu mai contează,  rezolvările cu atât mai puțin, pentru că dacă ar fi așa știrile s-ar transforma în docu- mentare. De altfel, nici noi nu mai avem încredere într-o mobilizare stradală clasică. De aceea, marșul e unul comemorativ și mai puțin promovat ca unul revendicativ. Parcurgem un traseu al vechilor mobilizări, de la Primărie, pe la Casa de Cultură, pe la Clopot, pe B-dul Eroilor, la „Clopot”, unde am făcut performance-ul „Și eu sunt gunoier”, pe la Prefectură, unde am manifestat anii trecuți și apoi inaugurăm placa la tranzit.ro. La primărie, Enikő Vincze dă startul manifestației. Nu vrea să ia cuvântul prima, dar e principalul reper al oamenilor din Pata Rât: „Comemorăm evacuările care s-au făcut în orașul Cluj de-a lungul ultimelor decenii. Comemorăm viețile pierdute pe rampa de gunoi, muncind pe rampa orașului. Ne aducem aminte de toți cei care au fost mutați forțat pe str. Cantonului de la începutul anilor 2.000. Comemorăm și re- vendicăm. Revendicăm dreptul la locuință, dreptul la oraș”3. Revendicările încearcă să acopere alt zgomot dominant, ce mistifică țiganul ca asistat social, incapabil să iasă dintr-o cultură pre-modernă și pentru care mediul precar în care locuiește e „mediul lui” („Dacă îi dai țiganului o locuință, o să intre cu calul în ea. N-ai văzut?”, îmi spune un tehnician în TVR, unde colaboram). Nu știu cât se aude pe stradă, pe B-dul Memorandumului, dar suntem vizibili pentru mii de clujeni în mașini personale și în transportul în comun, pentru trecători, pe cea mai aglomerată stradă a orașului, unde mașinile merg încet, bară la bară. Parcă suntem într-o capsulă, într-o mică bulă protestatară, și comunicăm altor oa- meni din capsulele-mașină. Între noi e frigul iernii, speranța cam stinsă, inerția. De ce suntem așa puțini, mă întreb. De ce nu s-au mobilizat din mai multe colonii din Pata 130 Rât ori de pe str. Stephenson, unde sunt oameni în situații similare? De ce mobiliza- rea oamenilor de pe Coastei e excepția și nu norma? Răspunsurile sunt la îndemână, dar durerea și dezamăgirea nu le aceptă: oamenilor le e teamă de autorități, au fost obișnuiți să se descurce pe cont propriu de generații, nu colectiv, nu sunt conștienți de drepturile lor, că drepturile se iau, nu se acordă etc. Ca la prima mobilizare, după evacuări, când strigam și chiuiam și unii patarâteni temători mă întrebau dacă nu o „Suntem egali, nu ilegali”, 2015, Foto: Oborocea Monika să-i aresteze poliția dacă se apucă să strige în stradă. Avem bannere pe care scrie „Suntem egali, nu ilegali”, „Pata Rât Capitală vă spun că avem două fete care și-au luat Bacul și sunt la facultate, la Administrație Culturală Europeană”, „Sărăcia ucide”, „Vrem locuințe” „Cantonului – 20 de ani de Publică, avem un băiat la Colegiul Pedagogic care o să ajungă învățător. Deci, chiar invizibilitate”, „Nu distrugeți viitorul copiilor romi din România”, „Nu vrem școli segre- dacă locuim în condiții mizere, luptăm să ne trimitem copiii la școală, luptăm pentru gate”, „Ați închis rampa. Ce viitor le-ați creat oamenilor din Pata Rât?”, „76 de familii ei, căci ei sunt viitorul. Acum faceți și dvs. un calcul: din 16 metri pătrați, cât îi revine înapoi în oraș” etc. Se împart o sută de insigne cu „Suntem egali, nu ilegali”. unui singur membru de familie? Merită să trăiască cineva în astfel de condiții? Nu. De Claudia (Linda) Greta preia megafonul de la Enikő Vincze: „Astăzi, 17 Decembrie aceea, strigăm în continuare că vrem dreptate, că am fost evacuați forțat. Dl. Boc pe 2015 se împlinesc 5 ani de la evacuarea noastră. Vreau să accentuez lucrul acesta, unde merge la ședințe spune că am fost mutați de bunăvoie. Nu este adevărat! În nu ne-am mutat de bună voie, am fost evacuați. Ne-au sistat curentul, gazul, apa, fața ochilor noștri ni s-au demolat casele. Oare un parc de agrement este mai impor- tot, și ne-au spus cu nonșalanță să ne adunăm lucrurile și să plecăm. N-am știut tant decât viața a peste 300 de persoane?”. unde vom fi duși. Ne-au urcat lucrurile pentru care noi am lucrat o viață întreagă Se aude bravo la final și vin aplauze din partea romilor și a noastră. Manifestația în mașini de gunoi. În ce vouă vi se adună gunoaiele, nouă ni s-a cărat mobila. Și funcționează ca terapie în lipsa unor schimbări politice. E deocamdată as good ne-au dus lângă rampa de gunoi. Ajungând acolo, am realizat că din 76 de familii, as it gets. De altfel, mai mulți autori arată că prin intermediul Participatory Action 36 au rămas pe dinafară. Li s-o dat un teren gol, li s-a spus: construiți aici că nimeni Research (PAR) rareori cercetătorii și persoane dezavantajate social schimbă politici nu o să vă alunge. I-am adăpostit pe vecinii noștri și am învățat să conviețuim stând publice pentru că nu sunt pe poziții decidente. Mai degrabă, creează medii auto- împreună până la venirea primăverii. De atunci, nu s-a schimbat nimic, locuim tot nome și procese de conștientizare în care se prefigurează un orizont de schimba- acolo, în aceleași condiții. Vreau să se știe că toți muncim, toți contribuim la acest re. PAR deschide „spații comunicative între participanți” ce țintesc consensul asu- oraș, plătim taxe și impozite. Vreau să vă spun că noi continuăm să luptăm. Vreau să pra a ceea ceea ce e de făcut printr-o printr-o investigație și înțelegere prealabilă  comună4. Cercetarea activistă proiectează „acțiune comunicativă în câmpul acțiunii în urma închiderii rampei vechi a celei temporare (preconizate în 2020) și ecologiză- și facerii istoriei”5. Prin deschiderea a noi spații publice, în special persoanele lipsite rii lor care să permită astfel locuirea în zonă. de voce găsesc un mediu de exprimare a doleanțelor, de raționalizare a unor contra- Ne pornim spre Casa de Cultură a Studenților, amintindu-ne de o perioadă în dicții sociale și de afirmare a unor alternative. care cel mai vocal și mai implicat pentru drepturile oamenilor evacuați de pe strada Nea Florea ia cuvântul: „Reprezint Cantonului care a fost marginalizat. Sunt 162 Coastei era nea Titi, Ernest Creta, până să aibă un accident cerebral. E în cărucior de bărăci, în jur de 700-800 de membri. Majoritatea merg la școli, merg la muncă. cu rotile, în fața Casei de Cultură. E una dintre persoanele care nu a primit locuință, Stăm fără curent, fără apă, dormim cu șobolanii. Avem și noi drepturi, suntem și noi așa că și-a improvizat o casă lângă modulare. Vorbește la megafon: „Sunt evacuat oameni, vrem și noi dreptate [strigăte din mulțime: Vrem dreptate!]. Am fost scos de de pe Coastei în Decembrie 2010. Primul miting pe care l-am făcut aici a fost, în ia- pe str. Byron, am fost târât pe scări, am fost băgat la arest 24 de ore, nevastă-mea a nuarie 2011. De atunci facem în fiecare an miting pentru primărie. Primăria s-a lăudat fost bătută și am fost evacuați forțat din locuință. Am 6 copii, am stat pe drumuri, am că o să ne mute și o să ne dea locuințe, dar nu ne-a mai dat”. E întrerupt de scandări: stat prin parcuri. Stau pe str. Cantonului din 2004. Vrem să iasă un soare și pentru „Vrem case pentru toți, nu doar pentru mafioți”, „Cluj-Napoca nu uita, Pata Rât e fața familiile noastre și pentru copiii noștri de pe str. Cantonului”. Patarâtenii strigă ritmat, ta”, „Suntem egali, nu ilegali”. Continuă cu o voce tremurată, răgușită: „Dacă vă uitați secondați de clujeni: LO-CU-IN-ȚE, LO-CU-IN-ȚE! bine, eu din cauză la Apostu, fostul primar, am pățit treaba asta. Noi am luptat foarte Mihai (Gheorghe Ciorba) din Dallas are experință ca pastor în a vorbi în public și mult, din cauza oboselii și a stresului am paralizat în 17 decembrie [după o acțiune o face fluent, chiar dacă nu a reușit să-și mute congregația în stradă: comemorativă]. Ne-au lăsat pe drumuri sau ne-au dat 16 metri pătrați, dar se laudă primăria că cine știe ce ne-o dat”. Nea Titi obosește, nu mai vorbește, e înlăcrimat. „Am venit să arătăm oamenilor că știm ce vrem. Nu vrem altceva decât să ni Probabil că fără energia lui nu s-ar fi mobilizat lumea pentru atâtea manifestații și nici se respecte drepturile. Am venit să comemorăm evacuarea prietenilor noștri, a nu s-ar fi făcut asociația din Pata Rât, singura organizație romă „la firul ierbii”, dintr-o fraților noștri pe timp de iarnă. Nu s-o gândit că sunt și copiii, viitorul Clujului, pe comunitate defavorizată, pe care o știu în Cluj. care noi vrem să-i protejăm, să-i trimitem la școală. Nouă ne pasă, noi vrem o Ajungem la „Clopot”. Jandarmii îmi cer buletinul și spun că dacă sunt reclamații, viață mai bună. Sunt mii de oameni care locuiesc la marginea Clujului și care nu asociația organizatoare, Fundația Desire, va fi amendată pentru că scandăm, căci vor altceva decât un loc de muncă, o școală, asistență socială. Copiii noștri vor notificarea către autorități este pentru un eveniment cultural. Le răspund hâtru că să locuiască în Cluj, să muncească aici, nu să cerșească pe străzi. Noi nu vrem scandările pot fi considerate și ca fiind culturale. La o adică, impactul nostru e, mai 132 să îi învățăm pe copiii noștri să trăiască ca noi. Nu vrem să-i învățăm să fure, să debrabă, simbolic, gândeam în sinea mea. Vine un muncitor din construcții care îmi 133 cerșească, să vă aglomereze străzile, ci vrem ca copiii noștri să aibă un trai de- spune că are o familie cu patru copiii și că și el a fost scos din apartamentul său, în cent. Să aibă unde să locuiască, să aibă lumină unde să lucreze, să aibă dreptul urmă cu cinci ani, care s-a retrocedat unei persoane care nici nu mai locuia la Cluj. la viață. Sunt sute de oameni la rampă care muncesc în condiții inumane, mun- E supărat, vrea și el să semneze o petiție, dacă e vreuna. Ca el sunt zeci de mii în cesc fără drept de asistență socială. Acești oameni nu cer altceva de 40 de ani România postdecembristă care nu apar în discursul public și care sunt evacuați anu- decât să li se facă dreptate. Nu vor altceva decât să aibă o locuință. Nu cerem al din casele lor în urma retrocedărilor sau evacuărilor silite. Pe fundalul discuției cu nimic ilegal, ci cerem totul legal. Suntem egali, chiar dacă suntem de etnie romă. el se aud scandările: „Vrem case, nu gunoaie” „Vrem dreptate” și „Solidaritate”. În fața lui Dumnezeu suntem egali și vrem ca și în fața autorităților să fim egali. Vorbește Ionică Doghi la portavoce: „În urmă cu 19 ani au fost evacuați oamenii Noi nu vrem să venim în fiecare lună aici, că nu ne e greu s-o facem, ci vrem ca de pe str. Avram Iancu și în spatele gării și s-au dat pe str. Cantonului ca locuințe primarul să-și ia agenda și să se întrebe ce a făcut pentru romii din Cluj? Ce a vagoanele de tren. Țin să amintesc autorităților că nu avem posibilitatea de a-i tri- făcut pentru săraci? Ce măsuri a luat pentru oamenii care dorm sub cerul liber? mite pe copii la școală curați. Li se zice că pute. Normal că pute pentru că nu avem Ce s-a făcut pentru comunitățile defavorizate? Dacă cineva are o locuință, de ce condițiile necesare, nu avem apă, nu avem curent, nu avem canalizare. Oriunde să o rupem și pe aia? De aceea, ar fi bine ca autoritățile să colaboreze cu noi. mergem să ne cerem drepturile, ni se zice că suntem ilegali. Dar domnilor autorități, Vrem ca destinația pământului din Dallas-Pata Rât, ca din pământ industrial să vă amintesc că dvs. ne-ați dus acolo și ne-ați lăsat să facem niște improvizații. Vă fie pământ în care să avem dreptul să locuim. Vrem apă, vrem lumină, vrem ca aduc la cunoștință că avem problema asta cu CFR-ul care ne spun că este terenul copiii noștri să meargă la școală. Vrem ca copiii noștri să nu învețe în școli sepa- lor și să plecăm. Nu avem un teren stabil și vrem ca autoritățile să vină mai des pe rate și să fie marginalizați, vrem să trăim în mijlocul Clujului, vrem să respectăm str. Cantonului, în Dallas și la fosta Coastei să vedeți situația. Vă invităm la groapa de Clujul, vrem să ne bucurăm că ne-am născut în România. Vrem ca primarul să se gunoi!” uite la comunitățile din jurul Clujului, că suntem oameni, nu animale”. Sosim la prefectură unde în octombrie 2011 manifestasem împotriva evacuărilor forțate alături de patarâteni, Amnesty International și alte asociații locale. Încă mi-a Lumea strigă Vrem Dreptate și se disting vocile copiilor, pomeniți des în discur- rămas impregnat pe retină contrastul dintre copii, baloane și pancarte cu locuințe suri. Discursurile sunt împărțite pe colonii pentru că istoriile sunt diferite. Dacă cei desenate și jandarmii masivi din fața lor. La prefectură, mediatizasem o petiție cu de pe Coastei ori Cantonului doresc desegregarea și relocarea în oraș, în Dallas se ocazia Zilei Mondiale a Locuirii (World Habitat Day) în care propuneam Ministerului propune îmbunătățirea condițiilor de locuire, lucru posibil pe termen mediu și lung, Dezvoltării crearea unei legislații care interzice evacuările forțate. Evacuările forţate  sunt definite în legislația internațională drept dislocarea unor oameni „împotriva vo- Achim: „conștiința unei identități țigănești erau, în afara originii comune, statutul so- inţei lor din locuinţele sau de pe terenurile pe care le ocupă, fără consultarea şi no- cial marginal și, în al doilea rând, izolarea lor ca țigani de către populația în mijlocul tificarea lor adecvată şi fără a li se asigura locuinţe alternative adecvate şi compen- căreia trăiau”10. Chiar și aici memorializarea este paradoxală. Placa atestă pentru pri- saţii”. În petiția de Ziua Mondială a Locuirii, eveniment la care participaseră peste o ma dată în spațiul public clujean romii, dar e o memorie lipsită de mândrie, căci sunt sută de persoane, erau cerute: „1. Interzicerea evacuărilor forţate şi alinierea norme- romi evacuați, mutați la Pata Rât ca să fie cât mai puțin vizibili pentru clujeni. E la fel lor metodologice naţionale privind procedurile de evacuare la Principiile de Bază ale în Baia-Mare, Miercurea Ciuc și în alte localități. Barbora Černušáková, cercetător pe ONU şi Normele metodologice ale evacuărilor din cadrul planurilor de dezvoltare; 2. Europa Centrală și de Est la Amnesty International, mi-a spus că a găsit mai multe si- O definiţie a locuirii adecvate care, dincolo de aspectele fizice ale calităţii imobilului, tuații în România care pot fi catalogate drept rasism de mediu din partea autorităților, include şi interzicerea segregării, construcţia de locuinţe sau relocarea în arii izolate care i-au mutat pe romi în zone de risc pentru sănătate: „la rampa de gunoi sau în sau poluate; 3. Revizuirea criteriilor de acordare a locuinţelor sociale pentru a asigu- apropiere, în foste zone industriale, la stații de tratare a apei […], e ca și cum i-ai iden- ra accesul categoriilor celor mai vulnerabile, inclusiv etnicii romi, la programele de tifica cu periferia, cu gunoiul, cu paria, deci această segregare spațială pare într-un locuinţe sociale”6. sens să fie o parte a politicilor publice”11. La prefectură, Alex Fechete, poreclit Pepe, spune sarcastic: „S-au primit locuin- Dorește să vorbească o femeie în vârstă de pe str. Cantonului. Spune că are țe modulare tip Auschwitz pentru o parte din familii. Alții au primit pământ și au fost două nepoțele, una la grădiniță, alta la școală, nu au apă caldă, vrea să fie mutați. îndemnați să-și construiască illegal. Ne-am săturat să fim ilegali. Vrem dreptate!”. Se întreabă în mod repetat de ce, de ce. De ce sunt acolo, pe Cantonului, și gân- Linda spune că primăria nu a prelungit contractele la locuințele modulare din Pata durile de o viață întreagă i se revarsă într-o revoltă mocnită. De ce au fost scoși din Rât de 7 luni și e important pentru siguranța lor ori pentru copii să aibă o adresă apartamentele din oraș spunându-li-se că se va face o fabrică ce nu s-a mai făcut, unde să își facă buletinul. Nea Florea spune: „Vrem și noi egalitate, vrem și noi să nu locuințele sociale ale primăriei fiind date în continuare în chirie? „Dacă un țigan, un se facă deosebire de rasă, vrem să trăim în societate, vrem locuri de muncă, vrem rom se taie la mână, nu același sânge are? Și atunci de ce își bate joc de noi și ne casă. Stăm în bărăci improvizate, acoperite cu nailon, vrem să obținem o locuință ca punem în case la margine de oraș, în bărăci de lemn că atunci când plouă, ne plouă să trăim decent, vrem să se implice cineva în situațiile noastre”. Se aude sloganul: în casă. Vă rog frumos să se civilizeze odată. Să trăim și noi cu românii”, încheie ea. „Veniți cu noi / La groapa de gunoi!” Simona Ciotlăuș, activă în Frontul Comun pentru Plecăm la bere, am un gust amar. Dreptul la Locuire (FCDL) și în cercetări alături de Enikő Vincze, continuă: „Ceea ce 134 li se întâmplă oamenilor din Dallas – Pata Rât, faptul că stau de 40 de ani acolo fără 135 ca ei să fie recunoscuți și munca lor să fie recunoscută, munca pe care o fac pentru acest oraș… ar trebui să fie lucruri cărora clujenii non-romi ar trebui să le acorde mai multă atenție, să le pese. Dacă oamenii aceștia nu ar munci așa, orașul ar arăta complet diferit. Lucrul ăsta li se întâmplă pentru că noi acceptăm ca ei să trăiască în asemenea condiții. La fel se întâmplă de 20 ani cu oamenii de pe str. Cantonului. Ei ar trebui să aibă acces la fondul de locuințe sociale din oraș. Criteriile de atribuire a locuințelor sociale nici măcar nu îi recunosc. […] Ce se întâmplă cu evacuările nu ține doar de etnie, ci și de clasă. Să fim atenți cu etnia și clasa! Ele se intersectează astfel încât cei care sunt cel mai jos în societate ajung să nu mai conteze. Trebuie să fim atenți să nu trăim într-o societate extrem de inegală, extrem de opresivă”. Mă întreb pentru cine vorbim, presa a plecat deja, oamenii sunt în mașini, dar măcar ne văd și citesc bannerele. Cristina Raț îmi și spune că manifestarea a fost în primul rând pen- tru noi, pentru coeziunea noastră internă, ca să sperăm în continuare. Sosiți la tranzit.ro7 Enikő Vincze pune accentul pe solidaritatea oamenilor în si- tuații similare, Linda citește textul plăcii, iar eu vorbesc despre nevoia de recunoaș- tere în spațiul public a mai multor momente importante din istoria romilor. Fac refe- rire la sclavie, la Holocaustul romilor, la invizibilitatea nevoilor acestei etnii8. Mi-ar fi plăcut să îl citez pe călătorul străin W. Wilkinson, dar îmi uitasem foaia. El scria: „Cu toate ca țiganii alcătuiesc o parte însemnată a comunității, ei sunt priviși cu cel mai mare dispreț de către ceilalți locuitori care, într-adevăr, se poartă cu ei puțin mai bine decât cu animalele și epitetul insultător de hoț sau oricare altul echivalent ar putea fi tolerat mai ușor decat acela de țigan”9. Etnia romă s-a constituit într-un proces mai larg de rasializare a sărăciei, prin conștiința excluderii, după cum scrie și Viorel  NOTE 1 Enikő Vincze, Adverse Incorporation of the Roma and the Formation of Capitalism in Romania, în „INTERSECTIONS. EAST EUROPEAN JOURNAL OF SOCIETY AND POLITICS”, 1 (4), 2015, p. 22, p. 26 2 Mai multe fotografii aici: https://www.facebook.com/patacluj/photos/pcb.545119115646218/1735023726 725726/?type=3&theater 3 Organizatorii evenimentului sunt: Fundația Desire pentru Deschidere și Reflecție Socială; Asociația Comunitară a Romilor din Coastei; Locatari din Dallas, strada Cantonului și strada Stephenson; Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire; Amnesty International; European Roma Rights Centre; tranzit.ro/cluj, SOS (Societate Organizată Sustenabil). Eniko Vincze amintește într-un comunicat de presă de anii de activism pentru locuire adecvat din perioada 2010-2015. Au fost și multe alte petiții, dezbateri și discuții, dar „strada” cu manifestații și performance-uri a galvanizat emoția campaniei: Petiție împotriva ghetoi- zării romilor (aprilie 2010); Sunt rom - vreau să trăiesc în demnitate (ianuarie 2011); Protest tăcut cu oca- zia dării în folosință gratuită a terenului de pe fosta strada Coastei Facultății de Teologie Ortodoxă (mai 2011); Vino mai aproape - vizită de lucru ai unor organizații internaționale în Pata Rât (iunie 2011); Petiții și acțiuni împotriva evacuărilor de pe strada Cantonului (iulie 2011); Protest pentru dreptul la locuire și îm- potriva evacuărilor forțate (octombrie 2011); Marș pentru dreptate socială (decembrie 2011); Și eu sunt gu- noier - performance și petiție (martie 2012); Romi împinși la margini - Și noi aparținem orașului (decembrie 2012); Munca nu e un lux - e un drept, performance și memoriu (martie 2013); Opriți rasismul de mediu (iunie 2013); SOS - Scoateți-ne din Pata Rât (decembrie 2013); Activismul rom din Cluj - pentru drepturi locative pentru toți (8 aprilie 2014); Locuințe, nu umilințe - performance și memoriu (10 aprilie 2014); Viață decentă pentru fiecare rom - mesaj pentru Caravana Transeuropa (25 aprilie 2014); Memoriu către auto- ritățile publice centrale și locale privind interzicerea evacuărilor forțate și asigurarea drepturilor locative (decembrie 2014); Marșul de solidaritate al romilor - Oraș pentru oameni, nu pentru profit (iunie 2015).   4 136 Stephen Kemmis, Robin McTaggart, Participatory Action Research. Communicative Action and the Public 137 Sphere, pp. 296-297, în Denzin, Norman K. (Ed); Lincoln, Yvonna S. (Ed), (2005). The Sage handbook of qualitative research, Sage Publications, Thousand Oaks, California, USA, capitol disponibil on-line: http:// www.corwin.com/upm-data/21157_Chapter_10.pdf 5 Ibidem, p. 308 6 Detalii:http://www.petitieonline.net/petitie/petitie_privind_posibila_evacuare_fortata_a_peste_120_de_ familii_de_pe_strada_cantonului_din_cluj-p60638048.html 7 la tranzit.ro s-a făcut un proiect de Larisa David în anul 2015 în care se citea din manuale de istorie pen- tru clase primare. Bebe, un amic rom de pe str. Stepehenson, stătea în fața unei coli albe. Nu avea nimic de citit pentru că romii nu sunt pomeniți în manuale deși statistic sunt 3% din populația țării, iar neoficial unii o estimează la 5%. Detalii: http://www.larisadavid.com/delimitations 8 Emanciparea romilor în spațiul românesc s-a realizat primordial prin asimilare, proces asemănător astăzi atâta timp cât principala identificare a romilor se face prin rasializarea sărăciei și a furtului. Integrarea prin asimilare o indică și discursul lui Kogălniceanu în fața Academiei Române: „Reforma emancipatrice a avut în curând efectele sale salutare: afară de țiganii lăieși, care încă trăiesc în parte sub șatră, și afară de ursari, care fac încă meseria de a domestici fiarele sălbatice, dar totuși se dau lucrului pământului, mai toți astăzi din celelalte clase de țigani s-au contopit în masa națiunii, și ei nu se mai cunosc decât prin fața lor smolită și asiatică și prin vivacitatea imaginați- unii lor; altmintrelea noi îi găsim în toate clasele societății noastre. Deși de la proclamarea emancipațiunii nu sunt încă îndepliniți 50 de ani, țiganii ne-au dat îndustriași, artiști, ofițeri distinși, buni administratori, medici și chiar ora- tori parlamentari. Detalii pe: https://ro.wikisource.org/wiki/Dezrobirea_%C8%9Biganilor,_%C8%99tergerea_privi- legiilor_boiere%C8%99ti,_emanciparea_%C8%9B%C4%83ranilor 9 Daniel Dieaconu, De la călăi la lăutari. Istoria țiganilor în Țările Române, în revista „Historia” (articol care pe net are un impresionant număr de cititori pentru un eseu istoric, aproape 130.000 de accesări) http:// www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/calai-lautari-istoria-tiganilor-tarile-romane 10 Viorel Achim, Țiganii în istoria României, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 123 11 Interviu în cadrul cercetării SPAREX  „Ești în Pata Rât!” Școala Populară de Artă Contemporană (ȘPAC)/Protokoll Școala Populară de Artă Contemporană a funcționat la Cluj între 2010 și 2012. Aceasta a fost inițiată de către un grup de artiști, filosofi și entuziaști din Cluj, care s-au asociat sub egida Asociației Proiect-Protokoll, o structură legală inființată pen- tru sprijinirea instituțională a proiectului1. Programa școlii se desfășura pe două se- mestre. S-au înscris de fiecare dată tineri din diferite profesii, elevi și studenți. În scurta sa existență, școala a încurajat reflecția și intervenția directă pe probleme- le sociale ale urbei, punând în practică tehnici și strategii ale artei și teoriei critice. Programa școlii a susținut însușirea unui vocabular critic și dezvoltarea capacității de poziționare în societate prin seminarii teoretice pe teme ca nedreptatea socială, 138 alienarea, deturnarea etc., precum și ieșiri în spațiul public ori munca în atelier. 139 În acest capitol sunt selectate proiecte vizuale realizate în solidaritate cu per- soanele evacuate de pe strada Coastei, reacții la standardele de locuire nedemne și măsurile discriminatorii luate de către autoritățile locale din Cluj. Realitățile dure din Pata Rât și cinismul cu care a fost predată strada Coastei, dinspre centrul orașului, pentru și în numele unei majorități educate la care se presupune ca și noi aparținem ne-a motivat în realizarea lucrărilor prin care ne exprimam împotrivirea față de aces- te măsuri, exprimând cu indignare: „Nu în numele nostru!”. Fiecare strat decojit din această față a orașului a stârnit reacții și răspunsuri diferite. Fluturașul creat de Apai Emese pentru așa numitele „locuințe sociale” deturnează imaginea normativă a unei familii aspirante de clasă mijlocie, cu posibilitatea de a cumpăra o casă. Fotografiile cu familii vesele și limbajul ademenitor din materialele de propagandă pentru inves- tițiile imobiliare era alăturată datelor sumbre ale zonei Pata Rât - vecinătatea rampei de gunoi, unde au fost amplasate casele modulare pentru cei evacuați. Narațiunea din banda desenată realizată de Józsa Jutka ne arată cum se strânge treptat cadrul întunecat al societății, forțând pe protagonist să se înghesuie într-un adăpost, care în mod evident nu este adecvat pentru nevoile reale ale acestuia. Jucăria de lemn „Ești în Pata Rât!” te invită să rezolvi o ghicitoare de nerezolvat, cum poți mobila apar- tamentele cu o singură încăpere de 16 sau 18 mp din casele modulare predate de primărie pentru unele familii de câte opt persoane? Printr-un exercițiu de diplomație 1 Membri: Alex Cistelecan, Dana Domsodi, Lorin Ghiman, Chase A. Johnson, Veronica Lazăr, Dénes Miklósi, Szilárd Miklós, Ailisha O’Sullivan, Attila Tordai-S. , Mircea Vlad Jutka Józsa spațiu social… social inuman bandă desenată, (ȘPAC) 2011  prin artă, un exemplar din acest joc a fost trimis la primarul municipiului Cluj prin intermediul unui reprezentant United Nations Development Program, cu mesajul ca primăria să rezolve o problemă pe care a creat-o ea însăși. Seria de obiecte create de Gábor Zsófia sunt modelate după forma unui ursuleț de pluș, găsit înfipt în noroi pe strada Coastei, rămas probabil după evacuarea în grabă a locuitorilor. Ca monu- ment al unei pierderi afective, tragice pentru copiii care au trăit experiența evacuării forțate, silueta acestui ursuleț a fost reprodusă în serie, pentru a fi umplută cu diver- se gunoaie împrăștiate de vânt pe dealurile din Pata Rât, noul acasă al celor mutați din oraș. Fotografia realizată de Miklósi Dénes plasează privitorul într-un unghi la nivelul străzii, într-un peisaj care seamănă cu o scenetă de film, însă o realitate co- tidiană pentru cei care trăiesc în acest cadru. Ghetoizarea produsă de oraș repre- zintă cealaltă față a fisei cu care candidează orașul la statutul de Capitală Culturală Europeană. Aceste lucrări au sprijinit evenimentul „Stocktaking visit” organizat la Pata Rât în 10 iunie 2011, la care au participat reprezentanți ai mai multor organizații internaționale și organizații neguvernamentale, precum și instituții publice din Cluj și din România. La evenimentul comemorativ după doi ani de la evacuare, parte a unui protest continuu, am organizat o expoziție la tranzit.ro/Cluj cu lucrările realizate la ȘPAC, completate printre altele cu lucrări ale copiilor despre locuințele în care stau și o machetă la scara 1:1 a unui apartament de 16 mp din Pata Rât construit în interio- rul galeriei. Casă în casă, această machetă readuce în oraș o măsură administrativă și accentuează natura deliberată prin care s-au creat condițiile nedemne de locuire, departe de infrastructura orașului pentru concetățenii noștri. (Szilárd Miklós) 140 www.protokoll.ro Capitala Culturală carte poștală, (ȘPAC) 2011  Protestatari din Pata Rât și Cluj blocați de jandarmi la ceremonia de sfințire a amplasamentului noii Facultății de Teologie Ortodoxă de pe strada Coastei. 2012, Foto: Szilárd Miklós 143 Boróka Jobb Nivele colaj, (ȘPAC) 2011 Imagini de la întâlnirea de lucru „Stocktaking visit” din Pata Rât, 10 iunie 2011 Foto: Emese Apai 146 147 Zsófia Gábor Made in Pata Rât obiect în serie, (ȘPAC) 2011 148 149 Teodora Dănilă, Vlad Iepure Ești în Pata Rât! jucărie, (ȘPAC) 2011 150 151 Katinka Bajusz, Endre Hermann, ȘPAC VIP video, 1’00”, (ȘPAC) 2011  153 Emese Apai Ansamblu residențial Pata Rât fluturaș - față, (ȘPAC) 2011  155 Emese Apai Ansamblu residențial Pata Rât fluturaș - spate, (ȘPAC) 2011 156 157 Asamblaj cu desene realizate în cadrul workshopului cu copii din Pata Rât, 2012 și „Made in Pata Rât”, obiect în serie realizat de Zsófia Gábor, 2011 Imagine din expoziția „Pata Rât 2012: Romi împinși la margini”, tranzit.ro/ Cluj, 2012 Imagine din expoziția „Pata Rât 2012: Romi împinși la margini”, tranzit.ro/ Cluj, 2012 158 159 160 161 Márta Adorjáni Hartă Picturi realizate în cadrul workshopului tipar sec, (ȘPAC) 2011 cu copii din Pata Rât - imagini cu interi- instalație din expoziția „Pata Rât 2012: Romi împinși la margini”, tranzit.ro/ Cluj, 2012 orul locuințelor în care stau. 162 Teodora Dăniă, ȘPAC machetă apartament casă modulară de 16 m2 din Pata Rât, scara 1:1 imagini din expoziția „Pata Rât 2012: Romi împinși la margini”, tranzit.ro/ Cluj, 2012 INTERVIURI CU REZIDENȚI ȘI ACTIVIȘTI DIN PATA RÂT  INTERVIURI COASTEI „Integrare”, carte poștală, Paula Boarță, ȘPAC, 2011  să iau bani împrumut. Și am luat bani împrumut, 30 de milioane. Și după aceea nu „După ce ne-au am mai avut de unde să le dau înapoi și am fost obligat să-mi vând apartamentul ca să pot da datoria. Și atunci l-am vândut, mi-am dat datoria. Așa am ajuns pe strada Coastei. Dar, mă rog, asta după ce m-am însurat, după ce am avut familie deja și eu, demolat și scos pe atunci au început toate astea. EV: Care era situația cu locuințele pe vremuri? noi de acolo, vedeți EG: În Valea Seacă am stat vreo 4 luni, 5 luni. Au fost locuințe foarte bune acolo. Locuințele astea pe care le-a făcut, în Cluj, peste tot unde le-a făcut, le-a făcut fie- care fabrică. După ce ne-au scos de pe Bufniței, ne-au mutat în mai multe locații. În că au dat terenul unele au fost câte două sau mai multe blocuri (pentru 16 familii, 24 sau 32 de familii). Nu trebuia să lucrăm neapărat la fabrica aceea, doar că fabricile au făcut aceste locuințe, precum le-a comandat primăria. A fost Carbochimul, 16 Februarie, Irisul, gratuit la biserica Libertatea, Armătura, Unirea, care toate au făcut locuințe. Fiecare fabrică a făcut niș- te case foarte bune, călduroase, erau uscate. Era un fel de bloc, cum sunt modulele acestea, așa lungulețe erau, dar pe amândouă părți stăteam. Erau patru familii pe o ortodoxă” parte și patru pe cealaltă parte. Adică spate-n-spate. Nu era etaj, nimic, numai parter era. Nu aveam gaz, dar aveam curent, apa o aveam dintr-o cișmea de pe stradă. Eu am avut 12 ani atunci. Îmi amintesc foarte bine totul. Când ne-am mutat de prima Ernest Creta dată, din 1963. EV: De ce v-au mutat de pe strada Bufniței? EC: De acolo, de pe strada Bufniței, nu știu exact de ce ne-au mutat, dar după cum 168 Ernest Creta sau nea Titi cum îi spun apropiații este persoana care în primii ani am auzit de la bătrâni, ziceau că acolo trebuia să se facă o fabrică. Și nu numai de 169 de după evacuare s-a luptat cel mai mult pentru reîntoarcerea în oraș. În interviu aia, căci acolo erau și multe bătăi, între țigani. Sigur, poliția era în continuu acolo. (2012) reface istoria sa locativă, arată de ce era mai bine înainte de 1989, ce me- Erau bătăi între țigani. Nu se omorau, că n-a fost moarte niciodată. Doar certuri. serii a avut, ce dificultăți sunt în Pata Rât și cum îi organizează pe oameni. Din cauza copiilor, sau din cauza oamenilor, din cauza femeilor. Acolo erau niște locuințe făcute de fiecare familie, pe Bufniței. Eu unde am stat, era exact la fel, tot un bloc, așa cu un parter, spate în spate, pe amândouă părțile. În spatele meu era Enikő Vincze: Nea Titi, știu că ați făcut multe drumuri prin Cluj, din anii 60 până azi... școala. Eu acolo am învățat până la patru clase. Dar erau trei blocuri sau patru care Ernest Creta: Da. Eu sunt născut în șapte februarie 1951. M-am născut aici în Cluj, pe erau spate în spate. Eram patru familii pe o parte și patru pe cealaltă. Și de acolo strada Bufniței, în Iris. De acolo, din Iris ne-au mutat în 1963, în trei mai. Am fost acolo ne-o mutat... 360 de familii. Am fost un cartier foarte mare de romi și când ne-au mutat de acolo, ne-au mutat în mai multe locații. Am fost prin Valea Seacă, apoi pe Dâmbul Rotund, EV: Era proprietatea părinților? pe Busuiocului, pe strada Popești, ne-au mutat și pe strada Timișului, în Someșeni, EC: Nu. Noi am avut atunci locuințele acelea primite de la stat, noi plăteam chirie ne-au mutat între Bârc, tot în Someșeni, și apoi ne-au mutat pe Borhanci. Iar de aco- pentru acele locuințe, dar aveau unii și în proprietate personală. Dar locul era al lo între Lacuri, și lângă întreprinderea CUG. Acum nu mai este, nicăieri nu mai sunt statului și omul dacă și-a făcut o locuință, plătea o chirie foarte mică pentru locul pe locuințele de pe vremuri în care ne-au mutat. care și-a construit locuință. Dar alea de pe Bufniței s-au dărâmat toate. Pentru că Pe noi, pe mine cu părinții, ne-au pus pe Valea Seacă. Îi spre Cordoș. Și de acolo acolo, după ce am plecat noi, s-a făcut curățenie și s-a făcut o întreprindere, nu mai noi ne-am mutat un pic mai târziu, că ne-am găsit loc mai aproape și ne-am mutat știu cum îi zice. E lângă Terapia, vis-a-vis de Terapia. Trecem podul și pe stânga, pe pe Busuiocului, în Dâmbul Rotund. Și eu acolo am crescut. Maică-mea a murit când partea stângă, la 50 de metri de pod, era un loc foarte mare. 360 de familii stăteau ne-am mutat acolo pe Busuiocului. În 1963, a murit maică mea, în 12 octombrie. Am acolo. Și absolut toți au fost mutați. Cu mutarea era și atunci tot așa. A băgat mașini rămas patru copii, patru frați, mai mici. Taică-meu era pensionar de boală. Și am cres- primăria și a luat fiecare familie. Ei aveau făcute repartiții. Nu ne-au spus dinainte, cut așa cum ne-a ajutat Dumnezeu. După ce am crescut, fiecare ne-am dus la muncă dar când au venit au spus dumneata te duci pe Valea Seacă. Puteau să facă asta. și pe timpul lui Ceaușescu am primit locuințe, de pe unde am lucrat, de la fabrică. Eu Pentru că nu era locul nostru și nu era particular blocul, era al statului. Trebuia să ne am avut un apartament în Mănăștur, dar din Mănăștur am fost obligat să vând apar- conformăm fiecare. Veneau camioanele, le încărcam noi, nu ne grăbeau, ne lăsau tamentul că mi s-a îmbolnăvit copilul, a paralizat și n-am avut bani și atunci trebuia să ne încărcăm tot și așa ne duceam. Era și poliție, dar nu era exagerat. Erau deci  mașinile poliției și au venit și muncitori care ne ajutau. Ei veneau de la fabrici, nu știu EV: Și pe atunci o știați deja pe soția dvs sau deja erați căsătoriți dinainte? de unde, au venit să ne ajute să încărcăm. Și în trei zile am fost mutați toți de acolo. EC: Eu când m-am dus în armată, eram căsătorit cu soția. Eu aveam 19 ani, când Toți. În vreo 6-7 părți din oraș, putem să le socotim, dacă bine îmi amintesc totul: m-am însurat, soția avea 14. Ea tot din Cluj era. Era chiar din cartierul nostru. Pe este Valea Seacă, este Dâmbul Rotund, Busuiocului, drumul Popești, Someșeni, pe Popeștiului a stat ea. Și eu stăteam pe Busuiocului. Zece minute era distanța între Timișului, chiar unde s-au făcut blocurile, Bârc, după aceea mai vine Borhanci, apoi noi, când mergeam de îi făceam curte. Și atunci ne-am căsătorit, ea avea 14, eu 19 la CUG, Între Lacuri. Unde ne-au mutat, toate erau locuințe noi. Le-au pregătit din ani, și la 20 de ani m-au dus în armată. Soția a rămas acasă, a rămas gravidă. Ea a timp. Au fost pregătite toate. În momentul în care ne-au mutat, au fost deja făcute. rămas acasă la taică-meu. Era obligată să curețe, să spele la frații mei, că erau mai După cum am spus, fiecare fabrică avea de executat două-trei blocuri. De exemplu, mici. Nu știa așa mare lucru, dar știa să facă de mâncare, să spele, dar, mă rog, tai- pe Busuiocului au fost patru blocuri făcute, că era terenul mai mare, două erau mai că-meu era acolo cu ea și a învățat-o. Era gravidă deja când m-am dus în armată. Ni jos, și două mai sus, unde s-a putut face și erau mai mulți. Dar ne despărțeau, lăsau s-a născut o fată, nici nu am venit acasă, n-am trecut-o pe numele meu. Numai după 200-300 de metri între noi. ce m-am eliberat, m-am dus la tribunal și așa am trecut-o pe numele meu. Am fost la judecată cu ea, numai așa se putea. Da, era un pic complicat, dar asta era, ca să fie EV: Unde v-ați mutat de la Valea Seacă? pe numele meu, trebuia să fac treaba asta. Eu lucram atunci, că de la Metalul Roșu EG: În Valea Seacă, am stat, cum am zis, vreo patru luni. Nu ne era prea bine, pentru am plecat în armată și tot acolo m-am și întors înapoi. Și după aceea, când m-am că era departe de oraș. Mai departe ca și de aici. Nu era autobuz pe vremuri de aco- întors atunci mi-am terminat studiile. Adică am terminat opt clase, și am mai făcut doi lo, nu circula autobuzul. Noi trebuia să venim până la autobuz aproape 3 km, atâția ani de zile meserie. Și între timp am și lucrat. Am lucrat atunci acolo ca turnător-for- erau. Și atunci sigur că nu ne-a plăcut, așa că noi ne-am mutat, dar unii au mai rămas mator, și am făcut și școală de meserie. Am făcut mai multe, adică o fost de doi ani, acolo. Noi ne-am mutat pe Busuiocului. Și era mai aproape, chiar și școala era mai o dată o fost de 6 luni, una de trei luni, adică cursurile astea, care trebuiau acolo la aproape. A fost o locuință goală acolo, pentru că de pe Busuiocului a primit cineva Metalul Roșu, unde lucram și trebuiau. Atunci eu m-am calificat în mai multe locuri. A locuință în oraș și a plecat. Și a rămas goală. Și atunci noi am discutat cu omul, ca fost bine, turnătoria mi-o plăcut foarte mult, că meseria mea de bază îi turnător-for- să putem veni noi, să stăm acolo. Așa ne-am mutat acolo. Că omul care a stat acolo, mator. Mi-a plăcut meseria foarte mult, da, și câștigam bine. Eu repede în doi ani de a lucrat și a primit locuință. Pe timpul lui Ceaușeascu. După câțiva ani am lucrat la zile am primit trei categorii, am fost în categoria a treia. Și câștigam în jur la 3200- Metalul Roșu. Și era aproape, cinci minute făceam de acasă la fabrică. Coboram un 3300 de lei. Fiecare piesă pe care o făceam și o turnam, avea fiecare o categorie, 170 deal și era foarte aproape. Sigur era mai bine. Aproape era mașina, cinci minute fă- fiecare piesă. Și eu am avut norocul, că mi-o plăcut meseria și am și învățat foarte re- 171 ceam până la autobuz. Nu era departe. Noi toți patru frați stăteam cu taică meu, că pede și făceam niște piese de categorie mare. Avea categoria 4, 5, 6. Fiecare piesă după ce ne-am mutat pe Busuiocului la vreo două luni, o lună jumate, mama mea a avea o categorie. Și atunci, eu de aia și câștigam așa, mai bine. Era muncă grea. Și murit. A făcut hemoragie internă, a fost gravidă și stătea la rând, la carne, și acolo au toxică. Dar nu avea importanță, pentru că îmi plăcea foarte mult meseria. împins-o, era gravidă și atunci când a venit acasă i s-a făcut rău. Ne-a făcut de mân- Am lucrat 13 ani și după 13 ani am plecat de acolo. Am plecat la alimentație publică. care, am și mâncat împreună, și după ce a terminat de mâncat, atunci a și pornit-o... Am plecat ca muncitor necalificat. Și acolo am făcut un curs ca primitor-distribuitor. Până o venit salvarea, până a dus-o, în salvare a murit maică-mea. Am lucrat acolo doi ani. După aceea am plecat la ICSAP, întreprinderea cu restau- rantele. Deci de la alimentație publică m-am dus la restaurante. Acolo am lucrat cinci EV: A fost greu și pe atunci... ani. Și de acolo m-am și îmbolnăvit, am fost operat la hernie de disc și atunci am ieșit EC: Sigur că a fost greu și pe atunci, dar n-a fost chiar așa de greu ca acuma. în pensie de boală. Pentru că dacă un om a muncit, avea un salariu. Eu când m-am dus la lucru am prins salar de 600 și ceva de lei. Când m-am dus eu la lucru atât era, dar nu erau EV: Asta de la muncă probabil... cheltuielile așa mari, nu era mâncarea așa de scumpă, căci, dacă stai să te gân- EC: De la greutăți, da. A fost greu la turnătorie. Iar la alimentație publică din nou a dești, cu zece lei cumpărai mâncare, carne, cumpărai de toate și aveai două zile fost greu, că trebuia, ca muncitor necalificat, să mă duc și să car saci. Căram 720 de ce să mănânci, o familie de trei persoane. Nu era scumpă mâncarea. Eu am lucrat saci într-o zi de 40 de kg. Dar erau saci și de 80 de kg. Și trebuia să car sus la etaj, la de la vârsta de 14 de ani. Am lucrat, dar nu legal, căci la vârsta aceea nu se putea alimentări... n-a fost un lucru ușor. După ce am plecat de acolo am lucrat la depozit. cu contract, am lucrat la un depozit care insoliza cartofi pentru tot Clujul. Mă du- Dar nici aici la depozit nu era ușor. Că și acolo primeam foarte multă marfă, mai ales ceam așa după școală. Era nevoie, pentru că taică-meu a avut a pensie de 350 de citrice, primeam foarte mult. Păi, veneau în lăzi de 15-20 de kg. Nouă ne veneau și lei, atât era pensia lui, și noi eram patru frați, care mergeam la școală. Și până la le distribuiam la restaurante. Veneau și ciocolăți. Când nu se găseau nicăieri, la noi urmă am fost obligat să mă duc și eu la lucru. Am terminat șapte clase și nu m-am erau. Erau multe, de toate. Dar mai ales pește era foarte mult pe atunci. Atunci pește mai dus la școală. M-am dus la muncă. Înainte de armată m-am angajat la Metalul se dădea la restaurante, extraordinar de mult. Primeam butoaie cu pește. Deja și re- Roșu. În 1971 m-am dus în armată, în aprilie. În 1973 m-am eliberat. 18 luni am fost în staurantele s-au urât de atâta pește. Dar asta era. Trebuia să-l distribuim și trebuia să armată. În Craiova. Am făcut o perioadă și lângă Târgu Jiu, la 20 de km de Tg. Jiu, le primească. Erau obligați să le primească. Foarte multe restaurante aveam în Cluj. în Valea Sadului. Și sigur că de acolo mi s-a tras boala, căci, după cum vedeți, eu n-am avut niciodată  muncă ușoară, tot muncă grea am avut. La restaurant când m-am dus acolo, iară sin- răspundere, ne-au dat, vorba aia, să ne putem face casă, dar terenul, de fapt, legal gur, eram pe post de magazioner, singur comandam, singur executam. Păi, și acolo nu este al nostru, nu ne-a dat nici o hârtie care să fi dovedit că ne-a lăsat să stăm veneau lăzi de suc, de bere, foarte multe, saci cu cartofi, cu de toate. Și eram singur acolo. Ne spun acum că este teren agricol și n-avem voie să facem legal nimic pe acolo la magazie. Și acolo am lucrat foarte mult și greu. De acolo am și ieșit la pensie el. Și atunci ce să înțelegem din asta? Că ne-au dat ei voie să facem ilegal? Totul aici de boală. este ilegal. Și nu putem intra în legalitate, până nu ne dau hârtie. EV: Ca să facem o trecere la Pata Rât, cum sunt condițiile aici? EV: Îmi ziceați cândva că a apărut un om care zicea că ar fi al lui terenul... EC: Aici, unde stăm acum, în Pata Rât, casele sunt făcute la normă, în zece module. EC: A apărut un om, acolo în partea aia a fost, a făcut ceva gălăgie. Zice că am intrat În fiecare modul sunt patru apartamente. Este un apartament de 16 metri pătrați și pe pământul lui, dar n-am intrat dincolo de șanțul ăla, prin care primăria a marcat este unul de 18 metri pătrați. În fiecare este o familie. Familia aia poate să fie din până unde putem noi să ne extindem, n-am trecut de el. Primăria a făcut șanțul ăsta, 4-5 persoane. Dar avem familii în care sunt 12 persoane, mulți copii, 8-9-10 copii. ca să nu îl trecem. Toate casele se intercalează acolo. În 1200 de metri pătrați cu to- Primăria așa a considerat că e bine, a pus și două familii într-un apartament. Cum e tul. Primăria a obținut terenul ăsta în schimb cu Branter Veres. Firma avea aici teren fratele meu, familia Greta și familia Sebeși, care sunt câte două familii într-un aparta- și primăria pe strada Nădășel a avut un teren și au făcut schimb. Eu am fost acolo, ment. Într-o cameră de 16 metri pătrați. Ei sunt în situația asta. Nu știu cum a consi- am văzut, este un părculeț făcut, da. A făcut acolo niște blocuri, Habitat-ul, Ecce derat primăria ca să le bage într-un singur apartament? Cum poate să doarmă acel hommo cred, și lângă blocurile alea s-a făcut un părculeț. Este un bloc care-i făcut om? Cu copiii lui? Și acolo, în această cameră, facem mâncare, spălăm, ne spălăm de 10 ani și este un bloc care este făcut recent, de vreo 3-4 ani. La noi, pe Coastei pe noi, facem baie. Facem de toate în aceași cameră, pentru că baia aia ce o avem, Ecce homo a avut odată un proiect, au vrut să ne facă ei locuințe, dar locuințe altfel. aia e făcută de mântuială, cum se zice, numai să nu zici că n-ai baie. Te duci la ve- Nu ce am avut acolo. A vrut să ne facă un bloc. Un bloc cu 2-4 etaje, cât s-o fi putut ceu, atât. Că baie nu poți să faci, că nu sunt dușuri și este numai apă rece. Și baia e face. Au zis că numai primăria să le dea locul, că ne fac ei locuințe. Dar primăria nu comună, unde pot să intre două persoane. Vă dați seama! Chiar dacă e soț și soție, a vrut să dea. În 1998-1999 a fost treaba asta. Și acum, după ce ne-a demolat și scos merg două persoane la baie deodată? Nu se poate așa ceva. Sunt cazuri când pe un pe noi de acolo, vedeți că au dat terenul gratuit la biserica ortodoxă. Acum, după hol sunt 4 familii. Între 11-30 persoane. Vă dați seaman cum merg ăia, 30 persoane, ce ne-a demolat, le-au dat terenul. Vilele alea din jur s-au făcut după 2000. Erau sau 20 persoane, sau 15 persoane la aceeași baie. Și 11, dacă stai să te gândești la locuințe vechi, dar oamenii și le-au renovat. Acolo sunt locuințe particulare. Dintre 172 o baie, cum merg... S-au înțeles între ei. Fiecare stă la coadă. Copiii merg primii, că ei, au fost care au făcut plângere împotriva noastră, sau poate au fost mai mult de la 173 ăia merg la școală dimineața, ei se spală mai devreme. Trebuie să meargă la baie, și Biblioteca Județeană. Administratorul ăla era, eu nu știu, dar cred că a fost obsedat. după aceea merg oamenii mari. Asta este. N-avem ce să facem. Ăla în fiecare săptămână făcea plângere. Mă rog, poate într-adevăr, uneori au mai fost copii, care mai dădeau cu piatră în geamuri acolo jos. Sigur asta nu prea le-a EV: Și dumneavoastră personal? plăcut, căci din bibliotecă se vedea drept acolo. Și nu numai el, și oamenii au făcut EC: Eu mi-am făcut casa asta aici pe acest teren. Căci mie nu mi-a repartizat aparta- reclamații, dar într-adevăr s-a și făcut fum. Au ars materiale de astea, refolosibile, ment. Mi s-a arătat această bucată de teren și mi-au zis să fac ce pot eu să fac. La fel care aveau cauciuc pe el, sârmă de cupru... Le-au ars să scoată materialul afară. au mai fost în afară de mine vreo 36 de familii. Apa o cărăm de la vecini, de la modu- Era fum, dar nu era mult, dar puținul acela făcea foarte mare fum. Și miros, mirosea. le. Cu toate că eu am săpat tot, țeava am pus-o până în canal, ca să îmi trag și eu apă Asta-i adevărul, au făcut oamenii multe reclamații, pentru că ei nu puteau lăsa gea- și să fac canalizare. Pentru că eu sunt aproape aici. Ar trebui să fac racordarea. Dar murile deschise. Erau mulți care din asta trăiau, da. Dar din cauza asta nu trebuia să trebuie să mă duc să le cer aprobare. Dar, vedeți dvs., că am cerut de la primărie, am ne demoleze și evacueze pe toți. Puteau să îi lase pe unii să rămână acolo. Și la alții fost în mai multe locuri, la niște directori, chiar și la vice-primar și la primar și încă nu să le ofere locuințe sociale în altă parte. Dar nicidecum aici în Pata Rât, unde au găsit ne-a dat o aprobare aici. Mai aștept, trebuie să primesc un răspuns, să vedem. Dar ei, primăria, să ne mute. nu știu dacă se dă, pentru că doamna Iulia Ardeuș, care e cu aprobările astea, nu cred că ne dă. Pentru că nu-i place de țigani. N-am vrut să zic, dar acum vineri când EV: Aici e mai greu acum... mergem acolo, o să-i spun și treaba asta. N-am ce face. Ducem documentele. Dar EC: Aici e mai greu pentru că, vă dați seama, orașul e departe și nu numai, dar acum văd că nu ne ajută nimeni. Chiar dacă nu ne dă nicio hârtie, dar măcar să vorbească nici nu se mai găsește fier vechi și cupru, că sunt foarte mulți care umblă. Sunt multe ei cu ăștia de la apă, de la canal și de la curent. Să ne pună ei. Dar uită-te că nu. Ăștia depozite de fier vechi, de materiale refolosibile. Acum 7-8 ani încă era foarte bine nu ne dau niciun act. Am fost la apă să ne pună apa, au zis că trebuie să ne dea un cu asta. Nici nu trebuia să mergi la lucru, pentru că dacă te duceai la gunoaie găseai act de la primărie, cum că noi stăm acolo. La curent la fel. Eu am umblat, ierarhic cum foarte mult fier. Și făceau mai mult pe lună decât tot salariul. Și pe la case și pe la se spune, ierarhic m-am dus la patru directori, plus la vice-primar, la domnul Laszlo containere dacă se făcea curățenie, sau dacă te duceai pe stradă, te vedea cineva, Attila. Nu ne dă nimeni niciun răspuns favorabil. Răspunsul în scris era că ăsta, de te chema înăuntru, zice fă asta, îți dau asta. Și atunci, când lucrai ceva, îți dădea fier fapt, este teren agricol. Dar atunci de ce au desenat ei pe hârtie atunci, în decembrie și ce mai aveau acolo. Se făceau, sigur, atunci bani din asta. Chiar dacă nu munceai 2010, parcelele pe care ne-au zis că ni le-au repartizat? Au desenat pe propria lor ca angajat, puteai trăi bine din asta. Dar de zece ani, gata, nu mai merge, pentru că  azi deja sunt foarte mulți care umblă după materiale din astea refolosibile și nu mai Dar asta se putea rezolva, dacă vroiau să se rezolve, că puteau. Hai să punem acolo găsești. Nu mai aruncă oamenii, pentru că deja știu și ei ce se întâmplă și adună ei o lună de zile, să meargă așa, să vedem cum îi, cu controlor, cu poliție, căci oricum fierul și-l duc unde se preiau materialele refolosibile. Îl duc ei, nu mai aruncă. poliția cu controlorul umblă și acuma prin oraș. Putea pune o mașină pe trei ore, am Pe vremurile mai vechi lucra fiecare, majoritatea lucrau la fabrici, dar când se făceau cerut de la ora 17 până la ora 20. Din trei în trei ore ore, că mai sunt copii care vin reduceri, atunci, ca peste tot, dădeau afară pe țigani primii. Dar de când ne-a mutat, mai târziu, după 14.30, oră la care vine ultima mașină de copii școlari. Avem oameni unii s-au mai lăsat de locul de muncă pentru că nu mai apucă să meargă la lucru. care muncesc, copii care mai merg la liceu, sau dacă trebe să steie cumva mai mult Căci întârziau în fiecare zi de aici. Și mai ales ăștia, care și-au făcut buletinele pe la școală, nu pot să steie. Că trebuie să vină acasă la două, că dacă nu, pierd ma- Pata Rât, care au contracte, sigur le face cartelă, dar pe cartelă scrie strada Pata Rât. șina. Că de la autobuzul 8 care merge spre aeroport e foarte departe, trebuie să Și când lumea vede Pata Rât, deja, acolo-i problemă. Dar noi ăștia de aici care nu treacă și o cale ferată, îi greu. am primit nici apartament, dacă ne-o expirat buletinul, ne facem buletine sau o hârtie Eu, de exemplu, mâine trebuie să mă duc la medic. Și după masă, așa m-a pus me- fără spațiu, fără domiciliu. Noi suntem ai nimănui, noi suntem oameni de stradă, fără dicul, că îi după-masă. Eu mă duc cu mașina aia de 14.30, la medic, și când vin, nu spațiu. Vă dați seama, când ne vede buletinul cum se comportă cu noi. Vă dau un știu la ce oră vin, vin cu autobuzul 8 și trebuie să vin atâta drum cu optul. De acolo, exemplu, aici e fiul meu, care are buletin de ăsta, fără spațiu. A depus niște CV-uri din stație fac vreo 2 km, dacă merg pe unde trebuie să trec peste calea ferată. Dacă în cel puțin 40 de întreprinderi în oraș. Și din cauza buletinului, nimeni nu-l vrea. El aș merge roată, ar fi și mai mult. Sigur că da, mă rog, asta nu-i așa mare problemă având buletin fără spațiu. Nu-l ia nimeni la el la lucru. acum, nu facem o problemă de treaba asta, că poate la medic nu te duci în fiecare zi, dar totuși îi, când te duci, trebuie... Dar mai ales să meargă oamenii la lucru, e EV: Deci asta înseamnă, că dacă la un moment dat îți pierzi așa locuința, îți pierzi foarte greu. Eu chiar am aici un exemplu, nevasta lui fiu-meu, care trebuie să mear- toate șansele și în alte locuri. gă la ora cinci dimineața, de aici. Acum vă dați seama, merge pe jos. Să ajungă la EC: Aici n-avem nici o hârtie pe pământul ăsta. Aici nu suntem siguri, dacă mâine servici, trebuie să ajungă și merge de aici pe jos, până la autobuzul 8. Și în afară de vrea primăria, mâine vine, zice, jos tot tot tot, căci voi n-aveți nicio hârtie și atunci aia, merge între atâția câini. Îi ia o oră, o oră și ceva să ajungă la servici. Se scoală la ne dă jos totul. Pot să vină să ne arunce și de aici când vor. Și nu-i numai fiul meu în 4.30, până se îmbracă, la cinci trebuie să plece. Trece calea ferată, pe drum, și este treaba asta, sunt mai mulți. Suntem 15 familii în situația asta. Se încearcă o cartelă și gangul ăla pe unde se trece, dar îs câini foarte mulți. Aici au și mușcat oameni, am dacă au buletin cartelă și scrie Pata Rât, vede și... nu-l angajează. Și copiii la școală, spus și asta la primărie, să mai vină să ducă din ei, dar degeaba vin, le castrează și le 174 la fel, deja și acolo fac diferență profesorii, că suntem de pe Pata Rât, nu mai suntem aduc înapoi, le lasă aici. Și nu numai ei, mai sunt și oameni din oraș, care aduc câini 175 de pe Coastei. Sunt chiar profesori care chiar le spune clar: tu ești de pe Pata Rât... și le lasă aici. De când ne-au mutat aici e foarte greu. Și cu lemnele e foarte greu. stai în banca ta acolo. Dar, oricum, copiilor le e mai greu să meargă de aici la școa- Acum ne-au mai adus primăria ceva lemne, dar acuma, gata, nu mai este. Nu știu de lă. Deci, ei trebuie să se trezească dimineața la șase. Pentru copiii de 6-7 ani e mai unde vom face rost de lemne. Eu, de exemplu, unde mi-am făcut locuința acolo, mi- greu, pentru copiii ăștia mai mici, de clasa întâi, de grădiniță. Păi, și ăia care merg la am făcut deocamdată o cămară de lemne. Că n-am bani să-mi termin acolo casă. Am grădiniță, tot atunci trebuie să se scoale, ca să apucăm mașina. La șapte și un sfert terminat aici, la fiică-mea, unde stau acuma. Asta îi a lui fiică-mea. Ea s-o despărțit de pleacă mașina, pentru cei care merg la grădiniță la Țara Minunilor. În altă parte unde soțul ei, dar ea și copilul de 14 ani sunt aici. Patru persoane stăm aici, în camera asta, îi ducem, nu este mașină, dar merg părinții după ei. De exemplu, avem aici care se ea cu copilul, eu cu soția. Aici stăm, da. Aici ne facem de mâncare, aici spălăm, aici duc de dimineață cu mașina aia de 7.15. Până la ora 12 până ce vin copiii acasă, ele dormim. Poate cu timpul îmi termin și eu o casă aici... se plimbă în oraș, mamele. Că n-au unde să steie, n-au ce să facă. Că e foarte de- parte să vii de acolo, să plătească autobuz, bilete, și să meargă din nou după copii. EV: Cât stăteați pe Coastei, și pe atunci erați tot așa, ați organizat oamenii? Este departe, plus îi cheltuială mare. Și atunci mai bine preferă să steie în oraș, să se EC: Cât stăteam pe Coastei, prima dată când m-am dus acolo, în 1997, eu am rezol- plimbe decât să vină acasă și iar să meargă înapoi. vat de am pus apă la țigani și le-am dus containere de gunoi. Nimeni nu s-a implicat de nicăieri. Și erau foarte mulți, fără apă acolo, fără gaz. Curent aveam, dar așa ni, EV: Ce ați făcut după ce v-a mutat aici? cum luam de la altcineva, ca și aici. Ne luăm curent de la restul familiilor, dacă ne EC: Prima dată când ne-am mutat aici, m-am dus la primărie și la Inspectoratul Școlar dau. Dacă nu ne dau, asta este, nu ne dau, și gata, stăm în întuneric, că n-avem ce ca să cer mașină pentru copiii de școală și de grădiniță. Și am obținut mașina, care face. Dar acolo mai veneau și ne tăiau sârmele, cu toate că știau că nu furăm cu- este foarte bine. Dar am și cerut autobuz măcar pentru 3 ore să pună aici și nu ne-au rent unul de la altul. Că n-am furat niciodată curentul. Căci în fiecare familie, de la dat. Sunt multe motive, dacă stai să te gândești, au și ei dreptate. Dar, dacă au drep- care luam curent, totul mergea pe ceas, și noi plăteam partea noastră. Dar veneau, tate, treaba asta s-ar putea rezolva, să pună controlorul, să pună poliție pe mașină, vedeau atâtea sârme, le tăiau, ziceau că furăm, dar n-am furat niciodată. Și gaz a ca să umble controlorul. Că au motivat că nu cumpără bilete și fac gălăgie țiganii fost pe Coastei, dar nu la toți. Prima dată când a fost, în 1991, era gaz, acolo, erau la noștri. Mă rog, chiar dacă nu-s de aici, din altă parte, dar asta e, ne bagă pe toți într-o bărăci, la locuințele care aveau contract. Era gaz, dar cu timpul când s-au mutat tot oală și nu spune că ăia sau ăia, nu scrie nicăieri că cine. Asta-i motivația lor și zice că mai mulți acolo, cu timpul au tăiat gazul, că n-au mai putut plăti cheltuielile de gaz. În sunt multe reclamații, că ce fac oamenii pe autobuz și mai bine nu ne pun autobuz. 1997-1998, atunci am umblat, ca să le conecteze la curent și apă. Dar nu s-a putut, că  aveau prea multe datorii. Gaz a avut, singur, fratele meu la acea oră. Ca să putem lua curent, fratele meu s-a dus la director, la audiență și a spus: domnule, eu am multe neamuri acolo, dau la fiii mei, la frații mei, la nepoții mei, le dau curent. Dar puteți veni să verificați, că le dau pe ceas, domnule, nu să-l furăm. Aprobați-mi. Și a văzut „E dorința de a domnul director ce vorbește și i-a aprobat. N-a făcut hârtie, dar n-a mai mers să taie. Adică a mai fost, dar nu a tăiat de la el. Cu apa la fel, cu apa m-am dus, am mai plătit ceva restanță, dar nu mult, cât am putut. Căci când m-am dus eu acolo, oamenii care face ca lucrurile să stăteau acolo aveau 40 de milioane de plătit la apă. Și atunci eu m-am dus, am um- blat, am rezolvat, și am plătit, nu știu, 2-3 milioane din banii ăia. Dar ne-au pus înapoi apa și ne-a lăsat să plătim mai departe. meargă mai bine: așa Am umblat mult și atunci pentru oameni. Nu doar pentru mine. Și așa fac și aici. Cineva trebuie să umble tot timpul să rezolve toate problemele astea curente. Că altfel uită de noi. Primăria, școlile, toate. Și să umblu să nu ne lase aici pentru am devenit activistă” totdeauna. Linda Greta Interviul cu Linda (Claudia) Greta din 2016 este realizat de Enikő Vincze și Adi Dohotaru accentul fiind pe modul în care a devenit activistă, nu doar despre dificultățile traiului în Noul Pata Rât. Interviul e înregistrat audio și o parte fil- mat de Tibor Schneider. Discuția începe cu o sesizare care reclamă poluarea generată de aprinderea unei rampe din Pata Rât și fumul înecăcios generat de incendiu. 176 177 Enikő Vincze: Când ați depus sesizarea? Linda Greta: Cam de o lună, la Mediu, parcă... EV: Că văd că vine răspunsul de la Primărie și are antetul poliției locale. LG: Habar n-am, că eu nu mă pricep. EV: Și la Garda de Mediu nu ați depus, nu știi? LG: M-am săturat să tot umblu, că de multe ori, ți-am zis, nu mai am putere să mă duc înainte. Așa m-am moleșit,așa m-am mâhnit în mine când văd gunoaiele astea. Așa urât miroase. Îți dai seama, e o căldură sufocantă și nu poți să stai cu geamul des- chis. Stai acasă ca să te asfixiezi?! EV: Am postat pe facebook un articol din presa locală și acolo zicea să s-a dat autorizația pentru încă o rampă [de fapt, extinderea rampei]. LG: Am și zis. Aici sunt Munții Carpați. EV: Acolo e și un raport de la Agenția de Mediu și în raport zice clar cât e de toxic1. Nu doar că se rezolvă problema cu rampa dar se și extinde? Estimarea e că va fi până în 2020. 1 Studiul de impact de mediu poate fi consultat aici: http://www.anpm.ro/documents/17647/0/RADP+Cluj+ Napoca+++Studiu+de+impact.pdf/db1acebc-ae9f-4114-9c17-4823916893fc?version=1.0  Adi Dohotaru: Norbert Iuonaș a depus cu organizația sa sesizare și la Garda de AD: În ce măsură crezi că au ajutat toate protestele, petițiile, evenimentele care s-au Mediu. E important un răspuns de la ei pentru că din primărie e previzibil din mo- făcut de-a lungul timpului? ment ce administrează rampa prin RADP. LG: Au ajutat foarte mult pentru că această problemă a devenit cunoscută pe plan EV: Nu deranjează că merge mașina de spălat? internațional și toată Europa știe ce se întâmplă în realitate în România, în Cluj, în TS: Nu. Baia-Mare și în alte orașe asemănătoare cu al nostru. Din câte știu, din Europa s-au cerut României anumite lucruri pe care să le îndrepte și să le rezolve. EV: Și uite că arăți așa cum se îmbină viața de activistă cu cea de femeie. [Vine unul dintre copii] AD: Și totuși, după atâția ani, oamenii sunt în continuare aici. Cum văd situația asta? AD: Cum facem? Filmăm cu micuțul în brațe? [Nu vine în brațe, se uită curios] LG: După aproape 6 ani suntem tot aici. Fiecare familie trăiește într-o cameră de 16 Împotriva cărei stări de fapt te-ai revoltat? metri pătrați. Avem aceleași condiții. Din păcate, copiii, că ei ne sunt viitorul, se simt LG: M-am revoltat împotriva discriminării care a avut loc. Am simțit că suntem dați la așa de neputincioși. Îi văd dimineața când merg la cursă că sunt atâta de sătui de dru- o parte când a fost evacuarea. Am simțit că primăria face în așa fel încât scoate toți murile astea: o oră încolo, o oră încoace. Mai ales când sunt vremurile urâte, cu noroi, romii care trăiesc în Cluj-Napoca la marginea orașului. De atunci am simțit, așa în că se umplu cu mizerii până ajung la cursă și apoi fac profesorii mișto de ei. Și copiii ființa mea, că romii duc o luptă continuă de supraviețuire. au dat un pas-doi înapoi. Nu mai e frecvența școlară ca înainte. De obicei, vineri foarte puțini copii mai merg la cursă. Ei în loc să aibă copilăria fericită, să aibă acces la toate AD: Cum ai devenit activistă? A fost un declic, un moment anume? facilitățile orașului, că doar oameni suntem și noi, ei se confruntă cu probleme. Nu pot LG: Un aspect e că m-am împrietenit cu Enikő Vincze, profesor universitar. Am deve- să ajungă la un ștrand, la un internet etc. din cauză că trăim foarte departe. nit activistă din dorințele mele proprii. Îmi doream să-mi fac dreptate. [Copilul începe să plângă, vine bunica să îl ia, îi spune că îl duce la hintă]. Înăuntrul meu am niște AD: Ce este cel mai deranjant la faptul că trăiți lângă rampă? S-a închis într-o vreme vise, am niște gânduri, am niște scopuri pe care vreau să le ating. Împreună cu pri- vechea rampă. S-au deschis alte două. Mai e și rampa închisă, depozitul industrial etenii mei, împreună cu colegii mei dorim să schimbăm ceva. E dorința de a face ca de la Terapia lângă voi. lucrurile să meargă mai bine: așa am devenit activistă. LG: Cel mai deranjant este că au închis o rampă mai veche la 800 de metri ca să deschidă altele mai aproape cu câteva sute de metri. E un miros infernal, nu poți să 178 AD: De ce ați ales la numele asociației [Asociația Comunitară a Romilor din Coastei] stai afară, e ca la Auschwitz. Ești obligat să stai cu ușa închisă, cu geamurile închise 179 fosta stradă a Coastei? când sunt afară peste 30 de grade. LG: Am ales numele pentru că pentru fiecare persoană din comunitate str. Coastei este strada unde s-a născut, și-a petrecut copilăria, a trăit. De aceea, am zis că e AD: De ce crezi că criteriile pentru locuințe sociale îi dezavantajează într-o măsură important să avem numele străzii. Și la ora actuală locuitorii de aici nu zic că mergem atât de mare pe oamenii care stau în Pata Rât? pe str. Platanilor [cerere a comunității de redenumire a zonei pentru ca clujenii să LG: Îi dezavantajează pentru că nu au buletin-cartelă, au lipsă spațiu chiar dacă s-au nu știe la angajare că vin din Pata Rât], pe rampă sau în Pata Rât. Ci zic: mergem pe născut în Cluj. N-au studiile necesare, doctorate, universitate, care se cer la criterii. Coastei. Apoi, se cere un venit stabil. Mai nou, în România se fac contracte pe trei luni, pe șase luni. Nu-i vina ta, e vina statului, deoarecele tot s-a privatizat. A avut și Clujul AD: De ce crezi că primăria v-a evacuat de pe strada Coastei? Care crezi că a fost câteva fabrici de stat, bune, unde sute de oameni aveau de lucru, aveau un loc de motivația lor? muncă stabil, aveau siguranța zilei de mâine. Dar, din păcate, acum s-au încheiat LG: La două străzi depărtare stătea domnul Sorin Apostu, fostul primar. Probabil că lucrurile, s-a privatizat și oriunde ai lucra sunt contracte temporare. Rar găsești con- era deranjat de prezența noastră acolo, că eram destul de multe familii: 76. Chiar tracte pe perioadă nedeterminată. dacă eram oameni pașnici, nu făceam scandaluri, nu furam, nu făceam alte nele- giuiri, omul – am înțeles mai târziu că era rasist – a decis să ne mute la marginea AD: Care erau avantajele locuirii pe strada Coastei înainte? orașului, în Pata Rât. LG: Avantajele locuirii pe Coastei erau în primul rând condițiile de trai. Aveai gaz, apă, duș în casă, aveai acces la piață, la farmacie, la spitale, la școli. Și tu ca persoa- AD: Care sunt dezavantajele vieții în Pata Rât? nă erai altfel. Mergeai la servici, te întorceai acasă. Vedeai altfel lucrurile, te simțeai LG: Dezavantajele vieții în Pata Rât sunt foarte multe. În primul rând, că nu ai un act inclus practic. Egal cu majoritarii, nici mai sus, nici mai jos. Erai țigan, dar egal cu de identitate. În al doilea rând, trăiești într-un focar de infecție. În al treilea rând, co- ceilalți. Nimeni nu avea treaba noastră, noi n-aveam treaba nimănui. Psihicul tău era piii nu sunt primiți la școală când se aude de zona Pata Rât. Apoi, când îți cauți un normal, era ok. loc de muncă, nu te angajează nimeni. Pentru că oamenii au tendința să asocieze gunoaiele care se aruncă în Pata Rât cu oamenii care locuiesc în Pata Rât. Pata Rât AD: Cum vezi viitorul Pata Râtului într-o variantă pozitivă? înseamnă mizerie, boală, toate lucrurile negative. LG: Varianta pozitivă ar fi ca UE să pună mai mult presiune pe Cluj și să ceară să facă  o incluziune reală și adevărată în care se vor construi case sociale pentru oameni. a arăta toate necazurile cu care ne confruntăm în Pata Rât și atunci am văzut niște Nu așa mare, dar să fie cu condiții decente de trai în care fiecare familie să poată să- oameni care chiar au fost alături de mine. La finalul cuvântării, s-au ridicat în picioare. și plătescă întreținerea, chiria și ce mai e de plătit. Și să nu mai fie atâta discriminare, Am început să plâng și la final toată lumea a început să plângă. Și am văzut că sunt atâtea probleme, atâtea lupte... Te lupți zi de zi ca rom să supraviețuiești și să treci solidari și sunt alături de mine. Chiar dacă numai cu sufletul, chiar dacă în fapte nu toate obstacolele care ți se pun. Clujul e destul de mare, nu e musai să facă alte co- s-a putut face ceva în acel moment. Dar știu că presiune s-a pus după acel eveni- lonii, dar poate să pună cinci familii aici, trei dincolo, două dincoace. Atunci cred că ment pe autoritățile locale din Cluj. Mai am și alte amintiri cu tot ce am realizat în Cluj. ar prospera Clujul, ar avea o imagine mai bună și doar atunci chiar și-ar merita denu- Ca în 2011, când am protestat în fața Casei de Cultură la primul nostru eveniment și mirea de Capitală Culturală Europeană. am fost însoțiți de voi. Am simțit solidaritatea și prietenia. Am simțit mângâierea din partea voastră. Nu pot să mă exprim în cuvinte. Dar toate evenimentele sunt în sufle- AD: Dar într-un scenariu negativ, cum s-ar dezvolta Pata Râtul? tul meu, ca atunci când am pus placa memorială la tranzit.ro. Sunt amintiri, momente LG: Dacă am rămâne tot aici, prevăd că nici copiii noștri care chiar frecventează din viața mea pe care le-am realizat împreună cu voi. școala, nu s-ar mai duce la școală pentru că s-ar sătura să se lupte cu sistemul, cu primăria. Pentru că ei nici nu au puterea necesară să se lupte, când ei ar trebui să se AD: Legat de presiune. Pe viitor, ce credeți că am putea face pentru voi pentru a bucure de copilărie și de adolescență. Ar fi un dezastru să ne oblige să trăim aici. Am influența autoritățile pentru a construi mai multe locuințe sociale și pentru a schimba înțeles din ziare că se va extinde rampa de gunoi... Nu știu, poate că scopul Clujului criteriile. Sau ce ați mai putea face voi pentru voi? e să extermine încet-încet romii prin boli. Eu personal am două adeverințe. În mo- LG: Cred că ar trebui să facem un proiect împreună pentru a face mai multe pro- mentul în care a fost rampa incendiată, m-am intoxicat cu fum. teste și adrese către autorități. Mi-aș dori să ajungem din nou la Parlamentul European și să le spunem că totuși situația este aceeași. Eu sunt sigură că primesc AD: De ce crezi că autoritățile asociază romii cu locuirea într-o astfel de zonă toxică? rapoarte din Cluj că situația s-a mai schimbat, cu fotografii frumoase de la diverse LG: Nu doar autoritățile, chiar și oamenii au în mintea lor că dacă ești țigan e musai evenimente. Dar aș vrea să avem ocazia încă o dată să le arătăm că nu s-a schim- să furi, să fii murdari, să cerșești. Nu zic că nu ar fi astfel de oameni, dar poate tot din bat situația. cauza sistemului au fost împinși să facă astfel de lucruri. Pentru că dacă te duci și îți cauți un loc de muncă și ești refuzat o săptămână, două-trei, cinci, normal că decurgi AD: De când ești în Pata Rât ai devenit o persoană mai religioasă. Sunt curios dacă 180 la gesturi necugetate care nu sunt plăcute nici înaintea lui Dumnezeu, nici înaintea sunt asemănări ori deosebiri între o viață mai religioasă și activismul civic. 181 legii, nici în fața oamenilor. Cred că autoritățile nu ne privesc prima dată ca pe un om. LG: Asemănări nu știu dacă sunt, dar deosebiri cu siguranță. În ochii lui Dumnezeu Dacă privești ca un om o persoană, îi acorzi o șansă, îi privești calitățile, îi vezi defec- cu toții suntem la fel, indiferent de religie, de etnie, de culoarea pielii. În schimb, în tele. Dar nu suntem priviți ca oameni, suntem priviți ca animale. ochii oamenilor tot timpul vom fi etichetați, vom fi împinși, dați la o parte. D-zeu zice că el nu se uită la haina omului, la fața lui. Dar în ochii oamenilor, dacă ești rom, tre- AD: De ce crezi că mulți romi sunt în situația asta de a fi lipsiți de proprietate, stau buie să îți dai silința de trei mai mult în fața oamenilor. M-am afundat în religie pentru informal, comparativ cu majoritarii? că am văzut cu câte probleme mă lupt și câte mi se întâmplă și atunci îi cer ajutor și LG: Având în vedere istoria romilor, că am fost robi atâția ani, că am fost sclavii bo- lui Dumnezeu pentru că și El lucrează cu oameni și prin oameni. El este Tatăl Nostru ierilor și ai oamenilor bogați, nici nu ai cum să dobândești o proprietate. Dacă neam suprem care se îngrijește și de noi, și de majoritari. Suntem creația Lui și sunt sigur din neamul tău a fost sclav la cineva, atunci tu cum poți să îți permiți să ai o propri- că El e mâhnit în inima Lui când vede câtă răutate există pe pământ. etate? Din câte știu eu, la majoritari părinții lor au deținut o proprietate, mică-mare cum era, au trimis la copil, apoi la nepot, la strănepot. Și așa s-a transmis din gene- AD: Oameni din Pata sau clujeni te-au văzut la tv sau la manifestații. Cum reacționau? rație în generație. Dar noi ce să transmitem? De-abia ne-am câștigat libertatea ca LG: Oamenii reacționau pozitiv. Îmi ziceau că le-a plăcut cum am vorbit, că eram cu romi, darămite să mai dobândim o avere, o proprietate sau o casă. Gândiți-vă cât doamna Eni, că cel mai des eram cu ea, ori cu altcineva. Erau mulți care știau că de grea a fost viața romilor. Am fost robi, am fost gazați la Auschwitz, am fost duși în mă duc să vorbesc și îmi dădeau idei, subiecte despre ce să vorbesc. M-au încu- Transnistria, am fost umiliți în fel și fel de acțiuni. Cred că nu s-au purtat așa urât cu rajat. Și erau mândri de mine, îmi ziceau că știu să comunic. Mă susțineau. Odată nici o rasă umană în afară de noi și de evrei. Cred că ne-au văzut așa, mai colorați, că veneam de la facultate, de la d-na Eni, și un domn mai în vârstă, român, m-a oprit nu știu ce i-a îndemnat. și mi-a zis: Doamnă, foarte bine vorbiți la tv. I-am zis: Mulțumesc. Și nu am știut cum să reacționez. Atunci colegul meu din asociație, Pepe, mi-a zis: Tulai, tu fată, toată AD: Dacă ar fi să rememorezi anumite momente de la manifestații, de la petiții și alte lumea de cunoaște! I-am zis: Da, ce vrei să fac?! întâlniri la nivel local sau internațional, de ce îți amintești mai tare? LG: Am multe momente care mi-s dragi, la toate am participat cu toată ființa mea. Dar EV: Mă gândeam să discutăm și despre organizațiile internaționale și naționale, cum am o amintire de când am fost în Parlamentul European cu Amnesty International au intervenit... și atunci am avut o cuvântare, în jur de 20 de minute. Am avut timp suficient pentru LG: Organizațiile care au venit și ne-au susținut au fost European Roma Rights  Center, Amnesty International, CRCR [Centrul de Resurse pentru Comunitățile de [Mergem cu mașina spre oraș, Linda Greta lasă flori învățătoarei fiului său de la Romi], Fundația Desire a fost alături de noi... AI ne-a sprijinit pe plan internațio- Liceul Pedagogic la finalul anului școlar] nal, ne-a sprijinit inclusiv financiar ca să avem acțiuni [de protest]. De exemplu, la Bruxelles am avut o scenetă, o evacuare în miniatură în fața Parlamentului European. AD: Cum e să crești patru copii în Pata Rât? E dificil să crești și unul sau doi... Am avut diferite manifestații, un mic dejun în care le spuneam europarlamentarilor LG: Bună întrebare. Să crești patru copii e o luptă de zi cu zi. Vine ăla mare și zice: ce ni s-a întâmplat și oamenii erau deschiși. La Dublin, a fost o întâlnire internaționa- mami, dă-mi pantaloni. Vine apoi ăla micu: mami, dă-mi să mânc. Vine celălalt: lă și mai multe țări au fost mustrate, inclusiv România care de peste 20 de ani încear- mami, vezi că m-am lovit. Ăsta micu urlă toată ziua. E extrem de greu. Trebuie să fii că să rezolve problema romilor și a locuirii, dar tot nu au fost rezolvate. încărcată cu multă răbdare și dragoste și să-ți împarți în așa fel timpul ca să ai pentru fiecare câte puțin de timp. EV: Îmi amintesc că la București tot Amesty a făcut o acțiune... LG: Da, îmi amintesc de Casa de Cărți, unde am creat o petiție ca să fie stopate eva- AD: Cu transportul cum e? Vine în fiecare dimineață, îi duce și apoi îi aduce la amia- cuările forțate. ză? Dar mai au drumuri după-amiază? LG: De obicei, nu. Uneori mai ajungem în Parcul Central. Acum a venit vara și mai EV: Acolo a fost și European Roma Rights Center. ajungem sâmbăta-duminica la ștrand. LG: Da, ne-am întâlnit mai multe organizații și am creat o legătură mai strânsă și atunci am început lupta împreună. Și indiferent ce eveniment aveam, o manifestație AD: Unde? sau ce plănuiam, eram împreună ca o echipă. LG: La Clujana, la Sun. EV: Îmi amintesc că și ERRC a venit aici în Pata Rât în ianuarie 2011. Am venit cu ei și AD: Dar sunt distanțe imense. Până să ajungi la Sun sau Clujana, faci de aici câte o au început să strângă mărturii ale oamenilor cu acțiunea în judecată. oră. LG: Pot să spun că este unul dintre cele mai importante lucruri care s-au întâmplat, LG: Da. Este câteodată când plătesc câte un vecin din comunitate să-i ducă. Altă au fost luate mărturii ale oamenilor și am fost sprijiniți cu avocat pe care noi nu ni-l dată, au ei chef de mers. Și se organizează copiii din comunitate. Merg doi km pe permiteam în procesul cu primăria. Chiar dacă ne permiteam o perioadă, câteva jos până la autobuzul 8. Merg până în Mărăști, de acolo iau 30 până în capăt la 182 luni, dar nu ani. A fost un sprijin despre care sper că va da rezultate pozitive. Grigorescu. Îți dai seama, e ca o aventură pentru ei. 183 EV: Se pare că o parte din proces s-a pierdut la nivel național, dar din câte am înțeles AD: Ce crezi că s-ar putea îmbunătăți pe termen scurt în Pata Rât? ERRC va continua la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Respectiv, mai e și cea- LG: Transportul. Dacă ar fi zilnic până sus în comunitate, ar fi bine. Să fie și pentru laltă parte din proces care mai trebuie judecată pe plan național. noi, și pentru Dallas, dar și pentru Cantonului. Acum vine vacanța și noi nu mai avem LG: Cel mai important e să nu renunțăm. Chiar dacă s-a pierdut o parte din proces, transportul școlii. Și mai trebuie să mergi la cumpărături, unii la lucru. Acum trebuie nu e totul pierdut. E important să ducem lupta până la capăt. Oricum, Dumnezeu mers pe jos până la 8. nu va îngădui, va face dreptate până la urmă. Prin oricâte încercări și greutăți treci. Pentru El nu e prea târziu. Și peste cinci ani și peste zece. Pentru El nu e târziu nicio- AD: Dacă ar fi să faci niște asemănări, dar și deosebiri între Noul Pata Rât și celelalte dată, poate pentru oameni da, dar pentru El nu e prea târziu. comunități, care ar fi ele? LG: Asemănările constă în faptul că suntem toți de etnie romă. Apoi, mulți dintre cei de EV: Dar pentru oameni da. Și chiar mă întrebam că după atâția ani și după atâtea pe Cantonului au trecut și ei printr-o evacuare. Și ei se luptă pentru copiii lor care sunt feluri de încercări, cum mai reușești să-ți mai menții energia, încrederea, speranța? discriminați la școală. În același timp, suntem și foarte diferiți. Noi punem preț pe edu- Ce trebuie ca să nu dai înapoi? cație, dar la o școală normală. Dar ei își înscriu copilul din primul an la o școală specială LG: Trebuie să mărturisesc că am o prietenă foarte bună care totdeauna m-a susți- și nu dau nici o șansă copilului să-și vadă capacitatea. Eu chiar nu-s de acord. nut. [Înlăcrimată] Când simțeam că nu mai pot, totdeauna mă încuraja și nu mă lăsa. Și aia ești tu, Eni, dragă! Simt și știu și eu că un lucru odată început, nu poți să-l aban- AD: De ce crezi că voi v-ați mobilizat față de cei de pe strada Cantonului care nu donezi. Ori lupți până la capăt, ori mai bine nu te apuci. E ca într-un război, până la s-au mobilizat deși au trecut prin evacuări similare? sfârșit. Chiar dacă pierzi o bătălie, important e că nu ai pierdut tot războiul. Mă gân- LG: Poate nu au avut sprijin suficient. Și noi, dacă nu eram sprijiniți, poate nu făceam desc mai mult la copiii din comunitate că sunt unii la liceu, la facultate avem două atâtea manifestații și acțiuni. Poate nu cunosc ce au voie să facă, ce drepturi au ca fete, avem cu ce să ne mândrim. Avem sportivi buni. Avem un campion la box care oameni, drepturi pe care le avem cu toții în lume. locuiește în condițiile precare pe care le știe toată lumea și totuși n-a renunțat, ci a mers înainte. Așa vreau să mergem înainte împreună cu voi până obținem rezultate AD: Cum arată o zi din Pata Rât? O zi, să spunem, normală pentru tine. pentru toată lumea. LG: Mă trezesc pe la 6 jumate, pregătesc copiii de școală, le împachetez lucrurile.  Mă duc cu ăsta micu în oraș, care e la clasa pregătitoare. Vin acasă cu 8, apoi, pe jos. Stau vreo două ore, apoi iar mă duc cu 8 și îl iau. Vin acasă cu cursa de 12.30. Mă apuc pe lângă casă să fac curățenie, ordine, fac mâncare în fiecare zi. Mai citesc articole pe net, mă mai informez. Mai pun la cale cu prietenii din asociație sau din „Noaptea aia, cred că alte organizații anumite acțiuni, evenimente. Și mă gândesc foarte mult, dar singură, ce trebuie să fac ca să fim mutați de aici. Câteodată îmi vin idei trăznite ca la prie- tenul meu, Adi. Ultima idee trăznită a fost să mă instalez cu copiii și cu familia mea n-o s-o uit nici când o într-un cartier, cu un cort. De exemplu, în Mărăști. Și stau în cortul ăla ca și cum ar fi într-o casă. Îmi pun hainele pe sârmă, în fața cortului și să stau atâta acolo până ve- cinii mei o să fie atât de deranjați încât să spună primăriei: dați-i femeii o casă, dați-i să am 80 de ani” casa pe care a avut-o înainte! Am și spus-o în comunitate: ori vreți, ori nu vreți, ne instalăm câte două-trei familii în Mărăști, alții în Zorilor, câțiva în Mănăștur și majori- tarii o să ceară primăriei să rezolve situația! Petru Alexandru AD: Cum vezi faptul că ați fost mutați în pragul Crăciunului de pe str. Coastei, apoi Biserica Ortodoxă a primit acel teren gratuit? Fechete (Pepe) LG: Cred că totul se învârte în jurul banilor. Apoi, primăria s-o fi gândit că oame- nii sunt religioși și nu s-ar fi răzvrătit împotriva bisericii. Dar dacă primăria dădea în Petru Alexandru Fechete (Pepe) a devenit unul dintre cei mai cunoscuți ac- altă parte și se construia altceva, atunci sunt sigură că oamenii raționalizau altfel tiviști și rezidenți din Pata Rât, mai ales în urma difuzării documentarului The mutarea. Romanians are Coming, difuzat de Channel 4. Pepe a fost personaj și narator într-unul din episoade care l-au prezentat cum pleacă din Pata Rât pentru a-și AD: În proiectul Pata-Cluj se dau 32 de locuințe, jumătate în oraș, cealaltă în zona găsi un viitor mai bun în Marea Britanie, astfel devenind ținta protestelor și ata- metropolitană. Dar nouă zecimi dintre familii rămân fără locuințe. Cum e văzută alo- curilor ca român nereprezentativ pentru românii de clasă mijlocie care muncesc 184 carea asta redusă? în insulă și care s-au disociat de imaginile cu sărăcia din România și cu presu- 185 LG: Alocarea asta redusă o văd ca fiind foarte dificilă. Pentru că e dificil să te gândești pusa lor confundare cu etnicii romi. În interviul din 2012, Pepe arată cum se cine merită sau nu. Sau cine ar putea să se mute și cine nu. Dar în același timp, e o descurcă în Pata Rât, care erau condițiile anterioare evacuării pe strada Coastei, binecuvântare. Pentru că e un început cu 32 de locuințe. Că fac pariu că primăria nu cum muncea în străinătate. Face referire la rasism, dar și la problemele unora alocă acum romilor nici trei locuințe pe an. Măcar sunt 32 de locuințe acum. dintre persoanele care locuiau pe str. Coastei, care, cumulate, i-ar fi adus pe oameni aici. Enikő Vincze: Avem practic trei mari seturi de întrebări. După ce ne prezentăm câte- va date personale, prima parte a interviului ar fi despre cum ați ajuns aici, respectiv de-a lungul vieții dvs, și dacă vă amintiți și cu părinții, de pe vremea copilăriei unde ați stat, în Cluj, cum v-ați mutat de acolo. Deci un fel de traseu prin oraș. Al doilea set de întrebări se referă la viața cum este aici în familie dar și în zona mai largă, în veci- nătatea aceasta. Și al treilea set de întrebări se referă la drumurile, vizitele, ocaziile prin care ajungeți în oraș, când, de câte ori mergeți, cum, ce înseamă faptul că stați așa la o distanță mare, față de restul orașului. Fechete Petru Alexandru: Am 27 de ani. În 1984 m-am născut. În Mănăștur am stat, m-am născut în Cluj, am stat în C2, până la vârsta de vreo 7 ani, după aceea ne-am mutat tot în Mănăștur, dar la garsoniere, cu bunicii stăteam eu. Și bunicii, țin min- te cum am ajuns pe Coastei, că mama stătea pe Coastei, eu stăteam cu bunicii în Mănăștur. Și bunicii mei, au fost escrocați de garsonieră, li s-a propus să fie un fel de giranți, și o pierdut garsoniera, și așa am ajuns de am mers pe Coastei, am stat la mama acolo, până acuma, când ne-o demolat în 2010, am stat tot acolo. Bunicul a venit cu mine la mama, săracul n-a mai trăit mult după aia... Stați că vă spun cum  a fost. Bunica lucra la cineva, un patron, unul Denes, așa îl chema. Ăsta era foarte EV: Cât timp ați stat pe Coastei? mare escroc, dar bunicii mei nu știau că erau naivi. Bunicul, săracu, nu știa carte, nu FPA: Eu când m-am mutat aveam undeva la 12-13 ani și am apucat să stau vreo 14 știa deloc, avea zero clase. Și bunica a venit înt-o seară de la lucru, țin minte perfect, ani. Și mama stătea acolo dinaintea mea, deci și mama a stat vreo 17-18 ani pe strada și a spus: mă, uite, are nevoie patronul ăsta de un împrumut. Trebuia să gireze cu aia. Ea avea dosar încă de pe vremea lui Ceaușescu, avea dosar băgat în Primărie, locuința. Și bunicul n-a știut carte, bunica la fel, a semnat actele. Și atunci... Eu eram pentru locuințe și nici în ziua de astăzi nu a primit. A fost în 2006, mi se pare, sau mic, aveam vreo 8 ani. Oricum nici eu nu știam, deci eu pe parcurs așa, cu timpul, 2007, am fost pe locul cincizeci și nu știu cât. Și cu două locuri înaintea noastră s-o am înțeles și eu ce s-a petrecut. Dar nici eu nu vă zic în totalitate cum s-a petrecut, primit locuințe și după aia iară, nu știu cum funcționează sistemul ăsta de alocare [...] că eram foarte mic, așa... din cunoștințele mele asta știu că s-a întâmplat. Și așa au Vă dați seama că aici și dacă vrei să-ți continui studiile, pe strada asta e foarte greu pierdut apartamentul. Au pierdut, am fost evacuați în 1997. Atunci eram numai eu cu ca să ți le continui. Foarte, foarte greu. Și să mergi la muncă îi foarte greu. Și să spui bunicul, am fost evacuați și am venit la mama pe Coastei, bunicul cred că a mai trăit unde locuiești, îi foarte greu. Aveam dosarul în Primărie, încă de pe Coastei tot am un an jumate. Din cazul ăla, că s-a văzut, și el locuind acolo și... stresul, știți cum e. avut și adeverințe de lucru duse și reactualizări de dosar. Aici țin să precizez ceva. Și săracu s-a stins și am rămas cu mama. Deci așa am ajuns să locuim acolo, să nu Dacă rămâneam, deci noi normal am fost pe Coastei 40 de familii, exact. Fix 40 de avem locuințe. Că mama n-a deținut niciodată, ea săraca tot spera, de pe vremea lui familii. Au mai venit între timp și alții care și-au făcut improvizații pe acolo și cum au Ceușescu până acum, a tot sperat că primește. procedat? De obicei aici este o familie care o primit 3 căsuțe de astea. Au fost bătrânii, Și cu timpul am crescut mai mare, și am făcut și eu o improvizație și eu acolo aproa- au crescut copii și au făcut improvizații lângă, dar care să zicem n-o apucat, că o apu- pe de mama, am construit, am investit bani. Nu pot să zic că aveam apă în casă și cat să stea pe Coastei maxim 5 ani. Deci ei au venit și au făcut improvizații, improvizații toaleta în casă, dar în orice caz era mult mai bine ca aici. Condițiile erau super. Dar peste improvizații și au primit locuințe pentru că aveau mulți copii. Și ăștia care aveau cred că am și poze, aveam poze cum a fost... Dar cred că era super în orice caz. Vă normal dreptul, nu mă refer la mine, eu sunt tânăr să zicem, n-am primit. Ok, o bucățică dați seama, a fost o căsuță făcută, deci nu foarte mare, ca și cum ar fi o garsonieră, de pământ tot îi ceva în loc de nimic, dar erau alții în drepturi care urmau să primească, confort 1. Eu am construit-o. Am lucrat și în străinătate, mergeam în fiecare primăvară dar aici s-a dat la care a avut mai mulți copii. Câți copii ai? 5. Pac, a primit locuința. În și iarnă, mergeam sezonier în străinătate și mi-am adunat bănuți și mi-am făcut căsu- fine, când ne-a adus aici, ni s-au promis multe... eu personal am vorbit cu o doamnă, ța aia. Deci cum ar fi, chiar când am apucat s-o construiesc, a venit de la Primărie, nu-mi vine în minte numele, dar știu că era ceva mare, de prin Primărie... Poliția Comunitară. Și într-un fel, cu acordul lor s-a construit, că toată lumea care 186 și-a făcut acolo improvizație, n-a făcut-o de capul lui. Automat vecinii, când te ve- EV: Care era atunci acolo, când v-a evacuat? 187 deau că lucrezi ceva, venea automat Poliția Comunitară. Și a venit chiar și o amen- FPA: Da. Am vorbit cu o doamnă, dânsa ne-o adus aici și ne-o arătat: Uite, asta o să dă de la ei, în ziua în care am apucat să construiesc. În improvizație cred că am fie partea voastră de pământ. Foarte frumos o vorbit doamna, a zis: da, o să primiți locuit vreo 2 ani. Am finalizat, tot, tot, și am reușit. Dar au venit, le-am spus: dom- ajutor, stați liniștiți că o să primiți ajutor din partea Primăriei, materiale de construc- nule, uite, aici locuiesc, de mai mult timp, am făcut improvizație. Știau și râdeau, și ție, lemne. Și zice: o să primiți ajutor niște muncitori de la RADP și nu mai știu ce au zis că n-au nicio problemă, dar ei trebuie să-mi dea o amendă că așa se face, firmă a zis, care să vă ajute să construiți în termen de o lună. Deci, fiți liniștiți, o să dar în rest n-au fost probleme. Deci noi, de ce să mint, știam într-un fel sau altul, se primești tot ajutorul de care o să ai nevoie. Că eu normal, le-am spus: măi, oameni vorbea din bătrâni, sunt alții care stăteau de 30 de ani acolo, chiar și mama stătea buni, lăsați-mă să-mi dau jos singur căsuța, mi-o iau eu, lemn cu lemn, mi-o dau jos, de foarte timp, de pe vremea lui Ceaușescu, era zvonul ăsta că o să se demoleze improvizația, și mi-o transport sus singur, și mi-o clădesc înapoi. cândva, dar nimeni nu știa când. Dar nu, nu m-au lăsat, au băgat excavatoarele. Nu lasă, stai liniștit, mi-au spus. Deci atunci pe bază de repede înainte, să plecăm de acolo. Să nu mai stau eu, să întârziu EV: Ce făcea mama pe vremea lui Ceușescu? procesul de demolare. Și atunci o băgat excavatorul... Dar astea se puteau recupera FPA: Mama a lucrat la fabrica de cărămidă. A lucrat mult timp la fabrica de cără- că erau făcute din lemn, vă dați seama. Eu recuperam 70% din materiale, chiar și midă și de acolo încă avea dosarul. Și n-a ajuns, nu. Păi, automat o venit revolu- vata o recuperam și ce am pus pe acoperiș. Am avut și izolație, am avut și rigips și ția, și, vă dați seama, după revoluție potop. Și de atunci săraca s-a tot zbătut să aia se putea recupera în mare parte. Și atunci îmi era foarte ușor să-mi ridic practic în primim o locuință, dar nu s-a putut. Numai aici... Mama s-a recăsătorit între timp, 2 luni și eu căsuță. Vă gândiți că totuși au rămas 36 de familii. Ei, ăștia, sunt norocoși, când încă stăteam pe Coastei. Ea s-a recăsătorit, că mama și cu tata au fost di- care au primit chiar și ăstea, modularele. Eu, normal, am un stres continuu, că dacă vorțați, și acum momentan ea locuiește în Mărăști. Dar are o cameră, bucătărie, vine, dacă trebuie să plec, ei totuși n-au grija asta.... vă dați seama, eu nu pot să stau cu ea. Să zicem, îi de treabă omul cu care s-a recăsătorit, dar până la urmă când stai cu cineva, în casă apar conflicte, de vrei EV: Și atunci ce ați făcut în noaptea aceea? S-au făcut promisiunile cu pământul... cu sau nu vrei. Aici, nu numai eu, că sunt și alții, noi am primit o bucată de pământ, ajutorul. sunt și alții care au 2 copii și n-au primit nimica. Deci nu pot să mă plâng că vai, FPA: În noaptea aceea am așteptat afară, cu domnul Ernest, cu Titi am stat, am fost Doamne. Și mai este o familie, sunt 6 membri și n-au primit nimic. Deci nu pot să mai mulți, am făcut un foc, am stat, am așteptat. Noaptea aia, cred, că n-o s-o uit mă plâng. Și așa s-a ajuns. nici când o să am 80 de ani. Nu pot să vă explic ce am simțit. Și nu numai eu, toți. Și  n-aveam nici unde să merg. La cine să mergi în casă? Mai mergeai, așa ni, o jumate pe noi, cum ne privesc pe noi, așa îi privim noi pe ei. Bine, unele mici diferențe, că de oră, o oră, că nu mai puteai de frig că și ei erau, toți oamenii care au primt căsu- nu suntem rasiști, ar fi culmea, dar sunt diferențe foarte mari. Cu majoritatea am stat țele astea, aveau mobilă, aveau de toate. Nici ei nu s-au instalat și erau reci, curgea de vorbă și știm cu ce se ocupă și ce fac… Dar ei, vă dați seama, au alt stil de viață, apa pe pereți. Noi pur și simplu am stat afară, am făcut un foc mare, domnul Ernest, ei au crescut aici, ei se ocupă cu ce se ocupă, culeg PET-uri. Nici unul dintre noi nu săracu, chiar și pe Coastei a mai stat vreo 2 zile, afară, și a păzit ce era de păzit. Că cred că merge să culeagă PET-uri. N-au educație… măcar de aici dintre noi mai sunt el a apucat să-și demonteze niște geamuri și nu mai știu ce. Și el mai stătea că au- care au opt clase, unul mai are profesională, unul mai are un liceu… am fost crescuți tomat au venit vulturii să colecteze, să fure ce apucă pe acolo. Și el, săracu, a stat la oraș. Și avem prieteni, majoritari și… nu suntem ca ei, sunt diferiți de noi. Prietena acolo și și-a păzit geamurile. El și încă un bătrân stăteau pe Coastei. Deci el avea, nu merge la magazin, fără mine nu merge la magazin. A fost de vreo 2-3 ori și am cred, a patra noapte de frig, stând afară la foc. Deci, a fost groaznic atunci. Am aș- avut necaz cu ei acolo jos… Deci, fetele, copii mici iar, sunt foarte răi așa de felul lor… teptat, a venit dimineața, au venit iară dânșii de la Primărie, un domn a venit, foarte Deja toți părinții sunt îngrijorați că ce o să învețe copii, că anturajul face un copil, nu grăbit, foarte nervos, foarte, am putut să vorbim cu el, că șefule, că dvs, nu am vorbit părinții, degeaba dai tu educație în casă și să fie super-cuminte în casă, dar când ies urât cu el, dar foarte grăbit, nervos, să termine, să plece de acolo. Au trasat, că ei au afară, totul e altceva. Anturajul și școala te formează, nu părinții. Și, vă dați seama, promis să traseze și fiecare o să aibă o repartiție. N-ai primit casă, dar îți dă Primăria dacă 10 copii merg de aici acolo și caută, scormonesc PET-uri și ai mei o să meargă? 20 de metri pătrați de pământ. Și ajutor, material și oameni, să te ajute să-ți contru- iești, și, gata, se spală pe mâini cu asta. Bun, am așteptat până dimineața, au venit cu EV: Ce rude aveți aici? un tabel făcut așa din topor: na, ăsta-i numărul tău, ăsta-i numărul tău, la revedere. FPA: Cam 60% suntem rude într-un fel sau altul. Da, și restul tot așa, în alianțe, ne în- Și a plecat. Și de atunci, nimic din partea lor. Nimic. Deci ce să vă spun, a venit cam țelegem foarte bine, rar e câte un vecin de ăsta mai șutit un pic, dar în rest cu toți ve- a treia zi, o mașină de lemne, nu are rost să mint și s-a făcut împărțeala familiilor re- cinii ne înțelegem bine. Mai sunt așa, fenomene de astea cu care nu te poți înțelege. spective. Au fost două grinzi și 10 scânduri de persoană ca să-ți ridici casa. Deci asta Unu a stat, a crescut în pădure. Și Primăria, l-a adus din pădure. L-a adus pe Coastei, a fost ajutorul mare. Și cum a venit, le-o răsturnat, și a plecat, n-a mai stat. Și cam atât el a apucat să stea vreun an. I-a dat o rulotă de asta. Două familii au fost, el și încă am primit din partea lor. Pământul ăsta… Am fost după cam o săptămână, am fost la unul. Și i-a dus din pădure pe ăia acolo, i-a pus în rulotă acolo și când s-o demolat, Primărie, nu mai țin minte la ce cameră, nu mai știu nici cum o cheamă pe doamnă le-a dat și lor. Deci pe bune, din pădure. Mai sunt, nu pot să zic… în general ne înțe- și să fim luați în considerare cu pământul, cum ar veni. Și am întrebat-o pe doamna, legem cu ei, nu am avut certuri sau să ne certăm cu ei. E treaba lor, fiecare cu familia 188 zic: nu vă supărați, dar nu știu, o hârtie, care să specifice totuși, că e al meu, sau am lui, face ce vrea. Dar noi în general ne înțelegem bine, suntem un grup foarte înche- 189 voie să-mi ridic acolo ceva până… Să nu fie iară cu spaima, că iară veniți cu buldo- gat. Mai sunt certuri conjugale, se bate soțul cu soția sau se mai ceartă ei și mai vine zerele peste noi. Și o zis doamna că nu se poate… Și am zis: bine, dar totuși de ce poliția. Asta e. Dar noi așa între noi, chiar am fost foarte uniți, de fiecare dată. ne-ați chemat, că totuși, îmi zicea, că tu ai parcela 18, îmi scria numele și îmi zicea că la 18, semnează aici. Bine, am înțeles, dar o hârtie nu puteți să eliberați? Să zicem EV: Acum presupun că aici sunt alte lucruri care vă țin împreună? Sau care ar fi cau- că plătesc și eu o chirie, simbolică, că și astea-s chirii simbolice, aici, să plătesc și eu ze de certuri față de Coastei? o chire simbolică, pe terenul ăsta, să știu că… Dar a zis că nu se poate. Și atunci mă FPA: Păi, acolo, pe Coastei, vă spun ceva, toți erau fără niciun stres. Vă spun sincer. tot strădui să-mi fac ceva acolo, să-mi ridic și eu ceva acolo, cu frică, dar m-am gân- Acolo nu-și bătea nimeni capul că ce mănânc mâine, că unde merge la lucru, vă dit că totuși, să reușesc să-mi ridic și eu ceva… Acum sunt ridicate vreo 7-8. Eu încă spun sincer. Toți erau fericiți. Dimineața toți eram la cafea afară, dacă bine țin minte, n-am început, că n-am avut cum. Deci vă spun sincer, în iarnă am avut ceva bănuți, vara, ne aduneam toți afară la cafea, ne beam cafeaua, după aia fiecare mergea la dar ați văzut cum a fost, nu se putea lucra absolut deloc, a fost o zăpadă aici de un muncă, la locul unde trebuiau să meargă la muncă. Deci era super. Era altcumva, da. metru. Acuma, să sperăm la vară, dacă îmi adun ceva bănuți, încerc să mă apuc și eu Nu erau așa timorați oamenii, ca aici. Aici îi vezi, toți sunt îngândurați, necăjiți. Nu încet încet să-mi ridic acolo ceva. Apoi, cât am apucat să stăm și aici e OK, dar sper exagerez, vă spun, acolo cine i-a făcut de rușine, din cauza a 5-6 familii am suferit să fiu luat în considerare la următoarea evacuare… Bine, oricum știu că astea durea- toți. Că făceau gunoi, cerșeau copiii, umblau dezbrăcați, umblau pe acolo pe gu- ză, deci nu mă bazez pe asta. Când o să fie, o să fie, deci mai bine îmi contruiesc și noaie la vecini… Deci ăstea câteva familii care nu munceau și făceau numai prostii, nu visez că o să ne mute de aici. Nu am speranțe mari că ne mută de aici. Și au venit, mai și ardeau cupru. Dădeau foc și eu înțeleg, aveam prieteni, care stăteau cum ați văzut și acolo, au venit cu promisiuni, mai toată lumea, cu promisiuni, dar e foarte coboram dealul. Unul stătea fix în blocul ăla de lângă deal și ăla îmi zicea: bă, nu-i cu greu de realizat. Eu n-am speranțe, deci eu m-aș mulțumi dacă ar crea unele condiții supărare, dar să mor eu, de am putut să țin deschis geamul o lună de zile. Noaptea, și aici. Cât de cât, un autobuz, să ne dea o hârtie să fim siguri, că ei sunt de acord să zicea, numai fum, deci numai fum de cauciuc. El nu știa săracu ce ardeau, de unde stăm acolo și să plătim o chirie, să știm sigur că suntem în regulă. Și să avem și noi să știe. Și am zis: bă, ard oamenii cupru. Și din cauza asta foarte multă mizerie se apă și curent și cred că ar fi OK, deocamdată. Oricum și astea sunt provizorii și cred făcea. Degeaba adunam, că era o dată la vreo două luni, că ieșeam toți afară și cură- că o să dureze 10 ani. Cu toate că cred că cei de aici din jos, din Dallas, încep să se țam pe acolo. Dar ăștia cum umblau, aruncau gunoaiele pe deal, nu plăteau gunoiul. instaleze cum au cumpărat terenul… Ei sunt altă situație. Diferiți față de noi, deci, Să vă spun încă o chestie. Deci stăteam pe strada aia și toată lumea plătea gunoi credeți-mă, foarte diferiți față de noi, exact cum ne văd românii pe noi, majoritarii și ei efectiv nu vroiau să plătească gunoiul. Nu vroiau: ce poți să-mi faci mie că nu  vreau să-mi plătesc gunoiul, care-i treaba ta că mă duc și arunc acolo? Au fost și nu suntem obișnuiți cu zona asta, cu modul ăsta de trai. Vă gândiți că n-am reușit să- care au stat mai demult și care au venit mai târziu. Și n-are rost să dau nume, dar, mi găsesc un loc de muncă din anul trecut din decembrie. Și am CV-uri peste CV-uri. toată lumea, mergeți și întrebați și pe Greta Petru și pe Ernest, pe fiecare pe care în- Am fost la Baumax, la Dedeman, la Profi, am lucrat, dar n-am reușit să țin pasul că... trebați, toată lumea știe despre cine vorbesc. Luau sacii de gunoi și aruncau pe deal. e foarte greu... Dar e foarte, foarte greu. Păi, dacă vă gândiți că întârziu 5 minute la Când aruncau, se împrăștia tot gunoiul. Apoi puteai să tot faci curat că… Deci, prin autobuz, următorul vine peste o jumătate de oră. Automat eu întârziu în fiecare zi la toate metodele am încercat. Cu buna, cu… numai cu bătaia n-am încercat. Ea știe. lucru. Să zicem, nu pot coborî de câini, că așa îi, dimineața, o să vedeți, dacă stați Cum ieșeam noaptea acolo? Că ieșeam noaptea și strigam: bă, nu mai ardeți focul, aici într-o seară, și vreți să coborâți la 4.30 jos, nu puteți coborî de câini, se adună dar nu puteai să-i bați pe oameni. Nu puteai să mergi să-i bați. Îi spuneai bă, nu mai și nu poți să cobori. Și atunci să zicem dacă întârzie, orice eveniment, poate trece arde, mereu țipai o găleată de apă pe foc. trenul, la linia aia și trebuie să aștepți, automat eu ajung mai târziu în stație și pleacă optul. Păi, să fii preventiv, mergi și stai la 4 în stație, na... nu poți ține pasul, dacă n-ai EV: Și nu puteai să chemi poliția? mașină personală îi foarte greu ca să deplasezi, să mergi, să vii... FPA: Știți cum e, poliția e numai când nu trebuie. Veneau, dădeau amendă și mer- geau în treaba lor. Deci, sunt familii aici, vă spun cu mâna pe inimă, sunt familii care EV: Și totuși cum vă descurcați, unde vă căutați? merită să steie aici, care nici nu au ce căuta în societate, vă spun sincer. Și le-am FPA: Am trăit toată iarna, până acuma, din banii din ce am muncit în toamnă. Am spus și lor în față și la ședințe. Sunt familii care merită să stați aici, nu vă supărați, că fost în Norvegia și am lucrat, am câștigat niște bănuți, am ținut în bancă. Din banii degeaba ceri condiții dacă tu nu, nu îți place să meri la muncă. La ce-ți trebuie ție ăia am trăit până acum. Tot așa… economicos, am mai cumpărat și eu niște telefoa- cheltuieli de bloc, curent, apă caldă ș.a.m.d. dacă nu ești în stare să dai 20 de lei aici. ne, le-am vândut, dar în general, așa economicos, așa frumos, calculat, tot scoa- N-au dat 3 lei la gunoi. Vedeți ce-i acolo? Din cauza lor, le atârnă o greutate mare tem niște bănuți și așa am trăit. Acum nu prea știm ce să facem. Mai ar fi ceva, să pe umeri, care știu și care au gura mare și se plâng că sunt aici, dar pe ei atârnă mergem în Italia, la muncă pe acolo, să… Ar fi o soluție, ar fi, să știți… Dar de când greutatea că ne-au mutat aici. Dar nu le-am spus? Și domnul Titi și aici le-am spus, stăteam pe Coastei, tot făceam așa. Așa am reușit ca să-mi construiesc și acolo, și dar un om nu poți să schimbi de pe o zi pe alta, dacă el așa e, cum sunt ăștia. Sunt tot așa, cum să zic, am reușit să supraviețuim că nu te îmbogățești nici dincolo, că din pădure, le-am atras atenția, dar omul, așa e el, că nu se schimbă, nu poți nici cu vedeți cum e. bătaia, nici cu poliția, nici cu nimeni. Și eu, cum ne-am mutat de acolo, sunt perfect 190 de acord ca să ne mute de aici, pentru că n-am știut să prețuim strada asta. Și toți EV: Cum ați ajuns în Norvegia? 191 suntem de vină, că ăia 5 o greșit, n-am știut noi să luăm atitudine și cum să-i punem FPA: În 2006, munceam aici în Apahida în service și a venit un taximetrist și mi-a la punct. 5-10 câți o fi fost, câte familii au fost. N-am știut noi să luăm măsuri și să arătat în Piața un anunț. Și am sunat și eu așa m-am dus. Și am ajuns să mă înțeleg avem o atitudine, să chemi de fiecare dată poliția, de fiecare dată Primăria pe ei: hai, foarte bine cu oamenii de acolo, foarte OK. Și m-am dus în fiecare an, în primăvară, domnule, vezi ce face, nu suntem noi de vină, uite ce se întâmplă. Că așa-i normal, în iarnă, dar mai mult în iarnă, că atunci am avut de lucru, dar m-am dus și primăvara. oamenii de acolo de la blocuri o fost sătuli deja, de noi și de vecinii de peste drum. Și așa am reușit să am ceva… Da, chiar o fost OK munca aia, banii ăia, tot ce s-o pro- Dar o fost la care i-o părut rău, care erau în relații foarte bune cu noi și la care am mis. Cazare, tot, tot. Doar pe sezon era. Și tot timpul mergeam în alt oraș. Deci anul muncit, chiar i-o părut rău. ăsta am stat într-un oraș, următorul în altul. Foarte rar am lucrat de două ori în același oraș, în același service. Așa am și reușit să-mi construiesc acolo, dar vă dați seama, EV: Și în oraș cum ajungeți? acum iar de la zero. Iar îi foarte greu, iară până îți aduni o sumă, iar investești, după FPA: Acum când mergem la cumpărături, atât... asta-i viața noastră socială. Mergem aceea iar să fi de la zero. Deci e foarte greu, îți taie din curaj, să-ți faci copii, îți e și la cumpărături și venim acasă. În piața Mărăști, acolo unde am fost obișnuiți ori la frică să faci un copil. Iulius Mall. Mergem, ne facem cumpărăturile și venim acasă. Cam așa, pe săptămână cred că mergem, o dată, da. Și după aceea gata. Am mai fost la un film, de trei luni EV: Păi, acum, în ziua de azi, asta se întâmplă, la mulți. Că nasc copii mai târziu, nu? am fost. E și greu să vii din oraș și e greu să mergi în oraș. Și cu mașină, și fără, tot îi Chiar și peste 30 de ani. greu. Și oricum îi consumul. Mergi până în oraș, vii înapoi, trebuie de 20 de lei ben- FPA: Dar vedeți cum suntem, la noi la romi, cam toți se miră, că ai 27 de ani, 24-25, zină. E foarte nașpa că ne-o mutat aici. Pe Coastei era mult mai bine, dar vă gândiți că n-ai nici un copil. După cum vedeți, mai toți au copii, și na, te și simți așa mai prost. că noi eram prieteni cu absolut toată lumea din Mărăști, din zona aia, începând din Mai râd de tine și… Normal că ne e frică ca de dracu să fac un copil, că nu neapărat Coastei, până în groapă, până pe Aurel Vlaicu, toată lumea ne cunoștea. Cel puțin că ne este frică de responsabilități, dar ne este frică că n-avem ce să oferim. Ce să pe mine și eram prieteni cu toată lumea și aveam prieteni și veneau la mine sus și fac, să-l țin să se chinuie cu mine, aici, o săptămână, dincolo o săptămână, să-l port mergeam la ei acasă ș.a.m.d. Dar de când m-am mutat aici, nu. Păi, vă dați seama. Au după mine. Așa că suntem noi doi, asta e, dar să mai porți și un copilaș după tine, ce venit chiar când ne-am mutat, au venit majoritatea, cam toți prietenii au venit și s-au să-i oferi aici? Eu n-aș vrea să-l cresc aici, dacă mă credeți. Nu mi-aș dori pentru el să prins de cap, au zis: vai de capul meu, săracu de tine, ziceau, nu stai aici! Deci noi crească aici. Degeaba pot să-i dau toată educația, în casă să vorbească așa de frumos, nu suntem obișnuiți cu, ce să zic, sper să vorbesc în numele tuturor, sau a majorității, și să se comporte exemplar, și când iese afară să… numai prostii să facă… nu mi-aș dori…  Acum, că am reușit să am și eu mașinuță personală, mă mai descurc. Dar totuși e chiar am avut de gând să mă duc cu Săndel [Greta]. Nu știu, vroiam să profit cumva foarte greu cu locurile de muncă și dacă mai și spun unde stai, ești terminat. de ghinionul ăsta, măcar să încercăm. Dar apoi… Și nu am mers. Dacă e să se facă o asociație, așa ar trebui să se facă, nu beneficiar eu, să… mai știi? Omul se schimbă EV: Și cu ce treburi mai mergeți în oraș? când vede o sumă, să zicem 30.000 de euro, dau un exemplu, nu că ar fi o sumă FPA: Păi, gândiți-vă, eu trebuie să mă duc, că eu îmi continui studiile, mă duc la seral. colosală, când îi vezi acolo, omul se schimbă, când vede bani, știți cum e… na, îi În Miu, la Napoca. Na, vă dați seama, în capăt în Mănăștur, și tre’ să mă duc acolo cu părerea mea… și e foarte greu să strângem fonduri. Că pe urmă, cum ziceți, nu e su- 8-tul, după aceea mă duc jos, după aceea iau altul, o oră jumate fac până acolo. E ficient să ai o locuință, trebuie să și o susții și pentru asta ai nevoie de loc de muncă foarte greu. Nu pot să mă duc zilnic, mă duc și la cursuri, mai mă duc la teze, să trec și atunci ONG-ul ar putea eventual să vină cu un asfel de proiect, care să creeze, știu clasa. Chiar dacă nu prea rămân cu nimic, că n-ai ce să înveți dacă nu mergi zilnic, eu, o cooperativă, sau ceva, unde se produce ceva… să poată susțină comunitatea. nu ai cum... Dar lecțiile se fac la serios. Și e seral, nu-i fără frecvență. Și se termină Sau programe pentru copii la școală. Totuși, vedeți, cine are bani, de ore suplimen- cu BAC-ul. Eu o să mă duc până la BAC, și atunci o să mă pregătesc, o să-mi plătesc tare, reușește mai bine și la școală. Și atunci să ai programe după școală care să-i profesor și, eventual, o să învăț atunci toată materia și după aceea o să mă duc... ajute pe copii să avanseze, să țină pasul cu ceilalți care au condiții mai bune acasă. Acum am 12 clase și mai e un an, 13. Eu uneori mergeam și la lucru, apoi fugeam la Mă rog, asta e, unii au, alții n-au. Deci e bună asociația din punctul ăsta de vedere școală și după aceea veneam acasă. Deci, ea nu mă vedea deloc, practic. Numai că poate responsabilizează oamenii mai puternic. Dar oamenii ar trebui informați, că când veneam seara la 9. Atunci ne vedeam o oră și gata. A muncit și ea, a fost la o aici oamenii, știți cum e, speculează, oamenii ar trebui informați corect: uite, bă, ce fabrică de pantofi, a lucrat. Dar foarte greu era, dimineața săraca, printre câini, pe se întâmplă dacă semnezi, uite ce se întâmplă dacă facem asociația asta… trebuie acolo, că nu aveam mașină. Ziua când venea, se mai lega careva de ea. Ei sunt informați corect. Eu fac o asociație și asociația o fac eu sau îți dau informații puține. cinci frați. Una dintre surori stă cu noi aici. Și restul fraților sunt mai încolo, mai sus Oamenii trebuie informați, că atunci oamenii te susțin. Eu când am auzit, n-am știut... stau. Ei au primit o locuință. Au fost cinci frați și maică-sa. Au primit locuință, au asociații de locatari, nu știu ce vrei să faci. Că și mie mi-a dat explicații puține. Nici avut noroc. Când ne-au mutat, am stat cred că vreo zece într-o căsuță. Eram 10! Și n-am înțeles pentru ce… Dar nu cred, oricum o să vorbească, chiar dacă se realizea- un copil mic. Ei s-au dus în Italia. Cu soțul, cu copii, și toți sunt plecați în Italia. Da, ză asociația asta. Eu cred că o să fie un lucru bun, numai să se procedeze corect și nu mai vin de acolo. Că n-au ce face aici, vă dați seama. Erau dinainte plecați. Ei au să fie cineva care să-l îndrume pe nea Titi, că singur nu cred că o să reușească. Nici fost plecați de când stăteam pe Coastei. Nu-i ușor... În Calabiria sunt ei. Chiar jos eu nu sunt în măsură că nu am nicio cunoștință, niciunul n-are de aici o cunoștință, 192 de tot, lângă Sicilia și chiar n-au treabă cu românii, se înțeleg foarte bine. Chiar vin despre ceea ce înseamnă, trebuie cineva care să-l ajute, să-l îndrume, să aibă grijă 193 oamenii la ei în casă, italienii și... vin și îi cheamă la muncă și ajută și îs foarte de de fundația aia, dacă se face, sau asociație, ce o să fie. Trebuie îndrumat că, nu poți treabă în zona aia. să zici că are experiență, că nu a avut niciodată asociație, nici unul dintre noi nu știe cu ce se mănâncă. EV: Și cu trei persoane e greu aici, îți împarți așa viața în spațiu... la culcat, la trezit, la spălat, la gătit... EV: Prin procesul cu primăria, cum s-a decis, sau v-ați înțeles cu avocații? FPA: Îi greu. Vedeți că n-avem nici mobilă. Unde s-o punem? Mobila mea e la o mătu- Despăgubire cât să cereți? șă. În Iris, e la o mătușă și mobila și am avut și haine și tot tot tot. Vedeți hainele cum FPA: Bine, sincer să spun, ar fi fain să-ți dea o despăgubire, chiar și modică, că simți stau aici, n-avem unde să le pune practic. Unde să mai pun? Nu, în orice caz, vedeți că ai câștigat ceva și și-au recunoscut greșeala. Dacă tot au spus că astea sunt lo- cât e de înghesuită. cuințe pentru toată lumea, atunci cine stă pe listă de așteptare, dă-i și lui o locuință de asta, nu? Nu vi se pare corect? Bă, frate, mai fă aici vreo 15 de module de astea, EV: Știu că se discută de un ONG al comunității... și dă la toată lumea care te așteaptă. Că e o soluție, nu? Așa te scapi de toată lumea FPA: Haideți să vă spun ce cred eu. Eu cred că o fundație, ONG, orice ar fi, dacă ar care n-are locuințe, dai aici pe deal. Na, ia să văd, care e de acord să vină aici? Că fi să fie făcut, ar trebui să fie făcut ca beneficiar să fie toată strada. Să nu se poată îmi zicea un domn de la Poliția Comunitară: aaa, păi eu așa aș fi stat aici. Zic eu: bă scoate banii fără să fie de acord toată lumea. Sau să facă numai pe un scop. Da, mă, omule, tu de primeai aici, mai bine dormeai sub pod. scoți banii, dar numai pentru construcție. Și altcineva să fie, cum să vă spun, ca și un Ei vorbesc că își dau silința și fac tot felul de programe, ca să integreze romii în soci- paznic al contului, deci și el să zică: băi, îi bine să faci asta. Păi, asta ar fi un alt nivel etate, că nu vor să se integreze, că degeaba se chinuie ei, am văzut într-o zi la tele- de organizare a comunității, să puteți să discutați, luați decizii, vă alegeți o condu- vizor, că foarte greu integrezi romii în societate. Păi, asta-i integrare? Păi, dacă nu-mi cere dacă… Degeaba am face un ONG, că și eu pot să-mi fac. N-are rost să vă mint, oferi, adică nu că nu-mi oferi, că nu stăm cu mâna întinsă, dar din moment ce m-ai chiar am avut de gând să strâng toate filmările și articolele din ziar și am vrut să mă luat dintr-un loc în care eram deja integrat în societate și mergea bine și eram fericiți, duc în Anglia, să-mi cer ajutor social acolo. Să-mi cer, nu știu, de muncă. Nu știu, să și n-aveam grija zilei de mâine și ne muți aici pe un deal, așa mă integrezi tu în socie- mă duc să-mi cer, cum a fost cu moldovenii. Da, moldovenii de peste Prut au ajutor tate? Nu știu, dacă ne mutau în altă parte... dacă făceau în altă parte, oriunde era mai social acolo și au case și au locuri de muncă și sunt tratați mult mai bine decât noi. Și bine decât aici. Deci noi ne mulțumim dacă ar primi 5 într-o parte, 3 în alta, 2 în alta,  oricum... Și dacă ne-ar pune toți la un loc, ne-am mulțumi și dacă ne împrăștie, cum vor ei, aici în Cluj. Aici în Someșeni, unde o fost fostul Oser... Unde merge 36. Acolo au primit și români, foarte mulți români. Dar este bloc unde stau foarte mulți țigani. Într-un bloc. Și eu ziceam că era soluția cea mai bună. Cum au construit, putea să „Nu ne place aici, facă un bloc și aici. La fel de simplu cum le-au făcut modulele ăstea, puteau să facă un bloc, și atunci oamenii nu cred că erau așa, era altcumva. Era un bloc și aveai o bucătărie și o cameră, erai super mulțumit. Și bine, unele condiții, să aibă gaz, să fie mamă, hai să merem cald și gata. Duș. Dacă avea omul un duș în casă și baia lui în casă și o bucătărie și o cameră, era mai mult decât mulțumit. Dar aici toate s-au adunat. S-a adunat rampa, s-a adunat spațiul mic de locuire, șobolanii. Șobolani foarte mari, cât sticla asta. Păi, înapoi la casa aici în casă până când am scăpat de ei? Acum în decembrie... M-am enervat, aveam și noi, am avut cuib aici. Am avut și mici dar a fost și mă-sa care i-a făcut. Și sunt și la rampă, de ăia mari... și ies și de acolo din rampă. Unde-i gunoi, acolo și ei. noastră!” Elena (Rita) Greta Elena Greta, Rita pentru apropiați, este președina Asociației Comunitare a Romilor din Coastei, Cluj-Napoca (http://coastei-ro.eu). În interviul din 2012, Rita povestește despre evacuare, despre condițiile din Pata Rât, despre cum e să crești patru copii și despre cum se ajută reciproc familia extinsă. 194 Hajni Harbulka: Cum ați ajuns în Pata Rât? 195 Elena Greta: Am fost evacuați, în 2010, pe 17 decembrie, și am fost aduși de pe strada Coastei. Din Mărăști am fost mutați pe Pata Rât, între gunoaie, la minus 20 de grade. Am stat pe Coastei din 1994 până în 2010, dar sunt familii care au stat 30 de ani, este o bătrânică care a stat acolo 50 de ani, toți au stat de la 15 ani acolo. HH: Și înainte de Coastei? EG: Înainte de Coastei am stat cu părinții, am stat la bloc pe Aurel Vlaicu. Au vândut părinții apartamentul și au luat casa de pe Coastei și am stat acolo. Înainte de Aurel Vlaicu, am stat pe Partizanilor, către Busuiocului. Acolo am stat, tot casă părintească a fost. Și a primit mama mea pe timpul lui Ceușescu apartament din Mărăști, am avut apartament cu 4 camere. Fiind singură maică-mea, au fost greutăți foarte mari, că ea a lucrat singură. Noi fiind copii, umblam la școală și n-a mai putut să susțină apar- tamentul. Și atunci l-a vândut și a cumpărat casa de pe Coastei și ne-am mutat acolo. Și acolo ne-am întemeiat câte o familie. Și a fost o clădire, că acolo erau patru clădiri, în care înainte să ne mutăm noi a fost un atelier de reparat mașinile. Și muncitorii de acolo ne-au dat voie să ne facem noi câte o cameră că era foarte devastat. Și din banii noștri am făcut câte o cameră. Și ne-am făcut copii și am stat, n-a avut treabă cu noi nimeni. HH: Părinții de unde provin? EG: Părinții mei sunt din Cluj, noi numai din Cluj suntem, nu suntem de altundeva. HH: Câți frați sunteți? EG: Noi suntem 5 frați, două fete și trei băieți, care toți au copii. Fratele meu cu  cumnata și cu copila lor or primit o parte de pământ. Deci din toți 5 frații, au primit HH: Unde ați lucrat? casă numai doi. Eu cu soră-mea, restul n-am primit. Pentru că nu s-a ajuns să dea la EG: Am lucrat la încălțăminte, am lucrat la restaurant, am fost ajutor de bucătar, am toată lumea. Pentru că știți cum îi? Ne-au pus câte 2-3 familii, într-o cameră de asta. mai lucrat la o firmă, dar n-am lucrat foarte mult, numai 4 luni. Unde se putea, da. Și Și asta este situația. Aici, în camera asta suntem normal 11 persoane. Eu am patru am stat cât am rezistat. Acum nu lucrez. Pentru că înainte să fim demolați, am lucrat copii, concubinul, fratele meu cu nevasta sa, și cu fiica, maică-mea. Acum ați văzut-o în restaurant în Feleac, dacă știți, la Cortez, am lucrat acolo 2 ani. Și aș putea să pe doamna aia, este soacra mea și ea stă tot la mine, pentru că dânsa n-a primit ni- mă angajez, nu-i vorba de aia, că pot să mă angajez oricând, dar știi care-i situația. mic și mai stă la mine o perioadă, mai merge la celălalt copil o perioadă și uite așa. Îi groaznică și cu buletinul ăsta. Că eu am buletin aici, am fost obligată să-mi fac Deci, este o situație foarte grea. Pe jos dormim, pe jos. În paturi dorm copiii și noi pentru că a trebuit să fac la fiul meu buletin cartelă și avea tot de asta lipsă spațiu, ăștia mari, pe jos. E o situație grea, dar asta este chestia, noi luptăm. mă înțelegi? Am zis că dacă acum am contract, să mă duc să-i fac buletin. Eu am avut buletin pe Coastei, că m-a luat în spațiu unchiu-meu și mi-a făcut cartelă acolo. HH: Și mama dvs. când a primit locuința aceea de pe Aurel Vlaicu, unde a lucrat? Acolo am avut cameră, bucătărie. Am fost singură în curte, am avut baie separată, EG: Maică-mea lucra în alimentația publică. Are 25 de ani de muncă, acuma este deci n-am avut tangență cu nimeni, numai eu și familia mea. Și normal că a trebuit în șomaj, este șomeră. Acum maică-mea stă aici mai sus puțin, la fratele meu, să-l dau pe ăla în schimb să pot să fac aici. Și cu buletinul ori și unde mă duc, știi, se pentru că a văzut, i-a fost tare milă de copii și atunci a preferat să meargă la uită lumea așa, Pata Rât, că toată lumea știe că în Pata Rât se depozitează gunoa- fratele meu, ei fiind numai 4 persoane, să mai ne dea un pic de spațiu, nouă. iele, mă înțelegi? Și cam, no. De multe ori zic că stau în satul Pata la cunoștințe. Nu Dar tot împreună suntem, împreună gătim, împreună mâncăm și asta este situa- mi s-a spus mie personal, dar au spus la multe persoane de aici, care au fost să se ția. Așteaptă să i se gată șomajul, că deja i s-au oferit 3 sau 4 locuri de muncă. angajeze și au zis: nu, din Pata Rât nu luăm. Deci orice stradă aveai, numai Pata Rât Maică-mea o lucrat și la încălțăminte, a lucrat la spălătorie. Spăla pentru resta- să nu fie pe buletin. Și dacă mergi și îți faci buletin cu lipsă spațiu, nu te ia, că de ce urantele astea mari din Cluj, în alimentația publică, ducea marfă la alimentări, la n-ai adresă. Deci, e cu două tăișuri. Acum vreau să mă duc și eu să mă angajez, o restaurante, lucra pe o mașină. Deci maică-mea, practic, a început să lucreze să fac tot posibilul, nu știu cât o să rezist, pentru că eu am o sarcină foarte grea. Eu de la vârsta de 14 ani. O tot lucrat, deci ea și acuma-i comunistă, ea se crede pe dimineața mă trezesc, mă duc cu copiii la școală, îl duc pe ăsta mic la grădiniță, e la timpul lui Ceaușescu, săraca. patru ore. Nu mai vin acasă, pentru că nu întotdeauna am bani de bilet, autobuzul Maică-mea e cea mai mică dintre frați. Ei sunt 6 frați, cred, sau 7. Deci 4 sunt de la care duce copiii la școală vine de trei ori pe zi, la 7.30, după-masa la 12.30 și ultima 196 aceeași mamă și 2 cred că de la altă mamă. Ea e singura fată dintre toți băieții. Doi cursă îi la 14.30. Eu n-am cu cine să-l las. Și cam asta o să fie greu pentru mine, să 197 dintre ei au decedat. Aici are doi frați, pe domnul Creta Ernest și pe Creta Petru, și mă duc să mă angajez. Dar mă duc, pentru că nu mai pot să stau în sărăcia asta, să mai are un frate în Mărăști, care stă pe Aurel Vlaicu, la bloc. Deci maică-mea e cea aștept să-mi cadă din sus. mai mică dintre frați. Eu îs făcută din flori. Deci nu-s recunoscută de tată. Suntem 4 frați, cu același tată dintre care numai unul este recunoscut. Și s-o recăsătorit mai- HH: Concubinul lucrează? că-mea, a mai făcut un băiat, ăsta cel mai mic dintre noi, Toni. Și așa că numai ăsta EG: Da, concubinul lucrează în construcții, acum el lucrează în Florești, îi trebuie în mare îi recunoscut de către tată, restul suntem pe numele lui mama. Îl știm pe tata fiecare zi câte 8 lei, bani de drum la Florești, 4 încolo, 4 încoace, dar el săracu mer- și ne vorbim și ne căutăm și-l respectăm, da. El stă pe Cantonului. Și-a întemeiat o ge. Deci lucrează pentru 12 de milioane pe lună, din care plătim cheltuielile, pentru familie, are doi băieți cu o femeie, deci fiecare își vede de treburile lui. Eu am fiica că plătim apa, plătim lumina, plătim chiria și ne mai rămâne și nouă. Și eu iau ajutor și copilul ăsta mare, eu n-am fost căsătorită niciodată, deci am trăit în concubinaj. social, nu-i o sumă mare, că e 2 milioane 9 sute, bani vechi, dar totuși mai acoperim M-am despărțit de tatăl lor, când ei erau foarte mici, eu i-am crescut cu ajutorul lui ceva cu banii ăia. Cât de puțin, dar e bine. maică-mea. Și m-am recăsătorit, dar tot nu-s cununată, cu al doilea soț, sunt cu el de 9 ani și am mai făcut doi copii cu el. Asta este. HH: Cum a fost cu lucrurile pe care le-ați luat cu voi? EG: Înainte de ne-am mutat aici în decembrie, noi ne-am pregătit acolo sus, pe HH: Ce studii aveți? Coastei, că ne vin sărbătorile. Eu mi-am făcut bucătărie, beton în curte. Că nici nu era EG: Eu foarte puține clase am, eu am patru clase. Dar în vremea aia, pe timpul lui bine uscată curtea, erau puse scânduri, să nu umble copiii pe betonul ăla proaspăt. Ceaușescu așa a fost pentru că maică-mea lucra, eu trebuia să am grijă de frații mei Și am primit vestea că trebuie să ne mutăm și, îți dai seama, n-am avut colindători. mai mici și trebuia să stea cineva cu ei, să îi supravegheze, să le dea să mânânce. Nici n-am simțit că e sărbătoare. Nici măcar copiii. Nici n-am vrut să le fac brad, cre- Și atunci am făcut numai patru clase terminate. Practic am cinci, dar dacă ultimele de-mă ce îți spun. Câte ni s-o stricat! S-a prins mucegai. O grămadă de lucruri. Eu îți două săptămâni, înainte să se dea vacanța mare, n-am mai mers la școală... Am fă- spun, țiganii ăștia de jos au venit și au cumpărat mobilier de la oamenii de pe aici. cut la Gheorghe Lazăr, la pedagogic. O fost o școală bună și e până în prezent. Am Și covoare, televizioare, frigidere și tot felul. Că n-au avut unde să le pună. Și au avut posibilitatea și am și acum să merg la A doua șansă. Dar au venit copiii, așa, vândut la ăștia de aici jos… Știi ce a fost aici, n-ai putut nici ușa s-o deschizi! Și m-am prea repede... și n-am mai avut timp să mă împart, că am și lucrat și eu și mi s-au dus la o mătușă din partea lui maică-mea, deci la fratele ei. După două zile când am îmbolnăvit copiii și atunci... venit acasă, am pus soba înăuntru, s-au făcut uzi pereții, mă înțelegi? Dar când s-a  făcut căldură, am făcut paturi pe jos. M-am apucat cu cumnata să punem din lucruri HH: Copiii cum au suportat? așa cât de cât să facem un pic de loc, am pus haine, plapume, pături jos. Păi, când EG: Foarte greu. Tot timpul ziceau să merem înapoi la casa noastră pe Coastei. Tot dimineața ne-am trezit, Hajni dragă, tot eram uzi la spate. Nu știam de unde suntem timpul. Nu ne place aici, mamă, hai să merem înapoi la casa noastră! Păi, unde să uzi. Și când am ridicat sus hainele, covoarele, pline de apă erau, trăgeam paturile, merem, că ne-au demolat. O trecut, na, asta e, ce să faci, am trecut și peste asta. Tu, ștergeam apa peste ciment, curgea apa, ai de capul meu! Și s-a extins mucegaiul copiii s-au acomodat acum. Nu se omoară, ei numai aici stau la joacă în împrejurimi. până acolo sus la tavan. Foarte rău a fost! Am și zugrăvit, dar degeaba. Și toată ziua Acolo jos, între ceilalți, nu merg. Dar speră și ei săracii. Fiică-mea e la școală, am făceam focul, geamurile deschise, cu ușa, să fie și curent, să se poată usca. Păi, unul mic în clasa întâia și am ăsta cel mai mic de 5 ani, care-i în grădiniță, în Mărăști. nepoțica mea în fiecare săptămână mergeam cu ea la urgență, făcea bronșită din Cam ar trebui să meargă la școală, pregătitoare, clasa 0 practic, dar cică aici este o cauză la mucegai. Foarte periculos e mucegaiul ăsta. Apoi s-a îmbolnăvit copilul cu mare problemă că nu vor să primească de pe Pata Rât copii. Am fost și m-au refuzat. stomacul. Din cauza mirosului. În orice caz, a fost foarte greu. Păi, mai sunt încă apar- Că prima dată și prima dată trebuie să ia străzile de care aparțin. Și dacă o să mai tamente, acolo mai sus un pic, care știi ce mucegai au? Flori, tu! Așa, ni, ca ciupercile rămână locuri, atunci poate o să facă o excepție. Că cică dacă mai ai copil la aceeași și în tavan, așa. Eu încă să zic mersi, că nu mai am. Că și eu am avut. Dar în iarna asta, școală, beneficiezi. Dar deja la multe școli, cu toate că nu-s ocupate locurile, este nici apă n-am avut, nici mucegai. Dar alții, bieții oameni… Nu a avut timp nici să se afiș pus că toate locurile sunt ocupate. Și am fost și la Inspectoratul Școlar. Ni s-a usuce, că a venit omul ăla, care a făcut construcția, știi, și, crede-mă ce spun, am mers spus că au primit hârtie de la Ministerul Învățământului, că copiii de pe Pata Rât, co- după el, afară, și l-am chemat în casă noaptea și să-i arăt ceva. Crede-mă, i-au dat lonia nouă, aparține de Ion Agârbiceanu, fosta generală nr. 5. Aia de pe Fabricii. Și lacrimile, a văzut cum curge apa pe pereți și atunci o zis către noi: scumpa mea, noi acuma așteptăm, că s-a dat și la televizor, că toți copii care nu sunt înscriși la școală, am fost obligați să facem. N-a dat nume: au zis de la primărie să facem la repezeală. nu aparțin de nicio școală, în etapa a patra, deci din 2 mai, se pot face înscrierile la Zice: nimica nu-i bine făcut. Ion Agârbiceanu și o să mergem atunci. Nouă ne convine. Pentru că eu am doi copii acolo. Fiică-mea e acolo din clasa întâia, acolo este acum în clasa a VII-a, băiatul în HH: Și după ce ați fost mutați, aveți acum contracte de chirie? clasa întâi, merge în clasa a II-a, învață foarte bine. Îs bucuroasă că învață copiii mei, EG: Avem contract de chirie, da, pe doi ani. Trebuie să vedem, că domnul Creta acolo este o școală cu multe criterii, dar chestia e că nu-s nici așa de buni profesorii, a spus că s-ar putea să ne prelungească. Nu știu. Plătim maxim până în 30 de lei. că mai fac și ei discriminări. Peste tot se întâmplă. Deci, fiică-mea îi singura țigancă Noi mergem personal, acolo pe Moților, unde se fac buletinele. Acolo plătim la din clasa ei. Și vreau să spun că toți profesorii se mândresc cu ea, pentru că n-au 198 casierie, la etajul 1. Personal merge fiecare și își plătește. Ne plătim și cheltuielile. probleme cu ea și n-au avut niciodată. De câte ori a fost ședință, eu n-am auzit nimic 199 Aici pe palier strânge cineva pentru că e comun. Vine apa și lumina pe aparta- rău despre ea, numai de bine. Nu învață numai de 10, dar își dă interesul. Pentru că mentul 1, deci la toate apartamentele, cine stă la apartamentul 1 pe numele ăla ei văd că fără școală nu faci nimic, că nu faci absolut nimic fără școală. Eu dacă n-am sunt făcute chitanțele pe apă și lumină. Și strângem banii și merge… Până acuma școală și am posibilitatea ca fiică-mea să termine, să zic, liceu, sau o facultate, de ce eu am adunat banii, dar am avut un conflict cu vecinii mei și am renunțat și i-am să nu sprijini? Nu? Tragem cum putem, dar asta e viața, merge înainte. dat la doamna de la apartamentul 1. Deci, suma, cam cât e, până la un million aju- gem, iar pe timp de iarnă depășim milionul. Dar așa cu cheltuielile, ne vine, apă HH: Și în oraș unde mergeți? câte 4-500 maxim. Am plătit 15 milioane 900 în iarnă la comun. Curentul plătim EG: În oraș noi mergem cel mai mult în zona Mărăști, acolo facem și cumpărături, de pe apartament, deci vine 3 milioane împărțit la 4. Apa am pus-o pe persoane, că la piața Mărăști. Acolo-s copiii la școală, la grădiniță. Stăm la cursă, stăm să venim cel mai bine, vezi tu, alții sunt 2 persoane, alții 3, alții 10, 20, nu la toată lumea le cu cursa acasă. Stăm acolo în stație la Profi. Am fost la catedrală, dar în rest când convine să plătească, și atunci… Și dup-aia am hotărât să plătim apa pe persoane mai avem treabă, eu iau ajutor social, mai mă duc la Finanțe să-mi fac actele, mai mă și curentul pe apartament. În afară de apartamentul 1, care nu și-a tras apa în casă, duc la Primărie, deci ieșim prin oraș zilnic. Patru ore numai aia facem. Mergem la se- restul toți avem apă în casă. Am tras apă pentru mașină mai tare. Eu vreau să mă cond-uri, mai ne băgăm la magazine, ne mai uităm, mai luăm câte ceva la copii când separ cu baia, să-mi sparg în casă, să-mi fac baie separat. Atâta ne certăm pentru avem bani. Deci noi zilnic vedem orașul. Mai stăm cu copii în parc... Chiar înainte baia asta. Holul ăsta e cel mai mizerabil, tu n-ai văzut? Am zis să zugrăvesc holul, ce să ia vacanța copiii, am mers acolo sus pe Coastei, în parcul ăla. Foarte încântați dar am zis că dacă dau câte 50 de lei, 5 lei, practic, să-mi plătească vopseaua, erau copiii și la un moment dat zice ăsta mic: mama, ni, aci a fost casa noastră. Deci vopseaua bani o costat. O făcut fițe pentru 5 lei. Dar, na, foarte bine, rămâneți știa locul, știa în care parte o fost casa. Acolo se face acum un bloc, dar e făcut gard, așa! Că nu mă interesează. Am vrut să pun faianță, pe hol, jumate. Dar la vikingii că nu poți să treci, cum urcam noi pe partea aia, numai pe partea cu scări se poate, ăștia... Doamne și ferește! Am faianță, acolo stă în cutie, dar las acolo, că nu cere din spate de la piața Mărăști. Se face ceva bloc și acuma sunt numai bănci, hinți, de mâncare. Poate dacă picam cu frații mei, pe hol, era cu totul altceva, cu cel mai părculeț. Și pentru bicicliști, o făcut o străduță de aia. Dar se plâng vecinii! Da, că mare drag, dar așa… foarte multă ceartă… Asta am vrut să fac, prima dată când ne- de când ne-au mutat, îi cuplărai acolo, se adună tineretul, fac scandal. Că după ce a am mutat. Și n-am putut, au zis că ne trebuie aprobare de la Primărie. Actele sunt trebuit la primar să facă parc, tot timpul mere jandarmeria acolo și a făcut plângeri în făcute deja, știi. N-am putut. Primărie, că merg acolo tinerii ăștia, se droghează, beau, sparg sticle. Mai mergem pe la neamuri, și avem neamuri, stau acolo în Mărăști... Nu-mi place să mă duc în  Iulius Mall pentru acolo nu-i proaspătă carnea. Schimbă etichetele ălea, mă duc la dimineața și până seara la 10 stăteam tot în ședințe. Ne-am dus la lucru practic, să piață și iau eu ce carne îmi place mie. Na, bine, că mai trimit copii aici la magazine, le povestim oamenilor de acolo de la Drepturile Omului cazul ce ni s-a întâmplat. Și să mai îmi ia pâine, țigări, cafea, suc. Dar mezeluri și cărnuri nu. Tu, în magazinul asta chiar în ultima zi, vineri a fost asta, cea mai mare ședință am avut-o într-o sală mare e foarte scump, foarte scump! Îți dai seama, o sticlă de suc e 3 lei și o cumpără cu de conferință. Și atâta lume am văzut, că m-am panicat și fiecare a trebuit să-și spună un leu de la Selgros. Îi scump, ăsta-i adevărul, că-i scump. La magazinul ăla, primul, cazul și mai era și cineva de pe Cantonului cu noi, Adi, dacă-l ști. No, și fiecare și-a îi mai ieftin cu mai mult ca aici. Dar apoi îți spun că și un magazin de acolo, de pe spus păsul și când a venit rândul meu și vedeam pozele ălea pe perete așa mare... Coastei a trăit numai pe spatele nostru și vreau să zic, că ne-o și zis patronul: fetelor, Știi, cum ne-au demolat, vedeam copiii cum plâng, am început să plâng. Și unchiul de când v-ați mutat de aici, voi ați fost clienții mei fideli, am și renunțat la magazin. meu, știi, a început să plângă. Săracu s-o luat și s-a dus afară și oamenii de acolo, Și a renunțat, pe cuvântul meu, a renunțat și l-a închiriat și altcineva și-o făcut acolo femei cu bărbați, plângeau toți, pe cuvântul meu dacă nu. Și era un bătrân, avea el club de ăsta cu bar. Păi, îți dai seama, am fost 76 de familii, tot timpul cumpăram nu- grad mare, un ăsta cu Drepturile Omului, și i-a zis la fata aia ce era translatoarea mai de acolo de la magazin. În fiecare zi, de dimineața până seara și pentru noi ținea noastră: pentru noi, zice, el ne face 250 de euro cadou, să cumpărăm la copii dul- magazinul până la 12 noaptea deschis. ciuri, să nu venim cu mâna goală acasă. Foarte cumsecade a fost. Și am împărțit egal, știi, și cu fata aia ce a fost translatoare, dar vreau să zic că am fost primiți foarte HH: Ce cheltuieli mai ai cu copiii? bine de toată lumea, ori și cine. Am mers la o familie, la doamna Helen, o femeie, îți EG: Grădinița e 150 pe an. Deci nu-i mult, dar în rest în fiecare lună plătesc. Engleza, spun, pâinea lui Dumnezeu era. Ne-a chemat la ea în curte, ne-a pregătit mâncare, plătesc igiena, merg la teatrul de păpuși, ălea tot timpul trebuie să le plătesc, înțe- ne-a servit cu de toate. Și așa mult i-a plăcut de noi, că ne-a invitat la cină, seara, știi. legi, în fiecare lună. Plus plătesc cheltuielile, plus trebuie să mai plătesc la școală la Zice: vă rog din tot sufletul meu să veniți la mine la cină, că eu vreau să pregătesc fată și la băiatul ăsta, că cu băiatul ăsta mare, eu n-am treabă cu el. Și apoi tot, peste mâncare pentru voi. Și au fost ziariști, tu, și ne-a băgat acolo în ziar, și crede-mă ce- tot îți cer numai bani, bani, bani. De unde? Și vezi că cu cheltuielile nu poți să te joci. ți spun, deci omul ăla, nu știa o boabă pe românește, dar fata asta pentru aia a fost Când s-au afișat cheltuielile, scrie data când trebuie să dai banii, ai nu ai, trebuie să să traducă, și tot tot tot ce i-am zis, exact aia au scris în ziar. N-au mințit, pe cuvântul le plătești. Din cauza asta m-am certat eu cu locatarii și am renunțat. Eu a trebuit să meu! Și ne-am dus la doamna Helen seara la cină, ne-a servit acolo cu de toate. Cu plătesc cheltuielile în 27 și le-am plătit în 28. Și pentru cinci minute, că am întârziat, de toate ne-a pus acolo pe masă. Îți dai seama, ei nu prea mănâncă supe, ca noi, ei domnul ăla de la Electrica a venit și eu m-am dus să plătesc și n-am avut nici minute mâncă numai tot felul doi, apoi tot felul de salate, pahare de vin, deserturi, deci ne- 200 să sun, să nu dea voie să taie lumina. Și apoi a tăiat lumina, dar știi cât? Câteva ore. am simțit foarte bine. Și ne-au făcut invitație, că mă invită acolo cu toată familia mea, 201 Câteva ore. Și m-am dus, dar care o fost chestia, că m-am enervat foarte tare, că obli- mi-a promis că anul ăsta, în vară, o să-și ia concediu și vrea să vină aici cu domnul gat a trebuit să plătesc și închiderea și deschiderea. 180 de lei. Și apoi n-au fost de Fotis. Vrea să vină personal, cu soțul ei, deci au fost niște oameni foarte primitori. Și acord oamenii să dea bani și apoi eu a trebuit să iau împrumut, să mă duc să plătesc. am dormit ba la hoteluri, ba la pensiune, a fost bine. Numai un frig ce e acolo, scum- Am pornit deja lumina noi și a doua zi a venit domnul de-a pornit și el. Bine, era por- pa mea! Păi, am plecat cred că în septembrie, în 23 septembrie ne-am dus. La noi nită, dar a pus sigilul ăla, că știi că este un sigil, dar apoi eu i-am zis: domnule, eu am era o căldură, foarte cald, și eu nu mi-am pus haine de iarnă, că n-am știut cum e. copil handicapat, eu n-am putut să stau cu el pe întuneric. Și atât a fost tot. Și pentru Dar domnul Fotis a spus că e o zonă cu multă apă, umedă, deci aia practic îi insulă. asta, am dat să adune altcineva. Pentru 5 minute de întârziere, am suportat conse- Îi înconjoară numai lacuri de apă. Eu m-am dus acolo, un frig ce era… noroc că ne-o cințele. Ești obligat să plătești și închiderea și deschiderea. Să știi, scumpa mea, eu dat bani de buzunar, domnul Fotis, știi, ne-a dat în euro o sută și ceva de euro. Și prima dată când am fost mutați aici, eu mi-am cerut azil politic. Eu așa de hotărâtă m-am băgat, dragă, la second și mi-am luat niște bluze de alea groase de trening. am fost, pe cuvântul meu dacă nu. Au venit niște oameni la mine, niște francezi, dar Serios, foarte frig o fost! erau mari, de ăștia, doctori, ingineri, oameni cu studii superioare. Și mi-am cerut azil politic. Și au zis că mă ajută ei. Și am zis că mă duc cu acte în regulă. Și aveam CD- HH: La ce acțiuni civice ați mai participat? uri, poze, cum am fost evacuați, deci nu după povești. Și apoi, mi-au tot promis și nu EG: La mai multe, la marșuri, la proteste. Odată am fost la o ședință, la primărie chiar mi-au făcut nimic. cu primarul Apostu ne-am întâlnit la sala de sticlă [la ședința de Consiliu Local în care primăria dona Mitropoliei terenul de pe strada Coastei]. Și ne-a dus domnul Adi HH: În afara țării ai mai fost plecată? [Dohotaru] cu doamna Eni [Vincze], dar nu ne-am dus multe persoane... cam din co- EG: Am fost plecată din țară. Și el [concubinul] a fost plecat în Italia la lucru, când mitet, cred, vreo 7 inși. Și s-a luat Adi de preotul ăla, Andreiuț, episcopul… Între timp, am stat pe Coastei. Eu am fost plecată în Anglia, înainte să fim mutați. Am plecat pe Adi repede a împărțit dosare la toți ăia ce stăteau acolo în Consiliu și noi cu pancar- 21 noiembrie și m-am întors acasă pe 6 decembrie. Și după aia am fost mutați. Și tele, știi, că ne-am făcut pancarte special. Și toți ăia, îți dai seama, că nu mai filmau am fost plecat cu domnul Creta, ne-o făcut invitație domnul Fotis [Filippou, Amnesty pe primar, că toți s-au întors către noi și ne-au filmat! Și Adi a început să vorbească, a International]. Am fost plecată în Danemarca, am fost la Coppenhaga, în mai multe tot discutat acolo și doamna Eni și domnul primar o cerut o pauză, că, îți dai seama, părți. Am fost cu avionul, am fost cu trenul, cu mașină mică. A fost foarte frumos, am n-o fost pe fază. Și a ieșit afară cu mitropolitul și eu am ieșit după ei și am zis: dom- stat cinci zile, dar vreau să vă spun că și foarte obositor a fost, că intram de la 10 nule primar, vă rog frumos să-mi acordați și mie două minute să vorbim. La care el  zice către mine: stai că mă întorc imediat. Și între timp a venit zăpăcita asta de Oana la mobilă de am adus patul ăla, să nu mai doarmă nimeni pe jos. Dar fratele meu cu Buzatu [purtătoarea de cuvânt a primăriei]. Și se ia Adi cu ea și se ceartă acolo, da mine în casă o stat. Până acum, până nu s-o dus la vară-mea asta, din Feleac. Dar îți mie dacă-mi zicea că e Oana Buzatu, pe cuvântul meu… de n-o loveam, pe cuvântul dai seama, că și el tot aici vine înapoi. Îi greu, na, îi foarte greu. Eu am foarte multe meu. Și tot se ceartă cu ea și o face nesimțită Adi, că de ce a declarat așa de oa- neamuri, aici, din partea lui maică-mea și fratele său, care stă în Mărăști pe Aurel meni, că bieții oameni [evacuați], că nu știu ce și nu știu cum. Și presa a zis că de ce Vlaicu, ne ajută tot timpul. Tot timpul ne ajută cu bani. Dacă am nevoie de cumpă- tot face parcuri și nu face case pentru oameni. Și s-a întors primarul și cu forță l-am rături, el mă sună: ai nevoie de ceva, că vin sus la voi? Păi, îi spun: îmi trebe numai oprit așa și i-am pus niște întrebări la care s-a panicat. N-a știut ce să-mi răspundă pâine sau cumpără țigări. Sau cumpără niște cartofi, de genul ăsta. Deci, el îmi cum- și atunci un ziarist mai bătrân, nu știu de la ce ziar era, i-a zis așa: da, domnule, cum pără și nici nu mai ia banii de la mine. Noi suntem foarte atașați unii de alții. De aici vedeți voi viața de acolo? Zice: în loc să faceți casă pentru oameni, deci nu numai nu primești nicio țigară, că nu-i mult. Vreau să-ți spun că oamenii ce am fost mutați pentru romi, pentru oameni în general, zice faceți numai tot parcuri, da ce să facă sunt foarte schimbați. Deci, nu mai sunt ce o fost pe Coastei, foarte-foarte mult s-au oamenii cu parcurile și cu băncile ce le faceți și le vopsiți. Nu i-a dat răspuns, că schimbat. Și au devenit chitroși. Deci, invidioși, să nu vadă că tu mânânci mai bine i-o zis altceva, ceva de bătrâni, i-o zis de plimbări și cu cărucioare și nu mai știu ce. ca ei. Că-i bai, că de ce mânci mai bine, de unde ai, și de genul ăsta, știi?! Lumea o I-am zis-o și la domnul primar, am început să plâng. Și la un moment dat, Oana asta devenit mai rea, deci nu mai e cum a fost, cândva, acolo pe Coastei. Că acolo a fost o fugit pe scări și Adi o fugit după ea. N-am mai avut răbdare, am stat acolo până altă viață. Ai putut să stai de vorbă cu cineva... dacă n-aveai bani și avea un vecin, a venit Adi și zic: mă, omule, spune-mi și mie cine o fost zăpăcita aia cu care te-ai mergeai, dă-mi niște bani împrumut până în data de, deci nu se punea problema că certat. Zice: aia o fost Oana Buzatu. Vai, n-am putut… Și apoi am stat la ședință, am nu-ți dă. Îți dădea, dar aici și dacă are și mergi să-i ceri îți zice că n-are. discutat cu primarul, ne-a promis nu numai nouă, că la toată lumea de acolo, că o să vină în vizită, să vadă cum e, dar n-a mai venit. HH: Sunteți multe rude aici? EG: Aici mulți suntem. Păi, aici suntem frați, verișori, unchi, mătuși. Toți care am fost pe Coastei, toți suntem aici. Nu chiar toți suntem rude, o parte. O parte stau în chirie, în Feleac. E fratele meu ce a stat la mine, cu nevasta și cu copii, el stă acum la o vară 202 de-a mea. O nepoată de-a lui maică-mea. Un frate de-al meu și-o făcut acolo sus pe 203 deal. Și el a stat cu soră-mea în casă. Și a terminat și el camera anul trecut, așa de Paști. Maică-mea n-a primit nimic, deci a primit practic pământul ăla de la primărie, 20 de metri pătrați. Atât, dar dacă n-ai bani, să-ți iei material să-ți faci, ce poți să-ți faci cu 10 milioane? Primăria a parcelat 20 de metri pătrați pentru fiecare familie, dar nu le-a dat niciun act. Deci domnul Creta are o hârtie făcută pătrățele în care fiecare familie a primit câte 20 de metri pătrați. A expirat anul trecut aia. Și domnul Creta tot merge, pe chestia asta, și nu-i dă hârtie pentru utilități, adică să-și tragă lumina și să facă canalizarea pentru apă. HH: Am înțeles că v-ați ales niște reprezentanți. EG: După ce am fost mutați, dar a mai trecut o perioadă. S-a făcut afară o ședință și domnul Creta a propus la oameni că trebuie să aleagă 10 lideri să poată să umble, să putem să rezolvăm situația și oamenii au votat. Deci, ei au ales. De exemplu, m-a propus. Pe Rita, a zis, care-i contra, care îi da. Majoritatea a fost da, nimeni n-a zis că nu vrea. Deci oamenii ne-au votat, nu noi ne-am pus de capul nostru. Eu, și mai este o româncă, doamna Rusu. Dar ea nu prea se ocupă așa ca noi, știi, să mergem, să venim... Pentru că doamna lucră de după-masa, la o școală, e femeie de serviciu. Și apoi ea merge după-masa, vine seara. Dar în rest o ținem și noi la curent cu tot ce se întâmplă, mai ne adunăm noi ăștia 10, într-o casă, facem o ședință între noi, o chemăm și pe dânsa, când știm că e acasă. Au mai făcut schimbări, care a intrat, fratele meu, ăsta mic, Toni, ce stă în Feleac și copilul lui domnul Creta. Atât. Păi, fra- tele meu o stat cu mine, dar i-o fost deja prea milă, că a văzut că tot pe jos dormim. Că eu ți-am spus, că tot pe jos m-am culcat. Și acum, cu Paștele ăsta am renunțat  am intrat, doamna Nicoară era undeva pe partea dreaptă și a spus: domnul să iasă „Am ajuns în afară. Și atunci patronul meu a spus: dă-i pace, că e cu mine. Am intrat împreună la domnul Chirileanu. Domnul Chrilieanu, când m-a văzut, a spus că: domnul Tibi, pot să vorbesc deschis? Zice că da, că e angajatul meu, un om foarte bun. Mi-a cerut România, undeva la dosarul de la doamna Nicoară și mi l-a pus pe masă. Și mi-a spus în felul următor: într-adevăr, ai beneficiat, deci aveai dreptul să primești locuința aceea, aveai toate actele, aveai toate depuse la dosar, dosarul era intact, dar pentru că nu te-ai pre- ora 12 seara, toată zentat la data respectivă, apartamentul a fost dat la un copil de polițist. Pe șpagă, mi-a spus clar pe față. Pe șpagă. Și atunci am spus: bine, domnule, dacă așa s-o dat la un copil de polițist, doar că o fost copil de polițist, nu are familie, nu are copii, un lumea era pe afară, singur om și el o beneficiat de un apartament social... și eu care am doi copii, am un tată paralizat, pe care îl întrețin eu - care între timp a murit, zic, eu nu beneficiez de nimic? Cu un dosar vechi, din 1994, cu toate că am fost pe liste și eram în bună plângeau” măsură ca să primesc acel apartament, totuși nu l-am primit. Zic eu: de acum încolo mai am trei patru luni de zile, ca să-mi expire vârsta de 35 de ani, ce se întâmplă cu mine? Păi, să vezi că te pot ajuta, spunându-ți cam cum se ia în calcule punctajele și Florin Stancu ce ar trebui să faci, să mergi undeva să faci un contract de închiriere cu cineva, cum că ai locui la dânsul și aia te-ar ajuta cu 25 de puncte în avans. Să-mi aduci toate actele de școlarizare, cu pregătirea pe care o ai, ș.a.m.d. Zic că am 7 meserii plus permisul, îmi este destul, mie nu mai îmi trebuie școală. Zice că e destul, dar totuși Florin Stancu crede că „ce s-a întâmplat cu noi nu consider că a fost un lucru le- ar trebui să mai aduci, acte medicale și chestii de genul ăsta, că te avantajează la gal sau cel puțin în ajutorul omului”. Sceptic la perspectiva mutării înapoi în oraș, dosar și atunci chiar dacă ar mai fi să se mai înscrie pe listele alea câteva persoane, se gândește pragmatic în interviul din 2012 cum s-ar putea îmbunătăți condițiile totuși ai ajunce undeva pe locul 30. Am înțeles care e situația, am spus că timpul îna- 204 de trai în Pata Rât. Dacă într-o parte a interviului sunt rememorate momentele poi nu-l mai pot da, am încercat să mă împac cu ideea asta și să las totul așa. 205 dramatice ale evacuării, din alte fragmente reies spiritul său antreprenorial și mândria meseriilor învățate de-a lungul timpului. HH: Cum a fost la evacuare? FS: Eram plecat în Italia la lucru cu nevasta mea. Eram plecat din luna octombrie. În decembrie am venit. Am apucat de am lucrat cât de ne-am plătit transportul de aici Hajnalka Harbula: De când ați stat pe strada Coastei? acolo, că noi mergem cu plată la destinație. Și ne-am plătit transportul acolo, banii ce Florin Stancu: Noi am locuit pe strada Coastei din 1994. Prima dată am locuit cu ne-au dat în avans, de am avut noi să supraviețuim, să trimitem și acasă, cât ne-au fratele meu, că el a avut contract acolo, deci contract de închiriere cu primăria și achitat italienii, atât ne-a fost tot. Ca la o adică să primesc un telefon de acasă, că am am locuit cu el. După ce m-am căsătorit, căci între timp am cunoscut-o pe nevasta 24 de ore să ajung în țară, să-mi depun o hârtie pentru locuință, căci altfel rămân pe mea, s-a eliberat o clădire identică cu celelalte trei. Și am spus, dacă tot avem dosar, dinafară. No, gândiți-vă și dvs., cum puteam eu să vin de acolo, în 24 de ore să ajung pentru tineri căsătoriți în primărie și am văzut că intră mai multe persoane și mai rapid aici și să apuc și dimineața să bag cereri, că trebuia să bagi cererea înainte cu multe familii, zic intrăm și noi. Dacă ni se face contract pe locuința asta, e bine. Dacă o zi. Am plătit 700 de euro avionul. 700 de euro! Cu transportul, că eram undeva la nu, continuăm cu adeverințe cu tot ce avem posibilitate ca să înnoim actele an de 500 km de Roma și până în Roma și... greu am ajuns. Deci tot transportul din Italia, an să putem primi și noi, să beneficiem de locuință sau de un teren unde să putem până aici, m-a costat 700 de euro. Am ajuns în România, undeva la ora 12 seara, toa- construi noi locuința, dacă nu ne-o poate da primăria. În 2008, am fost pe listele de tă lumea era pe afară, plângeau. Alții își împachetau, pe unde te uitai, numai mobilă, a primi o locuință, căci eram sub vârsta de 35 de ani. Și trebuia să primesc locuință saci cu haine, copii înfrigurați. Chiar era un frig de nu puteai să stai afară. Am între- în fostul Oser, unde s-au dat locuințe sociale. Fiind detașat cu serviciul, nevasta mea bat: oameni buni, ce s-o întâmplat? Zice: uite, o venit și ne-o dat ultimatum, că până lucra, ea nu avea cum să meargă, pentru că eu eram titular de dosar în primărie. Am la 7 dacă nu suntem împachetați, ca să ne poată muta, zice, nu mai primește nimeni fost dat cu numele meu, eram înscris pe lista de pe ușa blocului, de la casa scării, nimic și demolează tot aici peste ei. Stați oameni buni, că nu-i bine, zic, ce hârtii vi aveam chiar și repartiția în primărie, dar totuși n-am primit apartament. Deci în mo- s-o dat? Când de fapt ca să constat, că în acea hârtie scria că li se atribuie o locuință, mentul când m-am dus și pot să spun și nume, la cine m-am dus... deci m-am dus la persoanelor aflate, nu știu, ca și cum ar fi pe drumuri undeva. Înțelegeți? Când am Chirileanu, cu domnul Tibi Boian, care mie îmi era patron și la rândul lui a fost direc- văzut care e situația, am spus: ceva nu-i clar, aici. Am încercat să discut cu mai multe tor pe terenurile care se administrau la tineri căsătoriți și se cunoșteau foarte bine. persoane, dacă au apucat să-și bage cererile și astea, nu s-a mai putut face nimic. El a dat telefon la domnul Chirilieanu, a fixat o întâlnire, am mers împreună. Când Atunci am spus că mă duc și eu, să pot să beneficiez și eu, să nu rămân pe drumuri  cu doi copii că e foarte greu. Și m-am dus, am depus cererea, ș.a.m.d. Deci n-a durat e în clasa a IV-a, termină anul ăsta, cealalată termină clasa a VIII-a și pleacă la liceu. foarte mult, a venit o echipă de la pază și protecție, parcă, și cu doamna Fritea, să Am lăsat la latitudinea ei, că nu vreau ca să pun presiune, am spus: dacă crezi că îți ne spună că trebuie să ne părăsim locuințele și să ne scoatem mobila că va veni place un lucru, alege ce lucru îți place și ăla fă. Că degeaba te pun să faci un lucru transport, ș.a.m.d. Ce transport aveam, de fapt containere. Ne-au încărcat la urgență care nu-ți place, că nu-ți stă capul acolo. Ea cred că la comerț vrea, parcă. Mi-a spus în container, ca pe câini, au venit și ne-au țâpat aici. Dar ni s-a spus dinainte, dacă nu ceva, dar nu am reținut. Cam asta-i. veți merge acolo, nu vi se dă cheile, nu semnați nimic, rămâneți pe dinafară. Deci am fost nevoiți să venim și să ne băgăm cel puțin un pat înăuntru, ca ei să fie siguri HH: Cum a fost pe vremuri, după ce ați terminat școala? că ne-au mutat, ca să ne poată demola. Înțelegeți? Am venit, am luat cheile, un copil FS: După ieșirea din școală, am fost angajat la arta decorativă, ca vopsitor. Și ca să- îmi era aici, un copil îmi era dincolo, a început să mi se fure din lucruri de acolo. Nu mi iasă salariul, lucram și la turnătorie. Ceea ce automat a însemnat că am mai făcut știam ce să fac aici, că singur nu poți să bagi mobilă în casă, toată lumea lucra, toată o meserie la locul de muncă, turnător-formator. Apoi, am fost și m-am înscris la o lumea era vai de mama lui. Ne-am distrus toate lucrurile pe care le aveam, că vă dați școală, pe un termen de 6 luni, ca sudor electric. Am absolvit-o și pe aia, am luat-o și seama, să le arunci într-un container, e ca și cum le-ai arunca la deșeuri. Și am venit, pe aia, am lucrat și sudor. Am trecuți pe cartea de muncă 7 ani de zile ca sudor. După era igrasie, ce am găsit, și acum cum e aici numai Dumnezeu ne știe... Nu-mi încape aceea am spus, mă, nu prea merg meseriile astea aici, ținând cont că s-au desființat numai un pat, ăla, de abia l-am băgat și pe ăla, că am renunțat la mai multe corpuri foarte multe întreprinderi, zic, hai ca să încerc în construcții și eventual pot să ies și de mobilă. Dormim pe jos, ca câinii, m-am îmbolnăvit de bronșită, am dublă hernie afară cu chestia asta. M-am înscris la o altă școală, de zidar finisor. Am absolvit-o și de disc și multe alte chestii. Nu mai știu ce să zic. Nu mai știu ce să zic... aia, n-am mai ajuns nicăieri, că s-au stricat toate treburile. Ce să fac? Am spus, hai să mă duc la mecanică auto. Am făcut-o și aia. Am ajuns de la ultima școală să fiu teh- HH: Unde ați locuit înainte de a vă muta pe strada Coastei? nician la spații verzi, aici la Rosal. Apoi, m-am dus să fac un curs de calificare inclusiv FS: Eu înainte de Coastei am locuit la un unchi de-al meu pe strada Byron. Deci am ca drujbist. Pentru că toți muncitorii care făceau parte din formația mea lucrau pe locuit la el, căci taică-meu s-a despărțit de mama mea și unchiul meu m-o luat la el. diverse utilaje în spații verzi. Și atunci, eu nu puteam ca să le spun: vezi că trebuie Dar în momentul când fratele meu o primit o locuință pe strada Coastei atunci m-a să faci aia, eu care defapt nu știam ce utilaj e ăla, cum se lucrează cu el ș.a.m.d. Că luat el cu el. Fratele meu fiind mai mare ca mine cu 6 ani. Eu am ajuns să lucrez ca puteam să primesc un muncitor care era nou, deci eu nu aveam cum să-i ofer infor- topograf la o firmă petrolieră româno-americană, în momentul acela. Eram în perioa- mații dacă eu n-am învățat. Și atunci am fost nevoit să învăț și eu și la urma urmei să-i 206 dă de concediu și am cunoscut-o pe ea, vedeți cum îi, că nu știi niciodată cum e. Am învăt și eu pe alții. Și între toate chestiile astea, am făcut și școala de șoferi. Toate 207 spus că și eu sunt așa, cum sunt, și tu ești așa cum ești, păi, hai să întemeiem o fa- le-am făcut contra cost, prin școli, dar sunt recunoscute diplomele de Minister. Acum milie. Ne-am înțeles, am avut doi copii.... Taică-meu normal era din București, făcând sunt pe cont propriu. Am o firmă, lucrez, am doi angajați, că nu-mi permit mai mult, armata aici, s-a stabilit aici. Fratele meu ăsta mai mare era născut în Turda, soră-mea plus contabila. Pe timp de iarnă, eu sunt plecat în Italia, că am contracte acolo cu ei, era născută pe Cluj. Părinții mei au locuit în Zorilor. Era chirie de stat. Apoi au pre- sistez tot, doar contabila o las, că altfel e problemă că mă urcă undeva la 16% și mă dat apartamentul primăriei și s-au mutat la socrul de-a lui taică-meu aici în Dezmir. bagă și ca plătitor de TVA, dar eu acuma sunt cu 3%. De fapt, numai maică-mea, că atunci ei s-au despărțit. Asta a fost problema. Ei, în După ce nu mi-am mai găsit de lucru în țară, am început să ies pe afară. Prima dată momentul în care s-au despărțit, au predat apartamanetul, maică-mea s-a mutat la prin forțele de muncă și după aceea pe cont propriu. Am început să cunosc lumea, părinții ei în Dezmir, taică-meu a plecat la părinții lui în București și noi practic am ră- am fost în Spania, am fost în Italia și mă duc în continuare, am fost în Austria, am fost mas de capul nostru în Cluj. Opt ani am avut. Opt ani. Rudele din Dezmir au murit de în Slovacia. În Italia, lucrez, deci mă duc împreună cu soția, cu copiii stă maică-mea. mult. Iar maică-mea locuiește aici undeva pe Cantonului. Și ea a fost dintr-o familie Eu lucrez și pe tractor, ea lucrează la recolta de mandarine, portocale. O mai ajut și numeroasă, formată din frați, surori, ș.a.m.d. Au ajuns mulți pe Cantonului. eu. Bine, am răspundere și acolo, căci practic pe oriunde am lucrat, dacă am lucrat Pe mine m-a luat unchiul meu, am fost purtat la școală, cum am fost, dar totuși, am sudor, am fost șef de echipă la sudori, dacă am lucrat ca zidar, am fost șef de echipă reușit să fac 12 clase, mi-am făcut 7 meserii, căci mi-a plăcut să le fac, am spus: la zidari... până și în Austria, am fost șef de echipă la zidari. Pe oriunde am lucrat am mă, uite cum e în ziua de azi, e bine să le ai că oriunde te duci e imposibil să nu-ți fost, pentru că, no, poate oamenii au văzut că îmi fuge mintea, sau poate au ținut găsești de lucru. Deci, am ieșit de la profesională, ca vopsitor industrial. Eu am termi- cont de ce au văzut pe cartea de muncă, nu știu. nat școala în Călan, în județul Hunedoara. Am fost repartizat la profesională, pe bază de meserie și acolo am terminat. HH: Cum a fost la Rosal? Și după? FS: Înainte de deratizare, am lucrat la Rosal 3 ani de zile tehnician spații verzi, de HH: Copiii unde merg la școală? unde am fost preluat. Directorul meu a fost dat afară și văzând în acei trei ani de zile FS: Copiii sunt la Simion Bărnuțiu, la școală, acum se numește Romulus Ladea. La în- ceea ce am făcut eu cu spațiile verzi în Cluj și la urma urmei fiind și el specializat tot ceput, fiind mai aproape școala de Coastei, nu aveau de traversat drumuri. Cât timp pe spații verzi, plecând din primărie, m-o luat cu el. Mi-a spus: aici ai un salar de 23 au fost la grădiniță, îi duceam eu, îi aduceam, că așa ne-am făcut și cu serviciu, că de milioane, la Rosal atât aveam, atunci în perioada aia, în 2008. Zice: vii la mine, te ori lucra ea de noapte, ori de zi, ori invers, ca să putem să ne ocupăm și cu copiii. Ea pricepi și în construcții, ca și la spații verzi, noi suntem spații verzi-construcții. El ce  a observat, că jocurile care au fost aduse de către turci, deci jocurile care sunt am- cred că e bine. Am cerut ca să ne lase măcar, să ne extindem, pe cheltuiala noastră plasate în parcuri, le-am montat eu. Inclusiv de lângă stadion. Deci le-am montat eu, proprie, nu vor să ne lase. Am reușit, am făcut o curte aici, am spus, mă, să fac o ma- am citit proiectul și automat le-am făcut singur. Singur, ajutat și de alți oameni, dar nu gazie de lemne, că trebuie, și mi-am făcut aia. În rest, nu poți să faci absolut nimic. aveam nevoie de Turcia să-mi explice sau chestii de genul ăsta, că le știam eu face. 16 metri pătrați. Și la unii sunt și 10 persoane.... Încă eu am spus, că de mine nici nu Dacă în construcții îmi arăta orice sau îmi spunea: uite, ai proiectul ăsta, să ții cont, e așa rău. Sunt familii mult mai numeroase. Dar e rău, că mă culc pe jos, eu vă spun trebuie să faci anumite lucruri. Am făcut orice, începând de la alei, scări ș.a.m.d. sincer. Deci mă culc pe jos, nu mai pot de spate, nu mai știu ce să fac. Baie, ele fiind prin toate parcurile. Dacă o fost chestia de spații verzi, cu amenajări, cu gazon sau trei fete, eu singurul băiat. Eu am ieșit. Că-i iarnă, că-i vară, eu trebuie să ies afară. În cu rulouri cu gazon, ceea ce se întâmplă numai pe stadioane, le-am făcut. Deci, am schimb, când fac eu, trebuie să iasă ele. Asta îi. Deci am plecat după Coastei, unde, făcut absolut tot ce ține de domeniul ăsta. Și-a văzut că am prins foarte reped și mă făceam la covată, era altă treabă, aveam două camere, puteam să mă împart cumva descurcam în toate chestiile astea, a spus: uite, stai la mine și îți dau un salariu de și era undeva și copiii mai mici. Acuma ținând cont că îi domnișoare, ce să mai fac? 40 de milioane. Când am auzit asta, am zis: bine, vin. Prima lucrare am făcut-o la Și în schimb ne-o spus, că ne-o oferit aici... tot ce am vrut noi. Și ne-o oferit. Asta e. Alba-Iulia, unde a ieșit foarte foarte bine. După aceea, avea contracte în toată țara, la Aici nu vine absolut nimeni. Deci la noi cine o fost, și încearcă ca să ne dea o mână toate Polusurile din toată țara. Și trebuia ca să mă duc, aveam o dubiță, un Mercedes de ajutor, e Fundația din care face parte și doamna Enikő. Deci, dânșii sunt de la Printer. Cu toți oamenii pe care îi aveam, eu i-am format din tot Rosalu. Mi-am format Amnesty International, sunt mai multe persoane, care nu sunt de aici din România, pe toți oamenii ăștia și i-a angajat și atunci cu ei trebuia să mă duc. Astăzi executam deci, sunt de undeva din străinătate.. Oamenii ăștia care au rămas pe dinafară, că lucrarea aici, mâine în altă parte ș.a.m.d. După vreo trei luni de zile, le-a intrat o lu- practic au rămas în plină iarnă, numai Dumnezeu știe... Păi, i-au primit oamenii de crare prin Fonduri Phare, ca să amenajeze un drum forestier, aproape de Huedin. aici. Doi-trei acolo, doi-trei acolo, doi-trei acolo. Mai făceau focuri, stăteau ca indienii, Mi s-au dat proiecte, mi s-au dat materiale, absolut tot, am format o echipă de 60 de lângă foc, la minus 23 de grade, stai afară cu copii, cu pături în cap și chestii din aia. persoane și am mers, am locuit acolo într-o școală. Și am început, podețe, gabrioane, Vă dați seama ce au făcut? Deci nu-i interesa, peste 30 de familii au rămas pe dina- rigole, periate, drum, tot, absolut tot, am început să le facem noi, ceea ce eu n-am fară, poate 36 dacă fac bine calculul, să memorez ce s-a întâmplat atunci. Erau pur mai făcut așa ceva în viața mea. Dar dacă mi s-a dat proiectul, am știut ce am de fă- și simplu afară, mobila lor era depozitată în curte la RADP. Și de acolo au început să cut. Le-am făcut, a ieșit totul perfect. Și-au încasat banii, deci în două luni de zile am li se fure buteliile, frigiderele, cum a pățit de altfel și Titi, domnul Ernest. Au început făcut 10 km de drum, 6 km de rigolă periată, 28 de podețe și 300 de metri linear de să li se fure din lucruri. Pe când am ajuns acolo, ce să mai luăm, o plapumă... ce să-și 208 gabiroane. Gabrioane înseamnă plasele alea cu piatră în ele, care susțin la malul apei, mai ia. No, asta e. Noi considerăm că am fost bătaia lor de joc, că s-a făcut un abuz 209 la deal. Deci, o ieșit foarte bine și eu am fost mulțumit. V-am spus, salariul meu era de împotriva noastră, știm că s-au încălcat și mai multe legi și de-aia vrem să mergem mai 40 de milioane. Nevasta mea lucra cu mine, dar ea o rămas pe spații verzi la Polus, ea departe. Indiferent că vom câștiga procesul, că nu, noi totuși ne vom cere drepturile. avea 15 de milioane și eram undeva la 55 de milioane. Am spus: mă, chiar dacă merg Pentru că dacă ar fi un război în România asta, în mod sigur și noi ne-am lupta cot la să bag o cerere pentru ANL, trebuie ca să primesc. Vroiam să fac tot posibilul ca să cot cu românii. Chiar dacă ei sunt români, maghiari, sau alte naționalități, atâta timp cât pot să ajung undeva, căci sunt conștient de treaba asta, că în felul cum locuim noi aici, și noi suntem născuți în România și provenim din România, dacă ar fi război și noi am în taberele astea de romi, niciodată copiii ăștia nu-i poți civiliza. Niciodată. Deci, să fie participa la războiul acela, exact ca orice altă nație, sau etnie, cum să spun... clar. Dar dacă, totuși, trăiești printre alte comunități, atunci nu mai aud de prostiile alea sau se învârt în alte cercuri de prieteni, de oameni. Altfel învață și ei. HH: Să ne întoarcem la situația de dinainte de pe strada Coastei. Cum era? FS: Când am stat pe Coastei ba veneau din primărie și vă spun și din ce cauză. Ca HH: Cum e aici la Pata Rât? să împartă amenzi. Când aveau nevoie de bani, de la primărie, atunci veneau ca FS: Ce s-a întâmplat cu noi nu consider că a fost un lucru legal sau cel puțin în aju- să împartă amenzi. Ba le luau pe oameni, de ce nu au domiciliu stabil și le dădeau torul omului. Cum e acum Oserul nou, acolo sunt câinii vagabonzi, adunați din tot amenzi, dar veneau din primărie cu poliția. Ba veneau că nu știu cine a făcut gunoi, Clujul ăsta, ei au posibilitatea de a trăi în centrul orașului cum ar veni... și noi că sun- nu știu unde s-a aprins un foc. Chestii de genul ăsta. Ba că unul filma, că așa vrea el, tem oameni, ne-au marginalizat aici lângă gunoaie. Vă dați seama? Și, no, eu ca eu, venea unul care locuia acolo pe strada vecină, care de fapt locuia față-n-față cu pri- că mie mi-a trecut vremea, dar problema e cu copiii mei. Deci, aici nu avem internet, marul [Apostu]. Și ăla când s-a îmbătat, încerca să filmeze și după aia a fost afișată la aici nu avem un mijloc de transport, ca să zici că mă pot duce când vreau să-mi re- primărie o chestie din aia, că tot ce nu îți place, să treci acolo. Și ei țineau cont de aia zolv anumite lucruri. Sau că pot să mă angajez oriunde, că lucrez de noapte, mă pot și veneau, că a reclamat nu știu cine, nu știu ce. Și chestii de genul ăsta. Pe internet duce și mă încadrez în timp. Nu poți să faci treaba aia, nu poți să faci o baie, căci, cu ne băgau în tot felul și ne făceau cum le venea pe gură. Pe ei nu i-a interesat, că stai, apă rece, acum oricât aș fi eu cu hormonii ridicați, nu fac baie cu apă rece, mă scu- mă, dacă o anumită persoană e așa cum îi, că n-are rost să îi luăm pe toți în aceeași zați, că vorbesc așa. Dacă nu avem lemne, nu ai nici de unde să produci și căldură oală. Poate alții au altă mentalitate... Am fost postați pe internet cu diverse reclamații nu este, baia nu este... Spațiul practic la patru persoane e foarte mic în comparație din partea nemulțumiților care se pretindeau că sunt vecini de-ai noștri. Dar dacă ve- cu ce se cere, cel puțin la unul care e închis, la închisoare, deci până și ăla are drep- neau persoane să se intereseze de problemele pe care le avem, să se intereseze cu tul la patru metri pătrați. Și noi locuim patru persoane în 16 metri pătrați. Deci, nu ce ne confruntăm... De atâtea ori, de câte ori m-am dus cu domnul Greta, am depus  tot felul de petiții, că și pe strada Coastei a fost președinte, a fost administrator. Am HH: Cum s-au distribuit locuințele din casele modulare din Pata Rât? depus tot felul de petiții. Pentru canalizare, pentru drum. FS: 18 ani am stat pe strada Coastei. Nu s-a ținut cont de dosarele depuse în primă- rie, nu s-a mai ținut cont de situația familială pe care o are fiecare, nu s-a mai ținut HH: Și aici în Pata Rât ce este mai greu? cont de absolut nimic. Căci, dacă acele persoane care erau în măsură să primească, EV: În primul rând, ce-i mai greu e să mergi să-ți faci cumpărături pentru strictul ne- deci care au avut contracte, erau mutați să zicem în diferite locuri, nu neapărat aici, cesar. Deci, de ce am nevoie. Dacă mă duc în oraș, mă duc să plătesc facturile, când totuși mai rămâneau 18 locuințe. Și atunci erau undeva 18 familii salvate, deci conta adun banii de la oameni, că sunt amărâți, că de multe ori am pus de la mine ca să pot foarte mult. Măcar acele familii cu copii. Sau mai sunt câțiva pensionari, care săra- să achit facturile. Mă duc de multe ori să-mi pun benzină, mă duc după ei la școală cii, vai de mama lor. N-au niciun ajutor, n-au nici copii! Și atunci puteau să întindă o sau dacă am undeva de mers, atunci mă duc. Altfel nu-mi permit să mă duc, căci n-ai mână la oamenii ăia. Dar problema care a fost, au pus la grămadă. Deci, vă dați sea- după aceea. E foarte departe, drumul cum e. Deja mașina, am băgat-o de 4 sau 5 ori ma, dacă ne-au adus containere și ne-au urcat în container. Am fost ca și în lagărul în service, tot aceeași chestie e, îi pun piese noi, și după aceea iară, bucși, rotule și Auschwitz, când i-au încărcat pe ăia, i-au urcat sus în vagoane și i-au dus în voia sor- dracu să le ieie, că m-am zăpăcit de cap. Nu mai îmi permit, vă spun sincer. Asta e. ții. Așa au procedat și cu noi. Și asta a fost. Deci eu, practic, vă dați seama, cum v-am Fixăm și noi unde sunt magazine mai ieftine. Bineînțeles că în Iulius Mall, dacă iei și spus, am fost în măsură să primesc un apartament. Și totuși, pe listele la care am pri- benzina, e mult mai scump în altă parte. Și atunci poate ajung de multe ori să intru mit, am fost ultimul. Da, ultimul am fost. Ca să vedeți cum merg toate chestiile astea. în Metro. E mult mai ieftin sau poate prind tot felul de oferte. Sau poate până la Billa sau la Cora. Căci contează, să știți. Deci, adunându-i, căci dacă ai un frigider, nu mer- HH: Ce ar putea să facă autoritățile în momentul de față? gi să-ți aduci un pui, te urci până în oraș la 11 km. Că ai putea să iei și de aici, dar ăștia FS: Eu vă spun sincer. Dacă aș avea o putere, ce aș putea să fac eu, de exemplu, pen- au niște prețuri, de te rupe. Și atunci nu-ți permiți. Atunci spui: mă, am banii ăștia tru comunitatea asta. În primul rând, aș moderniza drumul, căci fără cale de acces nu pentru mâncare, ăștia pentru cheltuieli, ăștia pentru întreținere, ăștia nu știu pe ce, poți să faci absolut nimic. În al doilea rând, aș introduce un mijloc de transport. În al atunci știi ce să faci. Atunci, mergi, îți iei o dată, pentru o săptămână, să zicem. Eu mă treilea rând, aș lăsa oamenii să aducă la aceeași culoare, din același material, să se duc mai des, pentru că, care e problema, eu când cumpăr, cumpăr mai mult și le dau poate extinde, să-și creeze un cămin în limita posibilităților, dar după nivelul numeric și la alții. Înțelegeți? Păi, o fost când am mers de două ori pe săptămână. Sau o dată al familiei. Înțelegeți? Aș ajuta oamenii din partea de sus, introducerea curentului la săptămână. În funcție cum am și eu bani. Asta e. electric, cu acte doveditoare, cum că s-a repartizat din partea primăriei o locuință 210 sau un teren, pentru ca să-și poată crea o locuință. Introducerea gazului ar fi o priori- 211 HH: Cu transportul în comun cum stați aici? tate foarte mare, pentru că având gaz poți să-ți faci o baie, poți să-ți faci un foc, poți FS: Există un autobuz, vine dimineața, pe la 7.15. De aici, îi duce pe copii la școală, să-ți faci încălzire, poți să-ți faci aproape orice. N-ar mai necesita să mergi cu butelia se reîntoarce cu o tură de copii care sunt clasele 1-4 la 12.30, se duce înapoi și se în spate până undeva în Someșeni s-o încarci sau de multe ori în oraș. Încărcatul, întoarce iar înapoi cu ceilalți copii la 14.30. Și cam atât. Dar sunt copii care fac spor- undeva la o butelie, e 60 de lei. Nu ține mult, vreo 3 săptămâni. Aș mai face un parc turi și au program de după masă. Sunt părinți care fac naveta la servici și să nu vă pentru copii, ca să nu mai fie nevoie să zbori pe toate dealurile astea aiurea și să se mai spun... căci sunt niște ciurde ca de vaci dar sunt numai câini, câini ca măgarii. joace cu pungi, că le duce vântul. Ei se joacă fotbal. Deci ar avea ceva, cât de cât. Și Nevaccinați, nu sunt în atribuția nici unui stăpân, nu știi nimic despre ei. Și sunt gru- în plus foarte multă verdeață, niște pomi, ca să ne apere și pe noi, cu toate chestiile, puri de câte 30-40 de câini. Trimite-ți copilul să meargă pe jos sau să vină mai târziu să schimbe aerul. Aș face o plantație, aș face un spațiu verde, aș face ceva. de undeva de la ceva activitate, că nu știi, îl mai primești acasă sau ajunge unde Deci, asta cred că ar fi cel mai eficient, în momentul de față. Că nu sperăm la locuin- ajunge sau ce se întâmplă cu el, nu știi. Asta e una la mână. A doua la mână, noi țe, nu sperăm nici noi să fim duși în blocuri sau cine știe unde. Pentru că știm și înțe- care ne-am mutat aici, majoritatea copiilor, sunt un pic mai dezghețați. Sunt puțin mai legem, nu există, nu sunt, nu-și dă nimeni interesul de chestiile astea. Dar dacă tot albi... Sunt care sunt mizerabili și la noi, că nu putem să zicem că noi n-avem paie ne-au mutat aici, care avem posibilități, să ne lase naibii, ca să ne facem noi. Bine, să pe foc. Și noi avem. Dar se îmbracă un pic mai curat ș.a.m.d. Ăștia de jos, au cam pus nu facem circ, nici noi, să facem cum au făcut unii pe Coastei. Că s-a întâmplat și pe ochii pe fete, să le ademenească, a fost o fată care stă aici vis-a-vis, o fost chiar și Coatei. Din nylon, cartoane, linoleu, unul avea crescut pom chiar în mijlocul casei. Nu bătută de 2 ori de ei și are 15 ani. Poliția nu face nimic, dacă ei și-au deschis tot felul se poate nici în halul ăsta. Înțelegem. Deci să aducem o clădire, dar la același nivel, de puncte de colectare de nu știu ce, șpaga merge în toate părțile. Și atunci, vine, făcut din același material, aceeași culoare ș.a.m.d. Și ne-am gospodări într-un final, constată și cu aia a rămas. Până și poliția nu se mai implică. Păi, vin cu 8, și acolo, toți, care suntem aici. Că și așa am adunat ceva bani și după ce se încălzește un pic, încă mai e o mare problemă. E linia ferată. Tranversezi linia ferată, copiii sunt copii. vrem să ne facem un țarc pentru containerele de la gunoi. Ori să ne înțelegem cu Nu vede, nu-s atenți, vine trenul, i-a nenorocit. Și sunt niște riscuri, niște chestii care cineva să vină să ne ducă gunoiul ori să obținem un contract... Nu avem contract. nu ține cont nimeni de ele. Deci numai ne-a plasat aici, ca pe proști, ne-a lăsat aici și E tare rău, rău de tot. N-avem ce să facem, asta-i situația. Și de asta am spus, dacă o făcut reclamă prin diferite ziare ș.a.m.d. că uite ce au făcut ei, că nu știu ce. Și noi ne-ar lăsa, nu cerem bani, deci nu cerem bani, că nu ne trebuie bani din primărie. cu asta am rămas. Domnule, am posibilitatea, păi, lasă-mă să-mi creez eu situația mea, să pot să trăiesc cât de cât civilizat, să pot să-mi creez și eu un nivel de trai mai bun. Mă obligi să stau  dracului aici, să mă culc și pe jos, ceea ce în război făceau oamenii... Când eu am posibilitatea să mai bag un pat, când eu am posibilitatea ca să păstrez intimitatea la copiii mei, să stea singuri într-o cameră și eu cu nevasta mea într-o cameră. Când eu am alte posibilități, păi, lasă-mă să-mi fac eu, naibii. Că nu-ți cer ție, dar lasă-mă, dă- mi aprobarea, o hârtie, atâta, îmi pui o ștampilă și o semnătură acolo. Deci eu n-am absolut niciun document, doar contractul, și atâta mi s-o aprobat, cu vai, să mă separ de energia electrică. Normal, din câte știu eu, legal, casele astea nu sunt case soci- ale. Eu știu din sursă sigură, pentru că eu am fost la viceprimar și ne-a spus: astea sunt trecute în primărie case de necesitate. Deci, nu sunt case sociale. Dacă dânșii au apucat să construiască în altă parte și doresc să ne scoată pe noi de aici, nu știu cum se va face sau cum se va proceda, pentru că acum e problemă foarte mare, cu ăștia de pe Cantonului, sunt în proces cu CFR-ul, sunt mult mai multe familii decât aici. Deci sunt ei, suntem noi, sunt ceilalți de la IRA, care și ăia sunt deja cu semnul întrebării. Și atunci nu înțeleg, unde Dumnezeu poate să bage atâția oameni. Unde? Că n-au unde. Și m-am împact cu ideea că aici voi rămâne pe viață, deci de aici nu ne mai scoate decât între patru scânduri. 212  INTERVIURI DALLAS Una dintre cele peste 50 de căsuțe realizate cu sprijinul Fundației ProRroma, 2011, Foto: Paula Boarță  Exploatarea la care sunt supuși romii care lucrează în rampă se desfășoară pe „Dacă se mută rampa mai multe nivele: un prim nivel este cel al cămătarilor care mai întâi îi îndatorează, apoi obțin PET-uri la prețuri preferențiale sub diverse amenințări (interzicerea ac- cesului pe rampă, evacuarea din Dallas, amenințări fizice etc). Exploatarea intraco- de aici ajungem să ne munitară se constată și la prețul utilităților. Prețul la curent poate să ajungă la 200 de lei sau mai mult pentru o căsuță, bani plătiți persoanei racordate la curent, ceea ce în caz de neplată conduce la colectări la prețuri preferențiale pentru „patronii” dăm în cap?” din zonă. Barbora Černušáková, activistă Amnesty International, îmi spune că o altă abordare la segregarea rezidențială e „formalizarea locuirii”: „Dacă formalizezi utili- tățile, deja facilitezi incluziunea”. Astfel, oameni din Dallas nu ar fi într-o situație de O introducere în Dallas „uriașă exploatare, pentru că plătesc triplu pentru curent”2 luându-l informal de la vecini. Cu un nivel mai ridicat ajungem la autoritățile publice care nu efectuează controale în rampă pentru a verifica legalitatea selectării și a depozitării de către de Adi Dohotaru și firmele private. Al treilea nivel este mai abstract și mai dificil de sesizat la prima ve- dere întrucât ține de o alianță informală, dar puternică, între capital și stat, prin care se eludează costurile sociale și de mediu ale economiei gestionării deșeurilor. Marii câteva mărturii succinte producători de deșeuri sunt obligați pe baza principiului UE – „Poluatorul plătește” – să se asocieze și au impuse cote relativ mari de colectare a deșeurilor. Cotele nu sunt respectate pentru că asociațiile fac contracte fictive de colectare cu firme- le de salubritate. Statul nu verifică respectarea cotelor, iar societatea civilă nu face presiuni vizibile pentru cote mai ridicate care să conducă la un ideal mai sustenabil Dallas este cea mai veche așezare informală din cele patru din Pata Rât, care de economie circulară, de Zero Waste. În consecință, colectarea este realizată prin mai include comunitatea de pe rampă și împrejurul ei, de pe str. Cantonului și Noul muncă manuală de persoane din comunități marginale și segregate în condiții toxice 216 Pata Rât. Așezarea s-a dezvoltat numeric odată cu crearea unei economii de con- și care au un statut stigmatizat în ciuda rolului important pe care îl îndeplinesc în 217 sum datorată Caritasului postdecembrist. Comunitatea s-a lărgit după anii 2.000 cu economie. Când aceste persoane se revoltă, totuși, din cauza condițiilor de lucru în aproximativ 40% pe măsură ce rampa a crescut ca și capacitate, iar persoane în locul lor sunt aduși pușcăriași, pentru că „țiganii trebuie să îți știe de frică”3. căutarea unui loc de muncă ori evacuate s-au stabilit în Dallas. În prezent, Dallas-ul Situația locuirii și a muncii informale s-a perpetuat și din cauza corupției admi- numără aproximativ 400 de oameni, majoritatea locuitorilor trăind din colectarea se- nistrației publice și a contractorilor care prin amânarea construirii unei rampe con- lectivă a deșeurilor1. forme standardelor UE de funcționare, a prelungit starea precară a locuitorilor din Dincolo de temerile comune privind locuirea precară ori lipsa unui loc de mun- Pata Rât. În ciuda arestărilor, până în acest moment nu a fost anchetat nici un repre- că decent, Dallas-ul este segregat la rândul său între grosul locuitorilor și „patroni”. zentant public pentru permiterea accesului în rampă în ciuda condițiilor de toxicitate, „Patronii” împrumută sume de bani muncitorilor în rampă (locuitori ai Dallas-ului, de depozitării neconforme și riscului de accidente, la care fac referire intervievații: pe rampă și împrejurimi ori de pe str. Cantonului), pe care ulterior muncitorii îi re- turnează în kg de PET-uri sau alte produse (hârtie, metal). Potrivit unor locuitori din „Consiliul Județean are responsabilitatea construirii Centrului Integrat de Pata Rât întâlniți în Mănăștur în zona La Terenuri care au stat și în Dallas dar momen- Deșeuri și bani europeni pentru a închide cele șase rampe din județ, inclusiv tan trăiesc lângă rampă, patronii din Dallas plătesc 70 de bani pe kg de PET-uri. În Pata Rât. Din estimările noastre, sunt circa 700.000 de metri cubi de deșeuri Mănăștur, reușesc să obțină 1,2 lei pe kg. După ce în Pata Rât s-a închis rampa, depozitate la Pata Rât, după părerea mea, depozitate ilegal, ceea ce îngreu- locuitori din rampă, din apropierea ei, dar și din Dallas, au venit să lucreze dar și nează închiderea. Am și făcut o plângere penală în care am arătat situația pe să locuiască în cartierele Clujului (La Terenuri, pădurea Făget, Parcul Feroviarilor care am găsit-o. În plus, și din nou e părerea mea personală, firmele care au co- etc.). La redeschiderea rampei temporare, lipită de cea din Pata Rât, muncitorii lectat nu au făcut-o conform legii, nu au colectat selectiv iar depozitările, la fel. din rampă se plângeau că nu pot scoate deșeurile selectate din rampa tempo- Vă mai spun ceva: constructorul inițial, Cornu, de la Confort este acum închis. rară pentru a le vinde la prețuri mai bune decât 20 de bani kg de PET-uri (30 de Proiectantul, George Boieru, a fost închis. Patronul de la firma care s-a ocupat bani, potrivit reprezentanților RADP, oricum preț de 3-4 ori mai mic față de alte de dirigenție a fost și el închis, cel de la subcontractorul Napoca Construcții a locuri din Cluj). Prețul e fixat, potrivit lor, de RADP, regie aflată într-o situație de fost la rândul său închis, fostul președinte al Consiliului Județean a fost și el monopol la data convorbirii (20 octombrie 2015). În ciuda monopolului, romii scot închis o perioadă. Eu am cerut o expertiză, căci de acolo a dispărut un deal fierul și alte deșeuri din rampă pentru care statul nu are contract cu firme private întreg. Și am făcut și plângere la DNA”, a declarat preşedintele CJ Cluj, Mihai de reciclare. Seplecan4.  Potrivit unui reprezentant RADP care administrează noua rampă provizorie de după închiderea vechii rampe neconforme, evaziunea fiscală era cunoscută de toată Miki Ștefania lumea. Gunoiul nu a fost cântărit la Cluj la intrarea în rampă până în octombrie 2015. Evaziunea ar trebui calculată la 50 de tone pe zi intrate în rampă și la un grad de Miki Ștefania e născută în 1984, are un copil, a copilărit la orfelinat, iar de când colectare selectivă de 30% făcută de romi. Potrivit noului administrator al rampei, au a devenit majoră trăiește în Pata Rât. La data interviului, în 2012, era la școală, la fost angajate 16 persoane, majoritatea din Dallas, iar 50-60 lucrează ca zilieri. Zilierii fără frecvență, în clasa IX și își propune să absolve liceul pentru a-și găsi un loc nu au asigurări medicale în ciuda condițiilor toxice de muncă. Gradul de colectare de muncă. Speră ca fiul ei să facă școală cât mai mult timp: „mie mi-ar plăcea va crește spre 40% odată ce vor aduce noi utilaje, care va diminua, fără a elimina, multe să facă, să fie constructor, polițist, depinde ce vrea. Medic. Mi-ar plăcea și cererea de forță de muncă. Deși limita de vârstă pentru zilieri este de 16 ani, sunt mult să aibă un viitor”. Lucrează alături de familie în rampa de gunoi. Se ima- vizibili în noua rampă copii de vârste mai mici. Totuși, noua rampă are avantaje din ginează în viitor tot în Pata Rât, dar în condiții mai bune, în case construite de punct de vedere ecologic față de vechea groapă de gunoi: accesul e controlat și Fundația ProRroma. nu mai pot intra foarte mulți copii mici, care erau înainte cei mai supuși riscului de accidentare (în media circulau știri în fiecare an cu persoane decedate), există le- Adi: Cum s-ar putea îmbunătăți viața oamenilor de aici? vigat și s-a asfaltat pentru ca scurgerile să nu ajungă în apa freatică. Noua rampă M.Ș. Păi, măcar să le deie un loc de muncă. Un loc de servici. Să zică haideți că v-am ar fi rezolvat, potrivit primarului Emil Boc, criza gunoaielor în Cluj pentru că gunoiul găsit loc de muncă! Ar fi altfel oamenii, ar știi cum să se descurce, să-și întrețină copii... nu mai este transportat la Oradea, iar contribuabilii clujeni plătesc mai puțin față de perioada în care rampa din Pata Rât a fost închisă. Dar costurile sociale sunt luate Adi: De ce credeți că nu s-au putut crea locuri de muncă? în considerare în mică măsură, pentru că munca este în continuare dereglementată M.Ș. Pentru că mulți n-aveau școală. Alții care aveau școală, îi respingeau. De exem- și într-un mediu toxic, numărul zilierilor întrecându-l pe cel al angajaților permanent. plu, fratele meu o terminat tot, tot, și nu și-o găsit loc de muncă. Apoi, în ciuda afirmațiilor primarului privind „rezolvarea crizei gunoaielor”: deșeul nu este colectat selectiv de la sursă. Spre exemplu, potrivit statisticilor primăriei, 58% Adi: Dvs. v-ați gândit să mergeți la muncă în străinătate? din gunoi este biodegradabil și poate fi folosit drept compost în munci agricole, dar M.Ș. Dacă aveam de lucru, eu mă duceam. De lucru nu mă feresc niciodată. Îmi pla- acesta e adus, în loc să fie separat la sursă, cu restul gunoiului în rampă. Deci, criza ce foarte mult să lucrez. Dar dacă nu o picat ceva, ce rost are? Să mă duc pe capul 218 selecției deșeurilor se perpetuează, în ciuda declarațiilor oficiale, chiar dacă au scă- lor, să-i înnebunesc, dacă zice, hâș, ca la un porc sau un șobolan. 219 zut costurile de transport, deșeul nemaifiind dus la Oradea. Dereglementarea domeniului colectării și salubrizării la Cluj a condus timp de mai bine de două decenii la o viață mizeră și umilă pentru persoanele intervievate, al căror orizont s-a limitat la supraviețuire și la speranța unei intervenții din partea Tomiță Marian autorităților, investite, în ciuda discursului neoliberal dominant, cu atributele unui stat social. Speranța se îmbină cu revolta mocnită, cu potențial de a exploda în viitor. Tomiță Marian are 35 de ani, 12 frați în Dallas, 3 copii, e bunic. Are urme de Mărturiile de mai jos sunt o selecție succintă a unor interviuri din Dallas, care reflectă auto-mutilare pe brațe și a intrat de două ori în pușcărie, pentru acte violente, această stare de spirit. nu pentru furt. După ce i-a ars vechea baracă din cauza unei lumânări lăsată aprinsă din greșeală, Bert Looiji a construit cu voluntarii fundației Pro Roma o locuință cu două încăperi în care locuiesc la grămadă zece persoane. TM: Eu aici m-am născut, pe rampa de gunoi m-o născut mama. Și nu se putea cu buletine atunci și trebuia să fac. Ori la mama, mama era moartă, trebuia să fac pe tata, în Hunedoara, buletinul. Dar eu aici îs născut, aici în groapă, aici m-am născut eu. Copii mei, muierea mea. S-au născut aici, toți. N-am cu nimeni nimic, dar dacă se mută rampa de aici ajungem să ne dăm în cap? Ascultă-mă, așa se întâmplă. Că nu 1 Detalii în http://www.patacluj.ro/wp-content/uploads/2015/05/75023_UNDP-UBB_Research_Report_ am nimic, îs flămând, și mă duc pe stradă și dau în cap și omor. Și aduc mâncare la Participatory_Assessment_Para_rat_Cluj.pdf copii mei. După aia merg și la pușcărie. 2 Interviu din 2012 în cadrul proiectului SPAREX 3 Măruria fostului administrator al vechii rampe din Pata Rât, Eugen Vereș, și director al firmei Brantner- Vereș, într-un interviu SPAREX din 2012. 4 http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/seplecan-luat-la-intrebari-de-consiliul-civic-local-nici-primaria- cluj-napoca-nu-a-scapat-de-critici--142014.html  Olga Berchi Adi: Acum cam câți oameni lucrează în rampă? B.O. Ai de capul meu, dacă ați mere acolo să vedeți. Olga Berchi are 55 de ani [2012], 10 copii, e fără școală, majoritatea copiilor lu- crează în rampă. Stă de peste 20 de ani în Dallas și e plecată din Bonțida unde Adi: Câți sunt? 500? avea înainte de 1989 o slujbă „la colectivă” care s-a desființat după Revoluție. B.O. Mulți, mulți de tot, nu pot să-i număr. Că și copiii lucră, sunt care stau pe rampă, În Dallas, trăiește în timpul zilei într-o casă făcută din scândură și placaj, care sunt și de la noi de aici din Dallas, stau acolo, vara merg, își fac bărăci acolo și să este inundată în unele zile ploioase, iar noaptea merge ca să doarmă într-o lucreze, se poate?... Numai iarna vin jos. căsuță realizată de Fundația ProRoma, care a construit peste 50 de case cu fundație de beton și cu materiale mai rezistente la frig, umiditate și inundații. Adi: Ce credeți că o să se întâmple când se va închide rampa? B.O. Nu știu. Că dacă s-ar da la tineri, hai că mie oricum nu poate să-mi deie, să mun- Adi: Nu erau certuri între oamenii care stăteau aici în Dallas de mai demult și cei cesc, că nu pot, dar la tineret, ca să nu moară copiii de foame. Ca să se angajeze, că care veneau să lucreze în rampă? ar mere, că sunt care au școli, care au meserii, sunt dintre ei. Muncitori. B.O. Și acuma sunt. O zis primăria și poliția că nu trebuia noi ca să lăsăm, care stăm de atâția ani. Ne-am îmbolnăvit aici. Pe vremea aia, au venit, ne-o dus de aici și noi Adi: Cine să le dea de muncă? am primit bătaie și ne-au pus amenzi. După ce am venit, ne-o lăsat de la Poliție, B.O. Păi, de la Primărie, statul. Unde să apelăm? Numai acolo. Noi unde trăim? Nu în din Cluj, au venit alții de pe IRA, oamenii au furat. Ne-o furat dinăuntru ce am avut. România? Nu aparținem, ca toată lumea? Numai că se ferește de noi, sau nu știu, nu Pentru noi a fost un chin aici. Și așa că noi am suferit. Și de ce să vină alții, din alte știu ce să vă spun… Că ar trebui să fim și noi luați în evidență, ca toată lumea, că în părți, care suntem aici de mult, ca să putem câștiga noi?... România trăim și noi, nu? Unde trăim? Nu tot același Dumnezeu avem toată lumea? Dumnezeu nu face diferență, dar ei fac. Adi: Și cum se rezolvau certurile? B.O: Se certau, se mai băteau, mai venea Poliția. Dar aici depinde după domnul Adi: De ce credeți că fac așa diferență? Vereș [administratorul rampei din Pata Rât], că el e capul, el e directorul, el ar trebui B.O. Că noi suntem țigani. De aia fac diferența. Dacă merem la un medic, da, păi, voi să-i scoată afară. sunteți țigani, din Pata Rât... nu-și dau seama, să gândească. 220 221 Adi: Domnul Vereș intervenea în certuri, să rezolve? Cum intervenea? Adi: În afară de locuri de muncă, cum credeți că ar putea interveni autoritățile? B.O: Îi spuneam și chema la telefon și venea de multe ori și spunea ca să lase oa- B.O. În afară de lucru? Să ne facă și nouă un ajutor social. O cantină, cum îs și eu, menii care au fost, care au suferit, și domnul Vereș, da, un om foarte… I-o fost tare femeie săracă, nu mi-ar fi bine o cantină? Sau un ban, 2-3 milioane, pentru medica- milă de noi. Că alt om, poate nu lăsa... dar el ține foarte mult la noi și la copii. Le dă ment, dacă nu pentru altceva. cadouri și multe a făcut domnul Veres… Adi: Poate vă plăcea pentru că sunteți, erați și lucrători mai ieftini, nu? B.O. Da. O spus că nu suntem oameni care să facă crime, aici la noi nu s-o întâmplat Ionuț Conti și Alexandra Matinga așa ceva. Ionuț Conti [23 de ani] și Alexandra Matinga [22 de ani în 2012] trăiesc în Dallas Adi: Da, dar dincolo de faptul că erați lucrători, probabil că Vereș se gândea că din adolescență și au venit din două sate din preajma Clujului, Pălatca, respectiv sunteți mai ieftini, nu sunteți așa scump, ca alții, care erau angajați legal... Bărăi. Trăiesc în case mai spațioase în raport cu barăcile din Dallas, la ieșirea B.O. Da, da. Îi era milă de noi, îi era foarte milă de noi. Și îi și acuma. Că de mute ori la stradă. Deși părinții lor au o mică afacere din colectarea deșeurilor, pe Ionuț văd la TVR Cluj, că vorbește de noi... Conti l-am găsit lucrând și în rampă cot la cot cu ceilalți colectori. Spre deosebi- re de membrii altor comunități care au fost evacuați în Pata Rât de autorități, se Adi: Și ce zice? imaginează trăind în continuare în Dallas, chiar dacă doar o mică parte vor lucra B.O: O zis că se mută rampa, se închide rampa. Zice: nu vă gândiți la toate sufletele legal la noul depozit de colectare. de oameni, și copii, câți oameni... n-au unde să muncească și mor de foame. Adi: Sunt 4 comunități, sunt cunoscute ca fiind distincte. Prin ce se diferențiază Adi: Și ce zicea? Cum se poate rezolva? Dallas-ul de Cantonului? Sau Dallas-ul de Coastei? B.O. Păi, să amâne [deschiderea noii rampe], ca să mai lase pentru oameni și pentru C.I: La ăștia le-o făcut case Primăria. Aici face Bert. El se ocupă de aici. Aici Primăria copii ca să muncească. Și s-o zbătut, atâta, tot pentru noi, ca să avem unde munci. nu știu dacă o fi făcut ceva în folosul comunității. N-o făcut nimic.  Adi: Cum vă imaginați peste 5-10 ani? O să fiți aici, sau… vezi, când întoarce mașina, dacă nu ești atent, deja gata. Și o mai fost și alte cazuri, M.A. Dacă se ține locul ăsta, aici o să rămânem. Dacă nu, mergem la țară. înainte, au mai murit, călcați de mașină, de buldozer. Este acolo o femeie, pe care o lovit-o la picior, și acum e umflată la picior, nu poate să umble. Deci e foarte rău aici. Adi: Lumea cum reacționează? În special românii, că sunteți din Pata Rât, din Dallas? Mașinile astea și multă lume. Dacă nu ești atent o secundă, e gata! Poți muri în orice Ce zic? Sau nu le povestiți neapărat asta? moment. C.I. Nu prea le povestim. Când aud de oamenii ăștia, zic că sunt sălbatici. M.A. Și lumea, de exemplu, cum vin, filmează… Adi: Vi s-a întâmplat să vă îmbolnăviți de la condițiile din rampă? U.D.E. O dată, da. Mi-o prins și mie piciorul buldozerul, aici. O trebuit să merg la cu- Adi: Dar vin des jurnaliști pe aici? sut. M-am dus cu Salvarea. M.A. Au fost. De când e semnul ăla cu interzis, nu mai prea vin. Și asta e, tot ce vede lumea la televizor, crede că toată lumea e așa. Adi: La Ortopedie? C.I. Filmau tot, filmau oamenii cum veneau de pe rampă. Nu filmau unde-s casele, U.D.E. Așa, cam așa ceva, da. Unde-s cu picioarele, acolo, că numai oameni cu pi- mai sunt câteva case pe aici, filmau bărăcile, care sunt cele mai rele. cioare în ghips au fost pe acolo. Acolo m-o dus. Atâta. N-am mai avut probleme cu rampa sau cu copiii. Că eu nu nu-i duc în rampă să se îmbolnăvească. Adi: Dar de ce credeți că făceau chestia asta? C.I. Nu știu. Nu înțeleg de ce filmau ei aici. Adi: Și de obicei cam ce colectați în rampă? Ce rentează cel mai bine? M.A. Să vadă cum sunt oamenii de aici. Mama, de exemplu, înainte să vină aici, a U.D.E. Cel mai bine rentează fierul, cupru, dar aia nu găsim. Nu prea găsim, aia e mai văzut la televizor, tata, știa. Și mama o zis că e dezastru. Dar după ce o venit la noi, scump, e 18 lei kilogramul. și-a schimbat părerea. Adi: Nu sunt certuri în rampă? Adi: Și cum vă imaginați că va fi zona asta în 10 ani? Dallas-ul.. U.D.E. Ba da. Să vedeți cum se țin de mașină și se pun ca la coadă, unul lângă altul M.A. Mai frumoasă. și își așteaptă rândul. Să meargă mașina mai în față. Și cade gunoiul, când o căzut Adi: În ce sens? gunoiul jos, fiecare alege și dacă ești aici lângă mine, e bine, suntem unul lângă altul. 222 M.A. O să fie mai curat, o să facă în loc de bărăcile alea, o să facă căsuțe. Și o să fie Se mai întâmplă că se ia și dinaintea ta, văd un cupru, sau un PET, sau un fier. Și îl 223 mai frumos. O să țină oamenii curat. Când am venit eu aici era mai multă mizerie, dar iau, deja îmi spune: de ce ai luat înaintea mea? Pune înapoi, cum iei, așteaptă-ți rân- cu timpul și-a adunat fiecare. dul. Certuri sunt, foarte multe. O fost și bătăi. Da. Probleme o fost, că nu încap, unul de altul, sau se prind de mașini, fug după ele ca să prindă locul cel mai bun. - Vai, că Adi: Cum au fost oamenii obișnuiți să-și facă curățenie? eu am fugit nu știu cât, după mașină. - Dar cine te-o pus să fugi după mașină?Aș- M.A. S-au adunat toți. Domnul Mihai i-o zis, la ăla, la ăla, la ăstalalt, și-o luat fiecare o teaptă să vină că aici golește, nu fugi după mașină de nu știu unde. Fug, nu știu mătură, o adunat mizeria și cu timpul fiecare s-a obișnuit. sigur cât, dar foarte mult fug după mașină. 500 metri. Tot pe lângă ea se duc. Sunt alți șoferi care merg tare și îi pune pe țigani să fugă după ei. Și țiganii fug. Că dacă nu prinzi, nu faci [bani]. Alții vin și se pun [la rând], sunt alții mai în vârstă care nu pot să fugă, vin săracii și se pun și ei acolo. Noi ăștia mai tineri, mai fugim, dar unul mai Dana Elena Ungur în vârstă, de 40-50 de ani… Nu poate să fugă, îi dai voie să stea acolo lângă tine. Dar nu toată lumea e așa, că altul zice: Păi, nu veni să stai lângă mine, lângă mine nu te Dana Elena Ungur are 32 de ani [2012], este mamă a 6 copii, are un soț anal- pui, că eu am fugit, și mi-am prins loc. Probleme sunt și certuri din gunoaie, că n-au fabet și stă într-o baracă improvizată. În copilărie a trăit la bloc. Când a venit în loc, îs foarte mulți. Și copii. Cum îs copii ăștia mici, de 7-8 ani, se duc să lucre alături Pata Rât a crezut că barăcile sunt de fapt cotețe. Lucrează de peste 15 ani în de un om. Sunt mulți pe aici, își duc copii pe rampă. Foarte mulți sunt care își trimit rampă. Munca în rampă e dură și competiția acerbă între sutele de lucrători pen- copiii la lucru. Nu-i trimite la școală și îi trimite la lucru și ei stau acasă. Merg o zi pe tru materiale reciclabile. săptămână. O zi și restul merg copiii și fac copiii bani. Adi: Se întâmplă des accidente aici? U.D.E. Foarte des. Când o murit fata… acum 2 săptămâni, o călcat pe un copil de 11 ani și o murit. Când o fost vremea asta, foarte rea. Când o mai murit? Duminica o fost o săptămână. L-o fulgerat, tot acolo în rampă. Deci cu mașinile se întâmplă des probleme, că așa e. E aglomerat, sunt mulți, multă lume, fug încolo încoace, praf, nu  Adi: În afară de locuri de muncă? Unde crezi că ar putea interveni autoritățile? „Ce viitor vor avea MGC: Îți dai seama. Tare bine ar fi un social. Pentru că nimeni de aici nu ia social. Tare bine ar fi, până se va găsi o cantină, sau ceva, ca oamenii să aibă, mai ales co- pii. Ceva trebuie făcut, o mișcare trebuie făcută. Pentru că în Pata Rât, nu s-a făcut copiii și nepoții mei? nici o mișcare. Efectiv, în afară de domnul Bert... Adi: De ce nu se implică autoritățile în Pata Rât? Pentru ce fac atâția MGC: De ce? Vreau să spun, că aici în Pata Rât, au fost zeci de organizații. Zeci de oameni care au venit și au fotografiat și au luat interviuri, ne lăsam pradă la orice, șmecherie de asta. Eram oameni bine voitori, mergeam, discutam, credeam că cine- copii? Ce condiții va vine să ne ajute. Cineva vrea să facă ceva pentru noi. Cineva vrea să ajute copii, cel puțin. S-o luat zeci de mii de euro, bani, bani grei, care veneau pentru Pata Rât. Țiganii au fost un produs ușor de manipulat. Foarte ușor de manipulat. Și greșeala le ofer? Ce îi oferă noastră, e a noastră, pentru că noi ne-am lăsat manipulați pentru orice, pentru un kil de ulei, orice. Gata, mergem, votăm, facem, noi suntem, nu știu ce… Asta probabil că o văzut părinții noștri sau cei care au stat înaintea noastră, care n-au avut o coloană statul?” vertebrală tare, să vadă unde merg, ce fac, în ce direcție se îndreaptă autoritățile? Nu i-o interesat. O stat așa, în colibă, și nu l-o interesat mai departe ce fac copiii mei. Ce viitor vor avea copiii și nepoții mei? Pentru ce fac atâția copii? Ce condiții le ofer? Gheorghe Ciorba Ce îi oferă statul? Nici nu s-o dus să se intereseze. O crescut copiii noștri, de aia nu au școală, de aia copiii noștri sunt marginalizați, de aia nu au asistență medicală, de aia nu au doctor de familie, de aia nu au servici. Și altele, și altele. De ce? Că o stat 224 (Mihai) nepăsători. Și sper, că probabil că va veni vremea când Dumnezeu îi va trezi pe oa- menii aceștia, pentru că prima dată trebuie schimbată mentalitatea. Să gândim altfel, să ne uităm un pic mai încolo. Să nu ne uităm numai… că acuma am o pită și gata, 225 totul e rezolvat. Nu. Rampa se va strica. Vaca va îmbătrâni și nu va mai dea nici un kil Lui Gheorghe Ciorba i se zice Mihai și e unul dintre liderii Dallas-ului. A crescut 4 de lapte. Gata, va veni vremea, când obligatoriu vom merge și vom căuta de lucru. copii, dintre care doi au plecat în Spania. A venit să lucreze în rampă, după care […] a trăit din colectarea mărfii. În curtea casei sale se țin slujbe religioase. Mihai s-a Asta au făcut autoritățile. Atunci, părinții noștri, care nu i-o dat nici o replică. Nu le-o pocăit odată cu venirea fundației creștine olandeze Pro Roma. Este una dintre dat voie să aibă replică la viața lor. Să-și ceară drepturile, le-o marginalizat până la persoanele care susțin atât legalizarea așezării informale din Dallas prin crearea loc. Asta fac și astăzi autoritățile. Ne-o lăsat aici, n-o venit să ne ajute, n-o venit să unor unei infrastructuri de locuire cât și crearea unor locuri de muncă legale ne întrebe. N-o venit pentru că în primul rând, un primar și mai ales liderii noștri care în industria colectării și selectării. Nu vede Dallas-ul ca un ghetou, ci ca pe o au fost, Partida Romilor și alții, liderii noștri romi, care au avut puterea de a schimba așezare cu potențial de dezvoltare, în ciuda închiderii rampei vechi. E fără studii, anumite lucruri, de a discuta cu autoritățile, cu care au lucrat, putea să schimbe ceva avea 50 de ani în 2012, la un interviu din care am selectat frugal doar câteva în Pata Rât. Dar din momentul acela, de nu te interesează viața oamenilor, și te inte- fragmente, așa cum am făcut și cu alte persoane din Dallas. În schimb, un alt resează viața ta personală, să te ridici tu pe tine, să te ajuți tu pe tine, personal, să ai interviu, din 2016, aparține colegei Enikő Vincze și este redat integral. un loc de acces în mijlocul autorităților, să ai numai tu sticla cu lapte și la alții să arăți biberonul sau nici atât. Mi se pare că totul a fost călcat în picioare. Bunul Dumnezeu, o mai avut milă de noi și așa am supraviețuit. Adi: Câți crezi că o să rămână după ce se închide rampa aici în Dallas? MGC. Aici oamenii o să rămână. Nu-și părăsesc casa, în primul rând. Pentru că e Adi: Cum vezi zona asta peste 4-5 ani ? logic. Dacă ei au casă, au copii, o școală, mai ales că aici se construiește o școală, MGC. Eu văd o zonă extraordinară, cu niște oameni schimbați și o comunitate bine- o grădiniță. Oamenii vor rămâne aici, vor merge și vor căuta locuri de muncă. Și cuvântată de Dumnezeu. Îmi place să cred că după câțiva ani de zile voi avea ocazia vor găsi, pentru că sunt oameni harnici, și când vor găsi 30 de familii de lucru, o să să iau un măr dintr-un copac de aici. Și atunci, dacă am zis lucrul acesta, am zis totul. găsească și alții. Dar sperăm că autoritățile, sau mass media, vor fi mai active să zic Pentru că, dacă ajung să iau un măr din copac, înseamnă că oamenii vor fi liniștiți, să așa, pentru a găsi locuri de muncă, și de a-i mobiliza, pe oamenii din Pata Rât, de a nu rupă creanga sau copacul respectiv și vor pune și ei la rândul lor și copiii lor. Aici reprezenta problemele celor care au nevoie de muncă... va fi o biserică, vor fi oameni care îl voi sluji pe Dumnezeu, vor fi oameni care vor  avea locuri de muncă, va fi o asistență medicală, medic de familie, va fi școală, gră- EV: Și unde era groapa pentru fabrica Terapia? diniță, calculatoare pentru copii. Vor fi copii cu altă mentalitate, vor fi oameni care MGC: Tot aici. Erau gropi unde aruncau Terapia, Clujana, mai multe fabrici. Și eu se vor implica în viața romilor, vor fi romi care se vor trezi să gândească la fel, să se am prins perioada asta, că sunt de peste două decenii aici și am prins gropi foarte gândească nu numai pentru ei, să gândească și pentru alții, pentru ziua de mâine. Și mari. Oamenii au încercat în fiecare an să vină. Nu îi stopa nimeni. Poate că autori- gândul meu, și ochiul meu, vede lucruri minunate, să zic așa. Peste câțiva ani. Știu. tățile care știau că există o colonie nu erau deranjate. Poate era benefic pentru ei Peste câțiva ani, Pata Râtul nu va mai arăta așa, va fi cu canalizare, va fi cu drumuri că scăpau de țigani și nu erau ei ca să le caute locuri de muncă, să stea la dispoziția asfaltate ș.a.m.d. Și nu vom mai locui în chinul și mizeria asta. țiganilor, să le dea ajutor social șamd. Pe foștii primari nu îi interesa soarta țiganilor, nașterea lor, înmulțirea lor, cum supraviețuiesc, dacă au apă, lumină, curent, dacă le Adi: Au mai propus manifestații dar n-au venit atâția oameni din Pata Rât. Era ceva este necesar un loc de muncă. Dacă le este necesar un ajutor să nu se înmulțească, lume, dar... să nu devină așa... chiar și copiii să muncească în rampa de gunoaie. I-a lăsat așa... MGC: Ești de acord ce zic, da? Pentru că dacă era, mulțimea are putere, da? Ei stau nepăsători. Și autoritățile ce au făcut: Pe romi putem manipula oricând, romii, EV: Și oare câți au fost până în 1990? stați liniștiți, că n-o să vină romii să spargă ușa Primăriei sau să spargă geamurile MGC: O fost mulți, deja exista o colonie puternică. Primăriei, n-au romii curajul ăsta. Pentru că dacă făceau romii o acțiune din asta, ve- neau 300-400 de mascați și romii 30 de ani nu mai mișcau. Ne bată, ne omoară. De EV: Mai trăiesc dintre cei care au fost pe atunci? ce? Pentru că romii nu au avut școala, n-o ieșit în lume, n-o ieșit pe stradă, n-au știut MGC: Da. Câțiva. Dar mulți au murit. I-am văzut, am asistat la înmormântarea lor. ce să facă, au crescut aici, o crescut la marginea satului, au crescut marginalizați acolo undeva și cum o ieșit și au făcut o acțiune mică, vezi, că îți dau, stai acolo, da? EV: Unde se înmormântează? Și oamenii zic, bă, ne omoară, ne închide. Probabil acum se va pune sângele în miș- MGC: Cu greu, cu chiu cu vai, obținem locuri de înmormântări, aici în Someșeni. Și care și mă duc până la capăt, orice ar fi. Și de aia romii nu au avut un pământ, plus acum în Chinteni. Greu. Că o fost oameni care au venit și după 30-40 de ani unde să de asta, dacă mulți luau, au avut și nu pot să zic, că sunt și romi care au pământ, care te duci că nu mai aveau nici o evidență. Chiar și la Apahida am găsit locuri de înmor- au case frumoase, care au gospodării. Sunt romi care nici nu poți să zici că e țigan. mântare prin intervenții. E o problemă și asta. Și aici trebuie lucrat să fie un loc dat în Să zic așa, din punctul meu de vedere, probabil că autoritățile s-au luptat să creeze care să fie înmormântați oamenii. 226 un zid împrejurul romilor, să nu vadă nimic, să nu audă nimic, să nu simtă nimic. Ci ei 227 au fost mulțumiți, că acolo pe rampa de gunoi, îs acolo, romii n-au creat nicio proble- EV: Și primii au venit din sate mai mult? Nu erau deja în oraș, să fi lucrat în fabrici... mă, romii n-au creat mulțime, nicio problemă autorităților și autoritățile ce au spus? MGC: Nu. Erau din sate. Ca soacră-mea, din Dezmir. 3 familii din Dezmir. Chiar ve- Domnule, e bine, lasă-i acolo. Nu le interesau dacă au apă, dacă au un veceu, dacă neau din Dezmir și făceau naveta până pe rampă. După ce au constatat că este greu au canalizare, dacă au medic de familie, dacă copii se nasc, unde să învețe. Dacă au de făcut naveta, o zis hai să facem niște bărăci aici, să fim mai aproape de gunoaie. mers la școală, le-o pus separat. EV: Deci, tot ce au făcut, au făcut din banii lor, fără intervenția statului. Enikő Vincze: Cât de vechi e Dallas-ul? MGC: Nu, statul n-o făcut nimic. Oamenii o găsit placaje, scânduri. Peste noapte Mihai Gheorghe Ciorbă: Sunt aici oameni care stau de vreo 45 de ani. Comunitatea și-o făcut o baracă și o fost suficient. Din an în an construirea acestor locuințe se o pornit cu trei bărăci. În locul ăsta se aruncau pe atunci gunoaiele de la Terapia, de- făcea din ce în ce mai bine. Pentru că erau alte generații, altă mentalitate și nu și-o șeuri, reziduuri ș.a.m.d. Iar Rampa funcționa în locul în care s-o închis în 2015. Pentru mai construit ca la început din placaje și celofan că venea vântul și le făcea praf. cei care or venit să lucreze aici era foarte foarte benefic, mai ales în vremea aceea Născându-se generații de copii și chiar cei care au venit după câțiva ani, o venit cu când se arunca neferoase foarte multe, se arunca fier, hârtie. Nu se colectau PET-uri mentalități mai bune și o încercat să construiască ceva mai solid, așa cum se vede și atunci. Nu existau. Pe parcursul anilor mai venea câte-o familie-două, s-o auzit că pe astăzi. Primele case care o fost, am fost io și cu cumnatu-mio. rampă se supraviețuiește, se câștigă. Veneau ungurii din Harghita care se ocupau cu sticle și și-o făcut un loc aici în care o supraviețuit foarte bine. Pe parcursul anilor s-o EV: Casa voastră de când e? născut generații de copii care neavând altceva să facă, o văzut cum se face acest MGC: Din 2004 am început să zidim, să construim. Eu în fiecare dimineață am mun- lucru. O fost benefic pentru ei pentru că ei și-au dirijat locul de muncă, ca să zic așa. cit. La ora 4 dimineață eu eram cu soția pe rampă. Dar de când am diabet, nu mai S-o dus [pe rampă] cât o vrut, o stat cât o vrut. Altădată o câștigat bani frumoși, altăda- am puterea aia de a lucra. Și îmi pare rău, că sunt un om care îmi place să muncesc. tă mai puțin, dar niciodată nimic. O fost benefic din acest punct de vedere! Pe parcurs Nu-mi place să fiu întreținut de altu. s-o apucat oamenii în această locație, în acest cartier, să-și facă câte o baracă. EV: Probabil din cauza asta v-ați îmbolnăvit. EV: Și primii de care zici că au fost cu trei barăci, aici s-au pus, unde e Dallas acuma? MGC: Da, și de prea mult stres. Cu romii, cu comunitatea, cu biserica. MGC: Aici.  EV: La ce vă gândeați pe atunci, când ați făcut casa asta? EV: Biserica a fost inițiativa lui? MGC: Sigur că până la urmă ne-am dat seama că indiferent unde stă omul, trebuie MGC: Biserica a fost a mea. să stea în condiții bune. Dar asta nu înseamnă că nu le-am construit cu frică. Le-am construit cu frică, le-am construit cu risc, tot timpul se auzea că primăria vă mută, vă EV: Ai avut anterior ceva legături cu biserici? fugărește. Astea au existat tot timpul. De când mă știu, și sunt lider de 20 de ani, n-o MGC: Da. Eram membru cu ani în urmă, am ajutat la construirea spirituală a unei fost nimeni care să vină cu soluții viabile pentru a rezolva problema romilor. O fost biserici din Bonțida. După aceea am fost implicat într-o biserică în Dragu. Apoi, într- ONG-uri, erau asociații, veneau oameni care filmau, care promiteau, oameni care au o biserică în Cluj, o biserică a romilor. Apoi în Mărtinești. Tot timpul acesta am fost trăit după pielea țiganilor... Filmau copiii, aduceau bomboane, un kil de zahăr, primă- cuplat cu aceste biserici. Mă implicam și mergeam. Nu eu singur, ci sub mâna unui ria promitea la alegeri. păstor. Și sigur că am dorit ca și oamenii aici să aibă o biserică mai aproape unde să putem schimba mentalitatea comunității. Cel mai important lucru e starea spirituală. EV: Deci, primăria n-a venit cu nimic nici după 1990. Să nu furi, să nu faci rău... începe să îți schimbe Dumnezeu mentalitatea și inima și MGC: Cu nimic. sufletul ca să nu faci rău. Și ăsta e un lucru bun, că dacă copiii cresc în biserică, au altă gândire, cresc altfel. EV: A fost Asociația Banffy, care a ajutat cu apa, parcă. MGC: Da. A săpat, a pus furtun, drenaje ca să scurgă apa din comunitate, dar un EV: Dar aici nu au fost mulți care să aibă probleme cu furturi... drenaj foarte subțire care s-a înfundat repede. MGC: Nu. N-au fost mulți. Am încercat să stopăm lucrurile astea de la pruncie. Dacă cineva a spart un geam, am mers și am ridicat problema. N-am dat voie. Dacă am EV: A legat de sistemul de apă al orașului? auzit că cineva o furat, am mers imediat la el și l-am speriat. Nu erau droguri, nu MGC: Da. Apa e bună, chiar s-o luat analize la apă și e bună. erau trimise femeile, să mă iertați, pe stradă, copiii mergeau la școală. Sigur că erau probleme, dar alte feluri de probleme. Nu era lumină, nu era apă. Am încercat să îi EV: Și asociația o făcut-o. inițiem pe părinți să fie conștienți că trebuie să-i trimită pe copii la școală, lucrul cel MGC: Sigur. Asta o fost acuma 15-17 ani. mai frumos. Copiii învață lucruri bune la școală, învață carte. S-a mai întâmplat și că mamele își luau copii cu ele pe rampă, pentru că nu aveau cu cine să-i lase. Dar 228 EV: Deci în anii 1990 nu a fost nimeni. astfel ei învățau să lucreze și nu mergeau pe stradă să fure și să cerșească. Aici a 229 MGC: Nu. Eu cu Bert mă cunosc de 20-22 de ani. Pe atunci când a venit neamțul, fost lucru bun, că oamenii învățau unul de la altul să muncească, chiar dacă mergeau Bert nu era așa implicat în Pata Rât ca acum, era în mai multe locuri. Rufus, canadia- să muncească în gunoi. Ei aveau o sursă de câștig sigură. Chiar dacă era într-un loc nul, era mai mult. murdar, era benefic că aveau bani în fiecare zi. Și asta i-a ajutat pe copii să nu fie în altă parte, să nu ajungă să fure și multe-multe altele. Și infracțiunile le-am putut sto- EV: Rufus cu Fundația Ajutorul Familiei. pa, imediat ce am auzit că o bătut pe cineva, mintenaș luam măsuri. Ne-am ocupat MGC: Așa. Și era împreună cu Bert. Dar era mai puțin Bert, mai mult era Rufus pe foarte mult de comunitate. atunci. EV: De-a lungul celor 40 de ani lucrurile au funcționat diferit. În anii 1970-1980, oa- EV: Și Rufus ce-a făcut? menii duceau fier și sticlă undeva... MGC: Partea de acolo. O făcut o biserică. MGC: Da, le duceau acolo unde este acuma magazinul Ambient. EV: La un moment știu că a fost un program, PHARE. Ce s-a făcut? EV: Și cu ce mergeau? MGC: Au făcut niște dușuri acolo, lângă biserică, și un cabinet medical. Dar toate MGC: Cu remorca, cu mașina. Remorcile aduceau gunoaiele pe rampă. Oamenii se au funcționat prea puțin. Apoi a început să se implice mai mult Bert. Acum de vreo împrieteneau după atâția ani și le spuneau că au de dus fier. Omul mai făcea un 15 ani. Lucrurile o început să ieie viață aici. S-a implicat în schimbarea comunității: a ban... Erau și cai și căruțe și nu erau date legile astea să nu se mai circule cu caii pe cumpărat pământurile, construit locuințe... șosele. Erau foarte multe căruțe și oamenii duceau cu ce apucau, cu caii, cu căruțe. EV: Înainte parcă a făcut o grădiniță EV: Și nu erau probleme cu Miliția? MGC: Da. Bert a făcut foarte multe lucruri bune. Efectiv s-a dat naștere la o speranță MGC: Nu-i deranja nimeni. Și erau materiale atuncea. Că nu erau atâtea puncte de a comunității. Oamenii nu mai trăiesc cu gândul că îi fugărește. Există un loc stabil, o colectare. grădiniță, există Șansa a doua, există copii la școală, o biserică care funcționează și multe alte lucruri. EV: Era mai bine înainte? MGC: Era de o mie de ori mai bine.  EV: Și când era Caritas-ul probabil a fost o perioadă mai bună. Și firmele de colecta- EV: Credeți că poliția și primăria au o evidență cu toate persoanele care stau aici? re când au apărut? MGC: În mare, are. O fost câteva acțiuni în care au venit tinerii și au făcut lis- MGC: Acum 12-13 ani. te. Cum e Olimpiu. Cum e Protecția Copilului. Cum e cu rezolvarea buletinelor. S-a făcut și un fel de recensământ. Au venit când aveau proiecte care au fost EV: Și locul vechi s-a închis? finanțate. MGC: Da, s-a închis pentru că s-o făcut Ambientu. EV: Numai atunci au venit? EV: Plus că s-o scos căruțele din circulație. Acum cu depozitele astea ce se întâmplă MGC: Păi, o umblat, până o rezolvat proiectu. Și am stat la dispoziția lor ca să își dacă oamenii nu mai au voie să iasă cu deșeurile din noua rampă RADP? facă proiectul. Și chiar acum ultimul proiect o fost finanțat și n-o zis către mine: Uite, MGC: Îi mai și lasă din când în când. Problema e de prețuri. Că în afara rampei vreau să-ți cumpăr o sticlă de suc. Credeți sau nu credeți? Vă spun sincer. Eu am prețurile sunt mai mari. Înăuntru sunt foarte proaste. fost un băiat gentil. Măi, omule, nu mă aștept să mă faci pe mine un om bogat, dar trebuie să ai cei 7 ani de acasă. Am stat luni de zile cu informații, i-am introdus aicea EV: Nu-i verifică la ieșiri? în comunitate, au stat între țigani. El și cu alții. Asta e problema. El nu o să mai aibă MGC: Au avut alte surse. O aruncat peste gard, o găsit... niciodată acces aicea. EV: Cum s-au stabilit oamenii pe rampă pe vremuri? EV: Credeam că vorbiți de ceva de mai demult, dar e mai recent. MGC: S-a aflat. Venea unu din Sălaj. Nu erau restricțiile care sunt acuma. Mai adu- MGC: E mai recent. cea și ăla 5-6, ei aduceau pe alții. S-o cuplat, s-o născut copii. EV: Și din banii ăia, 20.000 de euro pentru Dallas, s-au luat numai lemne de foc? EV: Aici nu mai era loc sau de ce s-au dus pe rampă? MGC: Da. MGC: Era loc, dar cum gunoiul era mai aproape de ei... Dacă nu căra gunoiul lângă casă, se fura. Erau pirați care merea și fura din grămezi, le fura materialele. Și omul EV: Dar oamenii nu au cerut altceva? ca să fie mai aproape de lucrurile pe care le colecta, s-a pus la rampă. Ce o zis omul, MGC: Nu, aici au cerut numai lemne. În alte comunități au cerut sobe, rigips, lumină, 230 hai să-mi fac o baracă pe rampă. Și așa s-o născut colonia de pe rampă. Își cum- ce au avut nevoie. 231 părau lămpi, generatoare. O fost acțiuni împotriva lor. Poliția le-o ars bărăcile, le-o demolat. Dar asta a durat o zi. Și-o făcut alta. EV: Mă gândesc că dacă ar fi rezolvat cu casele, cu o chirie de comodat de exemplu, atunci primăria trebuia să vă dea ajutor de încălzire ca oricărui cetățean din Cluj. EV: Au fost mai multe campanii dintr-astea? MGC: Dacă eu am contract de comodat, ce ar trebui să fac ca să îmi dea un ajutor? MGC: O fost de vreo 3 ori. O fost și plângeri de la oamenii care aveau pământuri acolo, că e prea mult gunoi, că veneau cu caii și luau iarbă, alții mai furau cucuruz. Și EV: Ar trebui să fie recunoscut asta. ca să-i poată opri, omul depunea o plângere la primărie, la poliție. Mai venea poliția MGC: Cum? la controale, că ăla o furat, că ăla e urmărit general. EV: Mai întâi casa, că există. Și apoi contractul cu proprietarul casei. Aveți un con- EV: Razii din astea au fost și în Dallas? tract formal cu Bert? MGC: Au fost. MGC: Contract de comodat eu pot să fac cu el. EV: Ca să vă alunge? EV: Dar el trebuie să aibă autorizația pentru casă, ca asta să aibă valoare în ochii MGC: Nu, ca să ne ia în evidență, cine sunt, de unde sunt. autorităților. MGC: N-are. EV: Și mai sunt și acum? MGC: Acum nu prea. Că dacă e ceva, mă sună poliția pe mine, vin și mă întreabă EV: Vedeți cum e pe Cantonului, unde unii au contract de comodat cu Ecce Homo. dacă nu îl cunosc pe cutare. Vin cu fotografia... Și au și cu Bert, din perioada cu Rufus, vreo 10 case verzi. MGC: Știu. EV: Dar au fost să vă ia în evidență pe toți, să vină la toți? MGC: Au fost. Îi punea în mașini, îi ducea la poliție ca să le ia amprente. Au fost cazuri EV: Dar nici alea nu au contat până la urmă, adică acordul primăriei cu organizația grave. Ecce Homo, pentru că nu au putut oamenii să-și facă buletinele pe adresa aceea.  MGC: Au contat la unii, pentru că pe această bază le-au făcut contracte ca să-și tra- oamenii au zis că e mai bine aicea, nu stau să-și aștepte salariul la lună. Aici de două gă curent. Curentul este de mare valoare acolo. Și și la noi, desigur. Unii fac bani din ori pe săptămână primesc banii. asta. EV: Aici la hală, în hala cea nouă, făcută dintr-un proiect de primărie nu sunt locuri EV: Ar fi fost important dacă au redeschis rampa să fi făcut în condiții mai bune. Să de muncă? fie contracte, să aibă oamenii asigurare medicală și să aibă prețurile care au fost. MGC: Au angajat, dar nu de la noi. Dar acum din ce înțeleg prețurile s-au diminuat și nici contract cu asigurare medicală nu au. EV: Nu? MGC: Nici nu știu ce e acum pe rampă. MGC: Au angajat de pe Cantonului și Coastei. EV: Nu s-au gândit oamenii să se organizeze într-un fel de sindicat, ceva. EV: Ce fac la hală? MGC: Greu îi organizezi. Îs mulțumiți cu ce au. Azi dacă au, nu se gândesc că trebuie MGC: Colectează sticlele din buncărele pe care le-au pus pe străzi. Au acolo să facă ceva și pentru mâine. mașinării și ce au mai cumpărat și trebuie puse pe bandă. Fac pachete din PET-uri. EV: Nu putea să facă o firmă pentru voi aici? MGC: Degeaba, doamna Eniko. Cine are banu, banu vorbește. Ce să primesc eu nu știu ce miliarde... EV: Nu dvs, ci firma... MGC: Ai bani, ai putere. N-ai bani, n-ai putere. EV: Le-a dat probabil hala gratuit, cu condiția să angajeze zece persoane... MGC: Habar n-am. 232 233 EV: Și se îmbogățește firma. Trebuia să facă o unitate de economie socială pentru dvs., să fiți proprietarii, doar e munca pe care ați făcut-o toată viața, numai că e alt nivel. Să vă învețe cum să gestionați firma... MGC: Da. EV: Să revenim un pic la Dallas. Câm câte case a construit Bert de când Fundația Pro Roma a cumpărat terenul? MGC: Sunt vreo 50-60 de case. EV: Plus au mai rămas și din alea vechi. Cu totul sunt în jur de 70. Și în fiecare sunt cel puțin 4 într-o familie, nu? MGC: Sunt și 2, 3, 1. Că s-a mai diminuat numărul celor care stau într-o singură bara- că, că s-au mai făcut bărăci. EV: Sunt vreo 250-300 de persoane? MGC: Sunt. EV: Și de plecat, cine a plecat când s-a închis rampa? MGC: 3-4 familii. EV: Și cum zicea Bert, s-au angajat câțiva în oraș... MGC: Da. Și o început bine, că au căutat oamenii să se angajeze, lucrau. Chiar erau fericiți că, ce bine, au un loc de muncă. Dar s-a deschis iară rampa, o rampă nouă, și  Adi: Cum ai ajuns să lucrezi aici, în comunitate? „Primăria ar trebui să B.L. A fost acum 15-16 ani. Când am văzut dezastrul care e aici, că romii n-au de mâncare, că sunt șobolani, că nu au curaj, că nu sunt ajutați, m-am gândit  hai să încerc şi eu. Și nu am avut un plan. Și în prima fază, am început să lucrez cu ei, pe rezolve ca pământul rampa de gunoi. De pildă, soția mea, Margaret, a spălat cu ei sticle și am început să avem o relație. pe care îl avem să fie Adi: Ai venit de la bun început cu asociația? B.L. Da. Noi am lucrat la domnul Rufus, la american. Și a crescut o relație și atunci au venit planurile, cum pot să ajut. Ce noi am avut, am împărțit. Și aia este un principiu, introdus în intravilan, ce ai, dai și multiplicăm ce ai. Pe parcurs, de fiecare dată pot să dau mai mult. Prima casă. Am văzut oameni care trăiau în folii, pe rampa de gunoi și a venit un prieten, care a spus: am bani, ce să facem cu banii? Am zis: hai să facem o casă. Prima casă ca ei să aibă acte şi pe care am făcut-o, a fost ca un buncăr, cu scânduri mari. Dar noi am învățat și a doua casă un pic mai bine, și acum am ajuns, aproape la 40 de case [2012, între timp numă- rul a mai crescut cu 10-20 de case]. Nu sunt casele definitive, dar este un pas înainte. noi să putem astfel De la rampa de gunoi, direct intră în bloc, nu merge. Scopul este să mergem înainte. Adi: Ce înseamnă pentru tine rolul de misionar, aici în Pata Rât? Să zicem că noi, să construim” unii, suntem activiști pe anumite cauze. Tu ești activist pe cauză sau misionar? Ce înseamnă pentru tine acest rol de misionar? B.L: Este un stil de viață, nu este un loc de muncă, de la 8 până la 16. Este un stil de 234 Bert Looiji viață și de foarte multe ori te împlinește și nu mai pot să dau înapoi. E și provoca- re, dar Dumnezeu adevărat, în acești 20 de ani, de când suntem la Cluj, tot timpul Dumnezeu a fost acolo și am învățat și învăț și în jur. Nu poți să bazezi pe politic, nu 235 poți să bazezi pe promisiuni ale liderilor, pe economie... Toți vorbim acum despre Bert Looiji are 54 de ani [2012], e olandez, tâmplar ca meserie, misionar neopro- criză, dar Dumnezeu nu are treabă cu nimic din aceștia și mergem înainte. Mie îmi testant ca vocație. Are 3 copii adoptați și soție misionară în Dallas care lucrează ca place să fiu misionar. Bine, am zile în care, spun, lasă-mă pe mine în pace, nu mai educatoare în aceeași fundație Pro Roma. Fundația e activă de aproape 20 de ani în vreau. Atunci luăm câteva zile de pauză și nu mă implic în nimic și după aia iarăși România. Au făcut peste 50 de căsuțe, o grădiniţă şi o şcoală. Bert îi ajută cu medi- găsesc putere și mergem înainte. Pentru un misionar, nu poți să ceri [doar] de la stat, camente şi consiliere spirituală pe rezidenți și e figura centrală în relația cu exterioul hai, ajută-mă, să ceri la un patron, hai dă un pic mai mulți bani. Faci o rugăciune, mai comunității. A cumpărat aproape 10.000 de metri pătraţi în Dallas și mai dorește să cântăm, care prinde și inima și mergem înainte. cumpere. Primăria nu îi acordă autorizaţii de construcţie pentru că Dallas-ul e extravi- lan, în apropierea rampei de gunoi, într-o zonă trecută ca fiind industrială. „Dar atunci Adi: Din ce cauză ai senzația că nu mai poți în anumite momente să mergi înainte? primăria cum a putut construiască locuinţele modulare mai aproape de rampă pen- B.L. Oboseală, fizic, dar și probleme. Ce noi facem, aici, să reconstruim un sat, un tru cei de pe Coastei”, se întreabă. Îl deranjează la autorităţi că fac promisiuni pe care oraș. Aici trăim zeci de familii, împreună cu familiile de sus, ajungi la sute de familii, nu le îndeplinesc și la români în general că întârzie şi că nu îşi respectă cuvântul („aici este un sat mic. Ai un aparat adiministrativ acolo, poliție, tot felul de lucruri și aici e 10 minute poate să fie şi trei ore”). Misionarismul său creștin pe filieră (neo)protestan- unul singur. Și atunci când văd toate nevoile, nu pot să fac nimic, acolo se prinde tă nu e habotnic și e nuanțat, acțiunile fundației fiind accentuate deopotrivă pe latura odată. Dar am învățat, când eu nu știu, spun că nu știu, și în scurt timp Dumnezeu educativă și socială, ca și pe cea spirituală. Spune că fundația încurajează femeile dă creativitate, să ajut o familie, e incredibil. Am văzut odată, a murit un bătrân, chiar rome să poarte sterilet pentru a nu face mulți copii cărora să nu le poată oferi ulterior când am început aici și nimeni nu a avut bani să-l îngroape pe acest om. O stat în o educație. Asta nu vine împotriva preceptelor biblice, pentru că aşa cum „copiii sunt casă, unde locuiesc și copii și dorm și mănâncă, a fost în vară, la 40 de grade, corpul o binecuvântare în Biblie, la fel e şi cu creierul”. Nu are o percepție asupra zonei ca deja a început să pută. Ce să faci? Am avut atunci niște bani pe cont, care am pus fiind ghetou și crede că odată cu închiderea rampei situația locativă a celor care vor separat, să meargă copiii la McDonalds, chiar atunci a venit McDonalds în Cluj, dar să rămână se poate îmbunătăți atâta timp cât se găsesc locuri de muncă. Am avut situația a fost atât de tristă, am spus: nu pot, scuze copii, nu mergem la McDonalds, zeci de interacțiuni în Dallas sau la manifestații, deși interviuri înregistrate doar trei, folosim banii pentru a înmormânta acest om. Margaret cu chitara, eu am predicat realizate în limbile română și engleză, din care sunt selectate câteva pasaje. din Biblie și în 2-3 săptămâni am avut o sumă de bani pe cont, de trei ori mai mult,  decât am investit în acest om și nici n-am știut de unde a venit și așa funcționează, Să înceapă apoi un proiect pilot, cu câteva case, cu canalizare. Dar să nu încerce să așa e Dumnezeu. Nu a mai trebuit să fac cerere la Primărie pentru... îi facă pe ţigani ca românii sau ca maghiarii, să îi accepte aşa cum sunt. Au lucrurile lor bune, ca lucrurile lor rele, la fel ca românii. Adi: Dacă e să vorbim despre tot Pata Rât-ul, o parte dintre oameni au venit aici, alții au fost evacuați în timp, nu aveau unde să stea, au venit aici să muncească. Adi: Nu există pericolul creării unui ghetou mai mare dacă sunt începute proiecte Întrebarea ar fi: care sunt cauzele majore care duc la evacuarea unor oameni? aici cu o locuinţe mai bune, cu infrastructură mai bună? B.L.: Aici, în Pata, nu sunt mulți care au fost evacuați, dar sunt care, de exemplu, noi B.L.: Unii oameni vor pleca dacă îşi vor găsi o slujbă. Dacă merg în Floreşti, găsesc am avut copii, cu care am lucrat noi și s-au căsătorit și este extindere de familii și oameni bogaţi, dacă merg la Sfântu Gheorghe sunt doar unguri care trăiesc împre- nimeni nu are curaj să înceapă să facă o cerere, să primească o casă în oraș, pentru ună. Şi atunci care ar fi problema dacă romii trăiesc împreună? Să întrebăm doar la că la Primărie, sunt încă 4000 de familii care fac o cerere. Nu mai are curaj să ceară Poliţie câte necazuri au avut în ultimii 10 ani. De când ONG-urile au început munca locuință în Cluj, mai bine rămân aici. Dar nu-i motivează să caute un loc de muncă și socială, nu mai au probleme. Le place ceea ce facem. Nu avem cum să înrăutăţim va fi o generație, care acum umblă la grădiniță, care acum au 14-16 ani, deja au alte lucrurile! idei. Dar durează. Se schimbă generații, e nevoie de timp. Adi: De ce crezi că în special romii sunt discriminați? Adi: Care e obstacolul tău principal în dialogul cu autorităţile? BL: Pentru că au o cultură diferită. Oamenilor le e frică de țigani. Dacă invit oamenii, B.L.: Faptul că în inimile lor nu vor să ajute. Chiar acum câţiva ani am avut o înţelege- își fac total altă opinie despre țigani și spun: uite un băiat care lucrează aici [la fun- re cu privire la un pământ. Trebuia să primim pământul de la primar, chiar venise şe- dație] ca voluntar. Își fac altă opinie, e ceva inuman dacă nu cunoști, dacă ți-e frică ful nostru din Olanda ca să semneze contractul, şi în ultimul moment s-au răzgândit. de ei. Dacă soția îți oferă o mâncare nouă, nu ești sigur să o mănânci pentru că nu o Pentru că au spus: voi construiţi casele şi noi punem oameni din oraş în ele. Eu am cunoști. E același principiu. Spunem: veniți și vedeți că sunt oameni normali, doar o zis: nu, pentru că sunt prietenii mei, ei eu prioritate. cultură diferită. Poate că vorbesc ceva mai tare și ce-i? Și când vom deschide școala într-o zi, vom invita toată lumea ca să vadă inaugurarea, ca să vadă cum trăiesc și Adi: Deci vroiau să aducă mai mulţi romi din Cluj la Pata Rât? vom încerca să-i facem pe țigani să gătească mâncare, să pună afară la o masă, cu B.L.: Da, oamenii care stau acolo [pe deal, evacuaţii de pe strada Coastei]. Prima cafea și ceai. Și să zicem: Cluj, vino, asta este tot o parte a Clujului, ei nu sunt duș- 236 dată mi-au oferit mie terenul. Şi le-am zis că o să construiesc 50 de case şi ei eu zis manii voștri. 237 că vrem să scăpăm de oameni din oraş şi să-i aducem aici. Le-am spus că eu nu pot să fac asta, că am lucrat 15 ani cu oamenii din Dallas, aşa că am făcut o înţelegere cu Adi: De ce crezi că autoritățile au tolerat atât de mulți oameni să vină aici în ultimii ei: Ok, la fiecare cinci case, patru familii de la mine, una de-a voastră. Şi s-au ener- ani? Chiar i-au încurajat. vat şi au oprit discuţiile. BL: S-au extins pentru că sunt foarte rodnici. De ce nu le dai niște case? Nu știu cât costă, dar noi am putea-o face mult mai ieftin. Și cel puțin acești oameni ar avea Adi: Cine a zis nu, primarul [Apostu]? un start dacă le dai lucrurile de bază. Și atunci vor putea să facă ceva, unii se vor B.L.: Cineva sub primar, dar sigur e primarul [în spate] pentru că el are puterea. Pe dezvolta mai repede și vor pleca, alții vor avea nevoie de mai mult timp. Dacă aș hârtie, responsabile sunt toate instituţiile publice pentru ce se întâmplă aici, dar în avea un milion, aș face trei străzi drăguțe, aș pune casele în linie, la capătul străzii o realitate, în inima lor nu există o dorinţă de a ajuta. Ca doamna de la UNDP [United unitate cu duș. Aș face oamenii responsabili la 3-4 case, aș delega responsabilități. Nations Development Program] care a venit aici, a mers la primar, au avut o discuţie Se poate face. Dar acum toată lumea spune nu știm, dar va veni un moment când nu frumoasă, au semnat un contract [de asistenţă tehnică pentru politici publice de de- vom mai închide ochii pentru că problema e acolo. segregare în Pata Rât] după care a plecat. Adi: Cum îţi imaginezi Pata Rât-ul în zece ani? Adi: De ce crezi că aceste proiecte publice sunt atât de birocratice? B.L.: Într-un scenariu optimist eu nu mai am atât de lucru aici, va fi un grup care B.L.: Pentru că aşa cum eşti, crezi că şi oamenii din jurul tău sunt. Dacă te gândeşti să conduce toată treaba. Rămân într-o poziţie de autoritate, aşa că dacă o ia cineva obţii un avantaj pentru persoana ta, crezi că la fel vor face şi persoanele din subordinea razna mai pot interveni. Dar nu vor mai fi atâţia şobolani, câini vagabonzi, oamenii ta, aşa că începi să creezi o grămadă de sisteme de control. De ce nu zic, hai să înce- au maşini şi merg la slujbă în oraş. În cel mai rău caz, tinerii s-ar integra şi ar rămâne pem cu proiecte mici, să renunţăm la toată hârţogăria, să dăm doar la un reprezentant bătrânii aici şi nu ar avea nimeni grijă de ei. Dar ca tinerii să plece de aici cândva să câteva mii de euro să mă verifice, dar tot rămân bani destui [pentru locuințe]? Dar eu nu îşi găsească locuri de muncă, ei trebuie să aibă acte de identitate, iar atunci Primăria am nevoie de finanţarea UE pentru că ştiu că Dumnezeu va avea grijă de mine. ar trebui să rezolve ca pământul pe care îl avem să fie introdus în intravilan, ca ei să aibă acte şi noi să putem astfel să construim [legal]. Adi: Cum ar putea interveni autoritățile în Dallas? B.L.: Primul lucru pe care primăria ar trebui să îl facă este să discute cu oamenii aici.  INTERVIURI CANTONULUI „Stocktaking visit”, iunie 2011, Foto: Szilárd Miklós  EV: Și dacă lipsești o zi, îți taie toată luna? „Dacă începi să le GC: Nu. Nu-ți mai dă cantină toată săptămâna. Dar acum au început să zică că dacă lipsești două zile, îți ia și ajutorul social și îți ia și cantina. spui de drepturile tale, EV: Și mergeți zilnic? Sau câte zile trebuie să mergeți la lucru? GC: Păi, nevastă-mea trebuie să meargă 8 zile pentru 4 porții de mâncare. Și eu am 14-16 zile de lucru. Gândiți-vă, 16 zile de lucru la câte 5 ore, aia vine 80 de ore. ești luat în ochi răi” EV: Și primiți suma de? GC: 400 de lei și 4 porții de mâncare pe săptămână. Gelu Czuli EV: Și vi se mai și spune că sunteți asistați sociali. Că stați degeaba și așteptați ajuto- rul. De fapt, lucrați chiar mai mult pentru suma asta. Ar trebui ca toată lumea să știe asta, că ajutorul social nu este un cadou. Este un drept. Și este un drept pentru care trebuie să munciți. Interviul cu Gelu Czuli din 2015 detaliază tipurile de munci prestate pentru pri- GC: Eu înțeleg că nu poți să mănânci pe gratis, că nu poate face asta statul, adică să mirea venitului minim garantat (VMG), joburile anterioare, istoricul evacuărilor îți dea să mănânci pe gratis, că trebuie să faci ceva. Dar ei, asistenții sociali și toate succesive, interacțiunile cu autoritățile și traiul pe str. Cantonului. cadrele de acolo, ne arată drepturile lor față de noi, adică cum pot ei să se comporte cu noi. Dar drepturile noastre nu ni le arată. Drepturile lor sunt așa, să nu comentăm, să nu vorbim urât cu ei, să facem ce ne spune. Că dacă suntem obraznici sau facem Enikő Vincze: Am putea începe cu ceea ce îmi povesteați adineauri. Cum munciți ceva ce nu le place lor, au dreptul să ne sancționeze. Dar dreptul meu de ce nu mi-l dvs. în tot orașul și practic munca asta nu se vede. arată? De exemplu, să ne informeze, ce și cum și de ce trebuie să facem, cât trebuie Gelu Czuli: Mergem la lucru unde ne trimite, în mod normal ar trebui să lucrăm în să lucrăm. De exemplu, înainte aveam 7-9 zile de lucrat și nu trebuia să lucreze am- 240 folosul comunității. De exemplu, cum e la noi în comunitate. Acolo poți să mergi să bii membri ai familiei, deci nu erau așa de multe zile. Ne-au zis la un moment dat că a 241 lucri în folosul comunității, că e un lucru foarte minunat. Dar pe noi ne trimite altun- venit de la guvern sau primar că trebuie să lucrăm mai multe zile. Bun, atunci, adu-ne deva în oraș, nu în comunitatea noastră. Sunt probleme în oraș, de exemplu, când a la cunoștință pe un panou, să vedem și noi. murit cineva, trebuie să mergem să îl scoatem afară, că nu e cine să elibereze locul, sau alte astfel de acțiuni, la care nu este altcineva cine să meargă. Ne duce în niște EV: Bănuiesc că nici nu puteți întreba că se supără. locuri care sunt foarte mizerabile, în care n-ar trebui să intrăm, de fapt. Și un pușcă- GC: Dacă începi să le spui de drepturile tale, ești luat în ochi răi. Nici să nu încerci, riaș o duce mai bine ca noi. Ce zice un pușcăriaș? Nu mă duc la lucru și așa trebuie că ei taie, ei spânzură. Se întâmplă să lipsești o zi-două cum mi s-a întâmplat mie. să-mi săvârșesc pedeapsa, de mâncare am, unde să stau am. Dar pe noi ne trimite Că sunt bolnav, cu aprindere de plămâni, cu bronșită astmatică, n-aveam 80 de lei să facem lucrurile cele mai grele și urâte și nu putem refuza, pentru că avem copii, ca să scot tratamentul. Și trebuia să mă duc la lucru așa. Sau cum a fost ieri, m-am avem o vârstă înaintată și nu găsim loc de muncă și atunci sigur că tragem aici ca să simțit foarte rău dimineața. Și degeaba mă duc la medicul de familie, că nu e bună supraviețuim. motivarea pe care o poate scrie el. Mi-au zis că dacă mai lipsesc o zi, îmi taie ajutorul Vedeți și cu asistenții sociali, ei sunt puși aici ca să ne ajute, nu ca să ne omoare. Dar social și cantina. ei te lucră așa cum vrea ei. De exemplu, dacă eu mă îmbolnăvesc, merg la medicul de familie, îmi dă motivare, dar nu e bună motivarea aceea pentru asistența socială, EV: Când ați semnat contractul pentru ajutorul social, nu ați avut ceva scris despre ei nu o acceptă și îmi taie ziua dacă nu mă duc la lucru. Trebuie să mă internez în drepturi și obligații? spital, să aduc de la medicul specialist motivare că altfel îmi taie. Deja mi-a fost tăiat GC: Avem dispoziție de la primar că avem suma de, că s-a aprobat cutare cutare... de două ori mâncarea la copil. Dar acolo nu scrie despre condițiile acestea. EV: Deci munca asta e pentru cantină? EV: Și atunci faceți zilnic ce vi se spune. GC: Pentru cantină și pentru 400 de lei. GC: Da. Și accept asta. Mă trezesc la 6, fac foc, îi trezesc pe copii la 7 ca la 8 să fie la școală. La 7 jumătate pornesc din casă, la 8 jumătate se face prezența în fața EV: Deci e și pentru ajutorul social, pentru venitul minim garantat. primăriei. După prezență vine domnul de la Poliția Locală și ne duce unde vrea el. GC: Da, dar ceea ce primim noi, este sub venitul minim. OK, trebuie să muncești, dar problema e în felul următor: de când a apărut polițistul acesta s-au schimbat foarte multe, ăsta face legea cum vrea el. Polițiștii care erau cu  noi înainte ne spuneau: aici trebuie să curățați parcul acesta de mizerie, să puneți mers să o recuperez, adică încercam să o cumpăr, nu mi-au mai dat acceptul că le-or hârtiile în saci și atâta. Dar nu era așa să stea pe tine: hai, hai, gată, fă, grăbește-te, trebuit toți banii odată, nu le trebuia în rate, iar eu nu aveam toți banii deodată. Așa fix ca la un pușcăriaș. Am martor, om la care a sărit polițistul. Vorbește foarte urât că au făcut contractul la alții. polițistul ăsta. La urma urmei tot taci și înghiți, dar la un moment dat cedezi când vezi că ești tratat mai rău ca un pușcăriaș. EV: Asta când a fost? Eu am umblat să mă angajez, dar nu mă mai ia. Am 46 de ani. Plus că n-am nici GC: În ’90, după Revoluție. Lucram în CUG atunci. Am zis că voi supraviețui. Apoi, meserie. Muncitor necalificat am mers la construcții pe șantiere, dar nu mă în ’96 am depus dosarul pentru locuință în primărie. Nu am primit. Am suferit mult. mai ia. Am dormit în scări, am dormit în gări. Aveam două fete și-un ficior. O fată de trei ani, un ficior de un an și o altă fată de două luni. Pe aia mică o ținea soția mea în brațe EV: Din cauza vârstei, că sunt tineri suficienți? în gară. Eu mă trezeam la cinci și mergeam la lucru până la ora două, la măturat. GC: Sigur. Și nouă ne cere să stăm până la 65 de ani ca să putem să mergem în pen- Stăteam în gara de așteptare. Nevastă-mea dormea cu capul pe umărul meu, eu cu sie. Suntem terminați, pur și simplu terminați. E mare mirare că toată lumea zice că câte un copil în brațe. Dimineața, cum eram, mergeam la lucru. Și la un moment dat țiganul fură. Dar nu e vina noastră că am rămas fără școală. Că noi n-avem un viitor. m-am simțit obligat, ca tată, să intru într-o casă abuziv, ca să am unde să îi duc pe Vina a fost a părinților. copiii mei. EV: Nici înainte de 1990 nu ați avut loc de muncă? EV: Erați pe străzi practic… GC: Am avut loc de muncă până în 2007. Am fost dat afară din serviciu. Eram la GC: Da, în 1991 spre ’92 am intrat în casă abuziv. Și atunci s-a dat un decret că dacă gunoaie, la Vereș. Am lucrat și la măturat și la CUG. Prima dată am lucrat la hală, în intri în casă abuziv iei pedeapsă de la trei luni la trei ani. Mi s-a făcut un dosar și piață, la administrație 2 ani și ceva, aproape 3 ani. De acolo am ajuns la CUG, am s-a tot prelungit. Dar în ’96 m-au arestat. Când m-am eliberat, o vară de-a lui ne- lucrat până la 21 de ani. Apoi am mers în Armată, am venit din Armată și m-am anga- vastă-mea ne-a dat o locuință în Gheorgheni, era apartamentul lui soacră-sa. Am jat la măturat la Napoget. Apoi la Brantner-Vereș, la gunoaie, până m-au dat afară. venit și am luat-o. Apoi am mers la o mătușă în Iris, dar n-am putut să stăm mult timp Eram cu ginerele meu, a venit un șef de echipă de la Rosal care a început să dea în acolo că și ei erau mulți. Am început să fim iar pe drumuri. Am ajuns pe Calea Turzii, ginerele meu. L-am împins în gard, i-am zis să își vadă de treaba lui. Directorul era cu chiar acolo lângă școală. Acolo ne-am făcut o baracă din celofan și am stat o iarnă 242 el și mi-a desfăcut contractul de muncă din acest motiv. Adică, noi n-avem voie să ne bună, că în aprilie ’97 ne-am mutat de acolo. Ne-am mutat pe Avram Iancu, la Casa 243 apărăm, noi ar trebui să stăm să dea în noi. De atunci n-am mai găsit loc de muncă. Călăului, era monument istoric. Ne-am făcut curățenie acolo, că era moloz înainte. Veneau din Ungaria să vadă casa, dar era curățenie, era un nuc. Au început să vină EV: Haideți să revenim la cum ați ajuns să stați pe strada Cantonului? Sau să înce- oameni acolo, rude și din partea mea și din partea soției. pem mai bine cu strada Avram Iancu, cum ați ajuns acolo, și apoi cum v-a scos de acolo? EV: Deci oameni care nu aveau locuință. GC: Vai de capul meu… Dacă încep să spun toată viața mea, se poate face o carte GC: Da. 13 familii. Un unchi de-al meu s-a certat într-o seară, era în aprilie 2001, la întreagă cu viața țiganului. Care n-a putut în 46 de ani, cu toate puterile, să se înca- zece și ceva, cu fată-sa. I-a dat o palmă și Maria a chemat poliția. Când a chemat dreze în viața oamenilor. Că sunt și oameni de rând care nu-s ca și noi: au o casă, poliția, au venit și mascații. Ăsta i-a dat o palmă și de față cu poliția: Nu ți-e rușine muncesc, au un venit, intră în rândul oamenilor. Dar noi n-am putut. La un moment că chemi poliția că ți-am dat o palmă? Polițiștii ne-au zis că dacă ieșiți afară, vă dat am făcut și 10 luni de pușcărie pentru că am intrat abuziv într-o locuință, căci nu împușcăm. Noaptea aia polițiștii, nu mascații, ne-au zis: noaptea asta veți arde ca am avut unde locui. Lucram atunci în CUG când am făcut treaba asta. E o poveste șobolanii! Serios, ne-a amenințat. La ora unu noapte ne-a dat foc, a ars acoperișul. lungă. Eu am 27 de ani cu nevastă-mea de când suntem împreună… Am mai rămas până în septembrie anul acela acolo. EV: Deci de la 19 ani. EV: Ați rămas în casa arsă? GC: Da, nevastă-mea avea 13 ani și 6 luni când am luat-o de la frați. Eu i-am făcut GC: Da, ne-am făcut niște barăci, că zidurile mai erau. Dar au mai venit apoi pom- buletinul. pierii să ne scoată și a venit și primăria. În mai au vrut să ne ducă la depou, unde e tramvaiul, în niște corturi de armată pentru o perioadă. Dar Armata a zis că mai mult EV: Stăteați atunci pe Avram Iancu. de o săptămână nu ne poate lăsa să stăm acolo. Eu când am văzut care e treaba GC: Nu, în Iris. Dar vedeți că aici e problema, cu părinții. Care nu m-au mai dat la acolo, că eram cu toții îmbarcați în camion, i-am zis la șofer: dacă nu ne duci înapoi, școală și nu mi-au lăsat nimic. te luăm de la volan și conducem noi. Ne-a dus înapoi. A venit Minodora Fritea de la primărie în septembrie. Eu eram legat atunci de Doghi Pavel și Rudi... escroscul de EV: Poate nu aveau. Rudi, că nu pot să zic altfel, el ne-a rezolvat pe noi. Ce a zis Rudi? El a zis că ține cu GC: Aveau. Tata avea o casă pe str. Baladei 21. Era în chirie de la stat. Eu când am noi, dar de fapt ținea cu primăria.  EV: Cine e Rudi? EV: Despre ce ziceați că a dat primăria? GC: Rudi din Gilău. GC: M-am dus la Bert și el mi-a zis că dacă primăria îți dă în scris ca să-ți fac, eu îți fac. OK, m-am dus la primărie, la Mircea Abrudan, la Radu Sabău, la Fritea și le-am EV: Șef la Partida Romilor? zis: pe mine m-ați dat afară, la alții le-ați dat ceva locuințe, mie nu mi-ați dat. Era o GC: Da, la partida lui de aur. Doghi ne-a zis: orice ar fi, nu ieșiți afară. Da Minodora femeie care avea o casă, Lorincz, dacă o știți și ea a plecat din casa aceea, una din- Fritea a discutat cu Cristi și cu Mocanu și cu Andrei, că zicea că nu e de vorbit cu tre căsuțele verzi. Și atunci mi-au dat mie casa aceea. mine. Eu i-am zis ei: ne dai în scris că avem contracte, ne dai chei și numai așa plecăm de aicea. Fritea le-a zis lor că: vă dau 13 camere cu 13 chei. Dar la ora unu EV: Cum v-au dat-o? vă îmbarcați că nu mai am mașini să vă dau și vă rămân lucrurile aici. Primii au fost GC: Sabău a făcut un proces verbal cu nevastă-mea și mine. Am procesul verbal, dar Mocanu cu ficiorii lui. Și după ei au venit și ăștialalți. Dar n-au fost 13 camere cu 13 nu are ștampilă, numai semnătura lui. chei că era un beci în spate la Union, în Mănăștur și mergeai dintr-o cameră în altă. Soția lui GC: Nu ați citit? Era igrasie, te sufocai. În noiembrie 2001 s-a luat curentul în beci și a ieșit toată lumea din bloc să ne scoată EV: Procesul verbal nu, doar contractul cu Bert. Dar nu știam care e relația între pro- din beci că noi suntem țigani și chestii din astea. A venit din nou Minodora Fritea ca ces verbal și contract. să rezolve problema. Apoi a venit Doghi Pavel și a găsit locul ăsta de pe Cantonului. GC: Bert nu a vrut să mai construiască de la un moment dat. Numai cu aprobarea primăriei. Dar cum s-a eliberat o baracă, am zis să mi-o dea mie. Femeia care stătea EV: Dar cum ați știut de locul acesta? înainte în ea, n-a luat nimic, a lăsat niște dulapuri, niște lucruri și i-am plătit 350 de lei GC: Lângă Poștă stăteau deja 27 de familii, lângă bloc. Am auzit o discuție despre pentru ele. acele familii și de terenul de acolo de la un cumnat de-al meu. M-am dus, am văzut terenul, am zis că e numai bine pentru 13 familii. Și am zis să curățăm terenul, să EV: Chirie trebuia să plătiți? ne facem niște barăci, să tragem curent și să ne facem canalizare. Am vorbit cu GC: Nu, nu am plătit. Trebuia să plătim chirie dacă băgau terenul acesta în intravilan, Minodora Fritea să curățăm locul. Erau munți de moloz pe acolo. Au adus 6-7 mașini cum plătesc cei de sus de pe Coastei. Dar la noi nu s-a întâmplat asta. să curețe, au adus pietriș ca să niveleze. Eram cu Minodora Fritea la ea în birou. 244 Dădea telefoane ca să ne aducă module cum sunt pe șantier, unde-și țin sculele. EV: N-ați discutat niciodată asta cu Abrudan, cu Fritea? 245 S-au pus pe roți 13 module, acelea urmau să fie locuințele noastre. Și ne-a adus GC: Am discutat, sigur, despre ce și cum ne-ar mai trebui și nouă să locuim cât de de la CFR două baterii mari de locomotivă și am pus la fiecare câte un beculeț de cât. Acum câțiva ani de exemplu s-au dat de la Uniunea Europeană 1 miliard jumă- 9 volți. Dar nu puteam să ținem toată noaptea, doar câteva ore. Am ajuns acolo în tate de lei. Ce era necesar să facem de acești bani? În primul rând, să avem un 29 noiembrie 2001 și până în ianuarie ne-a lăsat bateriile. După aceea am mers pe WC și apă, ar fi fost lucruri tare minunate. Să ne tragem până la casă apa, să avem lumânări. Și am început alte demersuri. Am vorbit cu Doghi Pavel. Apoi cu Geza din un apometru și de acolo încolo să plătim noi fiecare. Dar nu s-a mai făcut așa. Și Zorilor, cel care are acum o fundație în Zalău, ca să facem ceva să îmblănim baraca dacă primăria nu a făcut pași să ne îmbunătățim condițiile, nici oamenii care stau pe ca să nu înghețăm. Am adus de peste linii niște grinzi de la tren. Am supraviețuit. Cantonului nu-și dau interesul. EV: Asta a fost lângă Poștă, unde erau celelalte familii? EV: Pompele de apă erau deja acolo când v-ați mutat pe Cantonului? GC: Nu, asta a fost deja mai sus. De la apă încoace, până se gată primul termopan. GC: Prima pompă s-a pus când ne-am mutat noi. A doua când au mutat celelalte 27 Acolo a fost înțărcuit tot, 13 familii eram. Dar din vară i-au adus și pe restul aici. Pe cei de familii. Eu am zis să se facă un proiect și apa s-o plătim noi. Dar, cum spuneam, nu care stăteau înainte pe lângă poștă. I-am zis și lui Mircea: lăsați un spațiu între noi și s-a făcut așa. Ăștia de la Apă așteaptă o mică scânteie și apoi vin și ne opresc apa. ei, ce faceți, îi băgați peste noi? Au început să se adune tot mai mulți oameni. Și au M-am tot gândit, că va veni timpul când se va lua apa și va fi vai și amar aici. Așa că început să se implice Balazs, Bert, primăria. S-au făcut căsuțe și termopane, dar nu dacă ne-ar ajuta primăria să ne tragă apă până lângă casă, ne-am descurca noi după pentru toți. aceea, am pune apometre și am plăti cât consumăm. Ei, dar și printre țigani mai sunt bandiți cărora nu le place să plătească, unii n-au vrut asta. Dar eu tot zic că dacă ar fi EV: Cele 13 familii e clar, v-a adus primăria. Dar celelate 27 de familii? băgat un buldozer din acela mic, într-o săptămână ar fi putut să facă toată instalația, GC: Tot Primăria. Deci, 40 de familii eram pe atunci. Și cu ce a mai adus primăria și puteam să avem apă în casă fiecare. Dar de atunci, tot așa am rămas, fără. după, am ajuns la 60. Restul oamenilor au venit ei, și și-au făcut ei bărăci. EV: Ziceți că oamenii nu au vrut treaba asta? EV: Au venit după 2006-2008. Termopanele, dacă bine știu eu, au fost făcute în CG: Da, sunt mulți care nu vreau. Dar nici la primărie nu au vrut să discute cu noi 2004-2005 despre asta. Eu când am auzit că sunt 20.000 euro în proiectul ADI pentru acoperiș GC: Da. Iar în 2004 aveam deja căsuța verde de la Bert și primărie. și pentru cuptor, am zis, mai bine ne-am trage apă în casă din acești bani. Căci după  ce ai apa în casă, ți-ai face o baie, o toaletă și știi că e un lucru igienic. Ori unde ne EV: Casele verzi mi se par un pic mai bune decât termopanele, parcă sunt un pic și uităm, când se începe lucrul la un șantier, prima dată ce se construiește? WC-ul. Dar mai mari… la noi, nu. Pe noi ne-au lăsat fără WC-uri. Eu m-am urât tare mult de toate astea, după GC: Aici dacă mai bagi încă vreo 15 milioane, o faci casă. Dar pentru asta trebuie să atâția ani. Să mergi printre linii la WC, între buruieni, și alții să se uite la tine. Asta scoți banii din buzunar, iar dacă buzunarul fluieră… este groaznic. EV: În plus față de asta, ar trebui să știi că peste un an-doi mai locuiești acolo. EV: Nu s-au gândit de la bun început la asta? Fritea nu a zis nimic la început? GC: Asta e problema. Se tot spune că ne mută, dar nu se întâmplă nimica. Când auzi GC: A zis ceva, cum că ori lumina, ori apa să ne bage. Ne spunea, fără lumină nu astea, ești descurajat. Și majoritatea copiilor noștri sunt mari, au familii. Am fată de poți să stai, dar fără apă poți să stai. Asta înseamnă că nu ar fi la fel de important să 25 de ani, are cinci copii. Am fată de 21 de ani, are doi copii. Am fecior de 23 de ani, te speli? Și să ai cu ce face mâncare? Îți trimiți copiii plini de păduchi, plini de râie are o fetiță. la școală? Sunt niște condiții inumane aici. Copiii mei au avut scabie. Și nu că nu le facem baie. Eu nu-i las seara să doarmă până nu le facem baie. Dar degeaba, că se EV: Și și-au făcut și ei barăci? joacă afară. Dacă veniți să vedeți ce movilă de gunoi e acolo. E infecție, e epidemie. GC: Fetele au, feciorul nu. Și mai am o fată de 15 ani, una de 14 ani și una de 12 ani Dar oamenii nu vor să înțeleagă. Și sigur că primăria când îi vede, spune că oameni- care stă cu noi. Dar și ele cresc repede. Și nu vorbim doar despre ai mei, vorbim lor le place să stea așa, nu se implică. Nu este cine. despre ce se întâmplă în fiecare familie din colonie. EV: Poate din orele acestea lucrate pentru cantină și ajutor social, oamenii ar putea EV: Cele 27 de familii cum au ajuns? Sunt și ele rude? să lucreze pe Cantonului. GC: Din 27, 20 și-au vândut locuințele. 7 nu. GC: Dar eu ce am spus?! OK, nu pretind să fac eu legea, dar dacă se spune că Soția intervine: De pe Byron vin. trebuie să lucrezi pentru comunitate, iar în comunitatea ta imediată este parte de lucru, atunci de ce nu te lasă să lucrezi acolo? Să zicem că suntem 30-40% de pe EV: Mi se pare prea mult. Cantonului printre cei care lucrăm pentru ajutor social, atunci nu poate să vină un GC: Dacă mă pun acasă, vă fac o listă cu toți care și-au vândut locuințele. polițist și aici să vadă că punem mâna? Să trimită mașini, utilaje. Și să facem curățenie 246 aici. Eu nu pretind ca pe cei care nu sunt din colonie să îi trimită aici. Desigur, mai EV: A, nu. Nu mă interesează pe mine. 247 facem și noi pentru noi, fiecare cum poate. Eu am pus două-trei cupe de nisip cu GC: Există o lege, după 5, 10 ani intră și ei în dreptul lor. pietriș ca să închid în curte că atunci când plouă toată apa îmi vine în curte. Dar n-am avut timp să fac ca lumea, că vin obosit acasă. De multe ori nici să mănânc nu pot EV: Din păcate, nu. La locuințe sociale nu sunt eligibili. Vă mai amintiți când am fost când ajung acasă de la muncile pe care le facem prin oraș. Cu greu tai și lemne, sunt la notar și se zice acolo în declarația notarială că după 90 nu am vândut casă. obosit. Soția: Noi niciodată nu am vândut. Și un subsol să îmi dea, să ies din țigănimea aia, eu m-am săturat acolo. EV: În legătură cu buletinele, nu ați adus niciodată în discuție să vă facă buletine pe GC: Copiii nu pot să stea toată ziua în casă. Și atunci ies afară. Și afară este cum e. această adresă? Mă întreb de ce nu v-au făcut asta de atâția ani, dacă aveți contrac- Eu n-am timp toată ziua să mă duc după un copil de 11-12 ani să mă uit după el. Îl las tul cu Bert și procesul verbal cu primăria și alții contractul cu organizația Ecce Homo? afară, se joacă, vine în casă. Ca copiii, nu? Și atunci poate face ceva, și vine protecția GC: Bert face contractele cum a făcut și domnul Balazs de la Ecce Homo, Balazs, ca copilului și mă trage la răspundere. Cum pot să am grijă de copilul meu într-o colonie să se asigure că nu le distrug țiganii. Deci astea nu sunt ale oamenilor, sunt ale celor ca asta? care dau în chirie. Dacă se mută cineva, le recuperează Balazs și îi oferă altcuiva, tot pe bază de contract de comodat. Este bine gândit asta și eu sunt de acord și cu EV: Și cei de la protecție spun că nu ai grijă? Balazs și cu Bert, dar problema e că nu sunt recunoscute contractele acestea de GC: Da, că n-ai grijă, că nu ești atent. Și atunci numai te trezești că vine cu forța și îți către primărie, ele sunt, cum ar veni, între mine și tine… ia copilul. Și atunci eu știi ce sunt în stare să fac? Să mă spânzur. EV: Asta trebuia primăria să le recunoască cumva… să spună că e un adăpost, o EV: Eu cred că n-o să facă asta, în primul rând că n-au atâta loc. locuință temporară, sau oricum altfel și pe baza asta să vă dea o adresă, să aveți GC: Eu o văd pe femeia aceea de la Protecția Minorilor, aia înaltă, făcută, văd că nu buletine, să aveți o siguranță cât de cât. s-a lăsat de fata mea Alexandra, îi tot face observații. Alexandra nu e recunoscută de GC: Da, se putea face, dar nu s-a făcut. Totuși, oamenii tot mai îmbunătățesc la case- mine, dar ca să nu rămână copilul fără certificat, să meargă prin tribunale, i-am zis la le lor, care cum poate. Dacă de exemplu aș izola cu polistiren și aș da cu un glet, aș nevastă-mea: du-te și fă-i certificatul. Atunci când fiica mea s-a căsătorit la 14 ani, eu trage o plasă, deja ar arată ca o căsuță. n-am mai avut nici un drept asupra ei. Atunci când m-am dus la poliție au fost niște probleme grele. Așa a fost învățată fata de bărbatu-so și de două femei acolo că  aproape m-o băgat în pușcărie pe mine. Și de atunci Magda a luat-o în vizor. Și acum se leagă de fetița lui fiică-mea. Dar Samira e curată, merge la grădi, nu-i cu păduchi. Dacă fetița mea vine și îmi spune că vrea să-și tundă părul, îmi spui tu mie ce fac cu părul ei? „Când sunt evacuări, EV: Nu știu ce se întâmplă… De ce nu-i urmăresc pe băieți? GC: Nu știu ce se întâmplă, acum am tăcut din gură… nu contează că suntem bărbaţi, femei, toți și toate trebuie să mergem” Maria și Vasile La cererea rezidenților de pe str. Cantonului, am schimbat numele în Maria și Vasile pentru a nu exista consecințe negative în urma informațiilor lega- te de obligativitatea de a ajuta primăria la evacuări, muncă ce trebuie pre- 248 stată de beneficiarii de venit minim garantat. Interviul din 2016 este luat de 249 Simona Ciotlăuș, activistă în Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire (fcdl.ro) și în alte proiecte care încercă să pună pe agenda publică incluziunea locativă. Simona Ciotlăuș: Ce se întâmplă când mergi la lucru la primărie, cum e o zi din asta? Maria: Mersul la lucru la primărie ar fi perfect pentru că trebuie să munceşti pentru banul ce-l primeşti, cu totul că e ajutor social. Îi perfect. Nu sunt însă perfecte ches- tiile ce fac în primărie, pentru că iau oamenii bătrâni, bolnavi, cu ajutor social şi îi pun la munci ce muncesc deţinuţii. SC: Dă-mi un exemplu. Maria: Un exemplu: acolo sus în parc în Zorilor, unde s-au tăiat lemne, am fost duşi femeile cu bărbaţii ca să cărăm: Căraţi crengi! 200 de metri, 300 de metri pe deal în sus. Erau femei cărora deja le venea să leşine, bolnave fără tratament, cu diabet, şi cu una şi cu alta. Asta nu se face! Normal așa ceva nu ar trebui făcut pentru că feme- ilor bolnave ar trebui să le dea un lucru mai uşor. SC: Cum ar fi lucrul mai ușor? Maria: Păi, undeva să măture, să şteargă nişte geamuri, aşa ceva mai uşor, nu prin parc la cărat la crengi şi urcat deal câte 200-300 de metri. Și apoi ni s-a mai spus: s-au terminat crengile, luaţi butuci! Şi haidaţi! Chestia asta nu-i normală.  SC: Într-o echipă aţi fost acolo sau cum lucraţi? SC: Deci sunt toate case sociale din fondul locativ al primăriei. Maria: Ne pun pe grupuri dimineața când ne întâlnim la primărie. Și apoi grupuri- Maria: Exact. Și mai sunt cazuri când persoana care a locuit acolo decedează. Tot pe le sunt alese să meargă la diferite munci. Este un grup, de exemplu, care-i ales să noi ne duc cei de la ajutorul social pentru a-l scoate pe om afară. Apoi ne mai duc să meargă la afişe. Şi chiar am spus atuncea, la domnul T., zic: la afişe ar trebui să scoatem și mobila rămasă. Când cineva este evacuat și trimis să zicem la adăpost, meargă femeile ce-s mai bătrâne şi bolnave şi tineretul ce-a rămas să vină aici cu îi rămân o grămadă de lucruri, că dacă stai un pic şi te gândeşti, orice mobilier sau noi. Deci, grupurile se fac de ei și se trimit oriunde prin oraș. Şi la demolări şi la eva- orice corp adunat timp de ani, este lucrul omului care nu-şi permite să-l ducă la adă- cuări, dar de obicei la munci grele, unde este nevoie ca să cari. Nu contează că ești postul respectiv. Şi omul ne-a zis „ce să fac cu ele? luaţi-le voi dacă vă trebuie!” La bolnavă, sau cum eşti, tot te pune să lucrezi. Dacă te duci la un medic şi aduci o ade- care atât eu cât şi colegii cu care am participat, că n-am fost singură, eram vreo cinci verinţă de la medicul de familie spune că nu-i valabilă. sau șase, am luat fiecare ce ne-a trebuit, unul un dulăpior, altul o măsuţă, altul un scăunaş. Dar asta am vrut să zic că... Truda omului se-mparte. SC: Dar cum aşa, e în măsură să zică dacă nu eşti aptă de muncă în ziua aia, nu? Vasile: Truda omului... nu doar că truda omului se-mparte, truda omului ajunge să fie... Maria: Normal! Chiar dacă și medicul de familie te consultă, nu poţi să mergi la el Maria: Aruncată! să zici: dă-mi o adeverinţă!. Pe ce bază să-ţi dau o adeverinţă? Pentru că în ziua de Vasile: Exact! Deci ajungi să nu mai conteze valoarea sau timpul pentru care ai mun- azi nimeni nu-şi mănâncă pâinea, adică nu riscă să facă lucruri aiurea. Te consultă şi cit și ți-ai permis să-şi cumperi un lucru. Iar cei de la asistenţă socială şi cei din pri- dacă îţi găseşte bolile, poate să zică: atâtea zile staţi acasă şi faceţi tratament. mărie stăteau pur şi simplu cu jandarmii ca să nu facă omul scandal, ca să evacueze casa. Într-adevăr, că omul când s-a mutat în casă, casa era puţin dărăpănată. Omul a SC: Sau că e nevoie de repaus. investit în ea, a reparat-o pe banii lui proprii cât de cât, cât a putut, dar nu l-a ajutat Maria: Da. Şi dacă le duci lor această adeverință, nu-i valabil în ochii celor de la pri- nimeni. Și-a făcut verandă, şi-a băgat geamuri. El, săracul, zicea, când l-am întrebat: mărie. Şi asta vreau să-ţi spun, că nu-i legal ce fac. N-ar trebui să fie treaba asta așa... dar eu ce fac, ce fac cu suma investită?. Sau nu ştiu, poate guvernul aşa a zis că așa trebuie făcut, dar totuși, oricine ar fi zis, nu este drept să te ducă pentru venitul minim garantat să faci munci ca ocnaşii. SC: Deci el era singur şi voi cu jandarmi... Vasile: Da, jandarmi, poliţia locală... SC: Cam câte zile de lucru sunt într-o lună? 250 Maria: Depinde, te pune 12 zile, 16 zile, 20 de zile. Depinde cum vor ei. SC: Cam câte persoane erau ca să scoată omul din casă? 251 Vasile: Păi, erau cei de la asistenţă socială, erau de la primărie şi erau cei de la poli- SC: De la ce oră? ţia locală. Şi plus noi, membri care lucram la asistenţă socială. Că vă daţi seama dacă Maria: De la opt, de la opt facem prezenţa și stăm până la ora unu. Depinde cât e de lucri la ei şi dacă se întâmpla, să zic, ca omul să zică nu ies, n-aveţi ce-mi face!, până lucru şi când terminăm. Normal până la doi trebuie să stăm. Deci de fiecare dată la la urmă, vrând-nevrând trebuie să zici hai, mă, ieşi! şi asta este. opt se face prezenţa şi se porneşte la treabă. SC: El era chiriaş în locuinţă socială? SC: Da. Iar când sunt evacuări? Vasile: Da, era chiriaş. Maria: Când sunt evacuări, nu contează că suntem bărbaţi, femei, toți și toate trebuie să mergem. Nu se mai duc femeile la afişe, să zicem că merg numai patru persoane. SC: De ce-l evacuau? Restul, toate femeile, toată lumea trebuie să meargă cu gardianul la evacuare. Deci, Vasile: Asta nici eu nu ştiu. nu contează că-i muncă de bărbat, că-i muncă de femeie. SC: Dar nu ziceau acolo, nu prezentau un motiv? SC: Întotdeauna e un gardian cu voi care supraveghează? Vasile: Nu, nu. Deci, asta n-am aflat. Maria: Da, da... permanent. Îi permanent cu noi. SC: Dar cineva din primărie sau de la asistenţa socială a venit să îi spună dinainte, să SC: La un moment dat mi-ai povestit şi tu despre evacuări. îi ofere vreun sprijin ca să rămână acolo? Vasile: Deci şi pe Porumbeilor am participat la o evacuare. Am scos o familie de Vasile: Nu ştiu, dar în momentul când ne-am dus i s-a oferit doar posibilitatea de a acolo la care nu li s-a oferit o locuinţă socială, mai degrabă li s-a oferit un plan de ur- pleca, ceea ce înseamnă că nu a colaborat nimeni cu el ca să-l ajute. Ţinând cont că genţă, zis-aşa de către primărie, de la asistenţa socială. I-au pus să stea la centrul de persoana beneficia de asistenţă socială şi medicală, era datoria lor să îi zică ce se noapte în Azăvoaie. La ora actuală respectivul locuieşte în Someşeni în chirie, bene- întâmplă: ok, nu ţi-ai plătit chiria atâta timp, noi avem programul ăsta, te ajutăm să ficiază de pensie de boală. Nu de mult m-am întâlnit cu el şi mi-a spus că în continuare îţi plăteşti chiria... Sau altceva. Pentru că ar fi ceva normal să stai puţin să analizezi casa de unde a fost evacuat este goală. În acea curte mai este o casă care era şi este situaţia că dintr-un ajutor social nu ai cum să-ţi plăteşti chiria unei locuinţe decente. în continuare tot pentru cei de la asistenţă socială, în apartamentul 1, dacă nu mă înşel. Şi atunci cei cu asistenţa socială să spună: avem programul ăsta, te ajutăm să-ţi  plăteşti datoriile, avem inclus un pachet, iar tu trebuie să faci, ştiu eu, muncă mai Vasile: Numărul de zile se calculează în funcție de dacă beneficiezi de 2, 3 sau 4 multă... Și omul n-ar fi zis că nu. Dar nu, nu i-au oferit aşa ceva. Altădată omul evacu- porţii de cantină și de dacă ai 4 sau 6 sau 8 zile de cantină. at avea dosar băgat în primărie pentru locuinţă socială şi a zis: am dosar băgat, uite de câţi ani! Atunci avea vreo 8 ani de când era cu actele băgate şi a fost săracul prin SC: Deci porţia şi două zile de lucru. primărie pe la fel de fel de persoane. Maria: Da. Vasile: Da. Și se mai calculează în funcţie de ajutorul social pe care îl primeşti. De SC: Ziceai mai devreme că omul a fost la centrul de la Azăvoaie. L-a dus primăria cu exemplu eu aveam 305 lei şi aveam 19 zile de muncă. lucrurile? Vasile: Da, cu lucrurile mici, ce i-au mai rămas, nişte hăinuţe, prea puţin, prea puţine, SC: 19 zile de muncă, adică... vă daţi seama că nu putea să ducă la centrul respectiv mobilă de-o cameră. Vasile: Adică aproape toată luna, fără o zi. Că într-o lună sunt 20 sau 21 de zile lucrătoare. SC: Da, da... Vasile: Sau plasmă, sau televizor, sau alte obiecte mai mari, pur şi simplu: ia ce ai pe SC: Şi asta înseamnă zilnic de la 8 la 14, cum ziceai că e programul. tine, mai ia ceva în săculeţ să te schimbi şi drum bun! Maria: Pentru mine aşa s-a dat. Grupul ăla ce-s numai cinci persoane merg la afişe, restul toate femeile merg cu gardianul. Nu contează munca, Simona. Că te duce la SC: Deci toată munca lui... cărat lemne, că te duce la... Cine ştie pe unde te bagă să scoţi toate mizeriile şi una Vasile: ...s-a dus pe apa sâmbetei! şi alta. Pe ei nu-i interesează. Vasile: Erau fel şi fel de intervenţii, de exemplu în Mărăşti acolo lângă ţeava aia de SC: Cât de des sunteţi duşi să faceţi curăţenie la evacuări din astea? apă caldă este chiar linia ferată, este o zonă cu iarbă verde. Maria: Se-ntâmplă... Vasile: Acum doi ani am participat la două sau trei evacuări, una a fost domnul re- SC: Pe Răsăritului, pe acolo? spectiv... și apoi a mai fost o evacuare, dacă-mi aduc eu bine aminte, tot aşa am Vasile: Ceva de genul ăsta, este o conductă foarte groasă de apă caldă, nişte oa- evacuat o familie. meni amărâţi şi-au făcut acolo un adăpost şi aveau căldură de la apa caldă. Și pe noi 252 Maria: Eu ştiu că numai de vreo doi ani încoace ni s-a întâmplat, au fost vreo 12-13 ne-au dus să îi scoatem de acolo, cred că de vreo trei ori i-am evacuat pe săracii de 253 evacuări la care au vrut să ducă oamenii care muncesc pentru ajutorul social. Dar acolo. Deci și de acolo i-au ţipat. oamenii nu mai vor să meargă. Pentru că le este milă când văd atâţia copii amărâţi şi Maria: Copii mici erau... cum îi scoate afară şi ce face cu ei... Vasile: Erau vreo patru copilaşi. Când am mers acolo am zis: hai, mă, adunaţi-vă ba- Vasile: Chiar eu personal am zis că nu mă mai duc la evacuări. gajul şi plecaţi! - Bine, frate, îmi adun bagaju, dar unde plec? - Nu ştiu, mă, cât îs io Maria: Oamenii zic: noi nu mai mergem, noi nu mai participăm. Refuză pur şi simplu, aicea du-te bea o cafea, bea un suc şi dup-aia hai înapoi. N-aveam ce să-i zic la om. la care li se zice: dacă nu mergi, eşti absent nemotivat! SC: Şi cei din primărie de la asistenţă socială? SC: Adică îi taie ziua de lucru... Vasile: Ăia veneau şi ziceau: mutaţi-i! Trebuie făcută curăţenie acolo! OK, facem! Maria: Îi taie ziua de lucru şi îi taie cantina şi ajutorul social şi nu mai beneficiază de nimica dacă nu vor să meargă. Şi gardianul Toader zice: voi trebuie să veniţi unde SC: Incredibil cât e de inuman! Deci ziceaţi 19 sau chiar 20 de zile de lucru. Și cu vă zic eu! Eu am primit dispoziţie de sus, eu vă zic vouă şi voi faceţi ce zic eu!. Deci atâtea ore, sunt aproape zile de lucru obişnuite, nu mai ai timp de altceva să faci. Dar asta e. când ați fost la cursul de recalificare? SC: Cam câte persoane sunteţi la lucru? Vasile: La cursul de recalificare primeai o adeverinţă de la cei care te înscriau la Maria: Toată lumea, toată lumea care face prezenţa, suntem la lucru. Toată lumea merge. curs. De exemplu dacă cursul dura o săptămână sau două la pregătirea teoretică, SC: E un anumit calendar pe săptămâni? mergeai o săptămână sau două şi tu aveai motivare că eşti la curs. Dacă aveai prac- Maria: Nu pe o săptămână, că este şi care lucrează o lună întreagă! Toată luna! tică, practica se ţinea de după-masa şi în momentul acela aveai timp să mergi la lucru şi după masa să mergi la practică. SC: Serios? Maria: Da, în programul acela derulat de asistenţă socială așa era. Vasile: Este şi care se încadrează la 20 de zile. Maria: Şi foarte mulţi au 20 de zile, sau alții 12 zile, depinde cum le pune ei. Deci SC: Aţi fost amândoi la cursuri? începe din data de unu a lunii și toată luna merge care are toată luna, este care înce- Vasile: Eu am fost implicat într-un curs, o fost hobby-ul meu, operator pe calculator, pe numai din 12 şi merge toată luna până la sfârşit. Şi aşa sunt împreună. informatică. Operaţii informatice. Dar ce-am vrut să zic este legat de biroul acela de SC: Dar cum se stabileşte numărul de zile pe care trebuie să le lucrezi? pe Plevnei. Acela când s-a făcut, s-a făcut pe baza că va fi pentru copii, vor fi fel de  fel de festivităţi. La ora actuală sunt birouri. Şi chiar pe oamenii de la ajutor social i-a SC: Dar când mergeţi cu gardienii, îi întrebaţi vreodată despre asta? dus să facă curăţenie acolo. Pe femei să şteargă geamuri, ce era de muncă de jos, Maria: Da, dar ei zic: nu sunt în măsură să vă răspund! aduceau oamenii de la ajutor social. Nu ştiu dacă era legal să facă treaba asta, pen- tru că ca să mă duc să fac curăţenie într-o instituţie, ar trebui să fiu angajat. SC: Aşa zic? Vasile: Da, deci: nu suntem noi în măsură, noi ne ocupăm cu munca asta, noi nu SC: Da! suntem în măsură să vă zicem, probabil că se va da cuiva care este pe listă. Dar eu Vasile: Şi la ei cum sunt înregistrat pentru asistenţă socială, prestez muncă să zicem văd că timpul trece şi nu se repartizează la nimeni. de două ore. Dar eu mergeam la ei și prestam muncă de patru ore. Trebuie şterse Maria: Gardianul primeşte o dispoziţie: te duci acolo cu oamenii de la asistenţă şi geamurile, trebuie spălat pe jos, trebuie, trebuie..., ne spuneau. Normal că mie dacă evacuezi! Și el îşi face treaba cum se zice. îmi dai muncă din asta habar n-am cum se face, şterg aşa din mare, dacă-i bine, îi bine, dacă nu, nu. Şi la ora actuală în loc să se facă acolo ceea ce trebuia să se SC: Ce se întâmplă în situaţiile în care nu puteţi merge la lucru din cauza sănătăţii? facă pentru copii de romi sau sală de calculatoare sau ce-or mai fi zis ei că include Sau din cauză că aveţi o urgenţă cu copiii? programul acela, în loc s-au făcut birouri pentru ei [n.n. centrul respectiv este numit Maria: Simona, ascultă-mă! Fetiţa mea a avut pneumonie şi roşu în gât, am fost la Centru de Incluziune Socială]. O singură dată am mai intrat în acea clădire, când s-a medic cu ea, mi-a dat adeverinţă pentru şcoală. Eu am dus adeverința şi la primărie. făcut evaluarea pentru cursurile de calificare. Atât, de atunci n-am mai fost acolo. Fetiţa era acasă, bolnavă. Eu m-am dus la primărie și le-am dat adeverința. Mi-au spus clar: nu-i valabilă! Și că: ar fi trebuit s-o închizi în casă şi să vii la lucru! SC: Dar alte cursuri nu au loc acolo? Vasile: Alte cursuri nu se desfăşoară. SC: Ea având 11 ani?! Maria: 10 ani a avut! Nu-i valabil, trebuie să închizi în casă copilu’ şi să mergi la lucru SC: Sau dacă e un centrul social, asta înseamnă că dacă oamenii au nevoie pot să la primărie! Dacă eu mă duc la medicul de familie, eu nu cred că ăla îşi mănâncă pâi- meargă? nea, nu? Medicul te consultă, îţi dă tratament şi dacă e nevoie îţi dă adeverinţă, nu? Vasile: Nu, nu. Aduci adeverinţa şi nu e valabilă pentru că îţi cere de la medic specialist. Să umbli la medici specialişti, îţi trebuie trimitere, pe urmă îţi trebuie bani, să te duci la un eco- 254 SC: Ziceai mai devreme că ţi se pare ilegal să fiţi duşi la muncă acolo. Sunt şi alte graf, îţi trebuie bani, degeaba ai trimitere, că nu te primeşte gratuit. De unde să ai 255 situaţii în care oamenii sunt duşi la munci asemănătoare? Am auzit de situaţii în care atâtea ca să le aduci o adeverinţă? oamenii erau duşi la lucru pentru privaţi. Vasile: Părerea mea este că de aceea se numeşte centru de asistenţă socială şi me- Vasile: Eu n-am de unde să ştiu dacă domeniul în care ne duceau era privat sau era dicală să ajute pe oameni şi nu să îi înfunde. În momentul în care ştii că un om este de stat. Problema era că unde ne duceau, noi trebuia să facem. Am fost chiar şi la sau locuieşte într-o zonă defavorizată, te implici să-l ajuţi. Şi-n momentul în care tu îi capătul Mănăşturului, cred că este o unitate de poliţie acolo, în incintă, şi trebuia să ceri acte peste acte pe care el, săracu, în ghilimele zic, poate are studii, poate nu are cărăm nişte dale de acolo. Deci, scuzaţi-mă, ce să facem noi să le cărăm dalele la studii, poate ştie unde să bată să le obţină, poate nu ştie unde să bată să le obţină, şi poliție? Nu cred că oamenii de la asistenţă socială trebuiau duşi acolo. Deci nu cred. nu le are... Tu nu eşti OK pentru ei. Maria: În spate la gară s-a făcut un centru de bătrâni, şi ne-a dus și acolo, tot aşa, că Maria: Sau oamenii nu au posibilitatea să facă actele necesare ce cer ei. Pe ei nu-i s-au terminat lucrările și ne-au dus pe noi să spălăm geamuri, să curăţăm prin băi, interesează că nu ai posibilitatea, le aduci şi gata. peste tot, parchete, una-alta, deci şi acolo ne-a dus. Peste tot, peste tot! Mai urmea- ză să ne ducă la ei să facem curăţenie. Sau în grădină să săpăm la ei... SC: Dar cum e comunicarea cu cei de la asistenţă? Vasile: Şi trebuie să mai spunem! Ei nu atrag fonduri pentru locuinţe sociale sau nu Vasile: Haideţi să vă spun eu cum e! Din punct de vedere comunicativ sunt OK, dar au locuinţe sociale. Dar, de exemplu, şi aici unde au ei birou, pe partea stângă cum dacă ai o problemă, să zic majoră, și zici: uite, domnule, am problema asta-asta-as- mergi, erau clădirile vechi. Şi au dat jos şi au făcut acum la ora actuală blocul acela ta!, te iau cu tot felul de legi, cu tot felul de articole, pe care noi oamenii de rând nu care se vede în faţă, o făcut clădirea aia specificând că jos este pentru pensionari, le înţelegem. pentru bătrânei. Dar cu clădirile de deasupra ce se va întâmpla? Tot birouri pentru ei! Maria: Atâtea birouri îşi fac! De ce nu fac nişte locuinţe şi să îi pună pe oamenii săraci. SC: Dar nu vă explică? Vasile: Nu, nu! Verbal: legea cutare-cutare, articolu cutare-cutare, trebuie să-mi SC: Sau măcar să le reabiliteze pe alea dărăpănate sau goale. aduci asta, asta, asta, dacă nu le obţii până în data de... te-am tăiat! Maria: Da, da, da... şi sunt foarte multe din alea. De ce nu zice: na, uite, ţi-am Maria: Simona, ţi-am zis despre mine. Eu, uite, n-am luat banii trei luni. Ce m-am gân- dat-o! Fă cum poţi, zugrăveşte-ţi-o, renoveaz-o, fă-o tu, îi a ta, îţi fac contract, dit? Uite, vin sărbătorile! Și toată luna m-am dus la lucru în noiembrie. Zic: mă duc la stai în ea! De ce? Mai bine o lasă să se spargă geamurile, să se demoleze, iar de lucru, în decembrie să iau banii, că vin sărbătorile, şi-s două sărbători!. Dar nu mi-au oameni îşi bat joc. dat banii! Când am întrebat-o pe Cristina, zice: dar eu nu ştiu de ce!. În ianuarie, iară  nu am luat. Şi am întrebat: doamna Cristina, pe ce bază mie mi-ai tăiat ajutorul soci- Dar acum te pune la munci ce trebuie să facă poate chiar oameni ce ar trebui să fie al?. - Eu nu ştiu de ce, dar o trebuit să îţi vină o hârtie de la ei cum că..., că nu-ţi tăia angajaţi, dar ne duce pe noi. Şi nu contează. Atâta mai trebuie acuma, să ne ducă la cantina altfel. - Bine, doamna Cristina, eu am fost la lucru! Dacă nu vin o zi, două la ei: grădina asta săpaţi-o, sădiţi-o şi..., să facem pentru ei tot! Azi-mâine mergem şi le lucru, ştie să mă taie! Dar dacă am venit o lună?! - Unde-i dreptul meu?!, te rog fru- ştergem la fund. Că zice: aşa prevede legea! mos să-mi spui!, unde-i dreptul meu? - Păi nu ştiu..., cu asta s-o scos, că nu ştie. Şi de multe ori îmi zice: apăi, o fost o greşeală. SC: Cum?! Maria: De la cine-i greşeala aia?!... că voi greşiţi şi eu suport consecinţele!. Cum vine treaba asta? SC: În afara de a zice asta, se corectează greşelile? Maria: S-ar putea corecta, dacă ei voiau, da! Să se uite pe listă, cum a fost cu adevărat, că ei au tabele, și eventual să zică: hai că facem şi iei retroactiv!. Să trimită ei la Forţele de Muncă şi să vină banii pe urmă. Dar nu se întâmplă aşa ceva, nu se întâmplă aşa ceva. SC: Iar voi dacă vreţi să vedeţi tabelele cu orele lucrate... Maria: Ţi-l arată! SC: Vă arată şi numărul de ore raportate la Forţele de Muncă, sau trebuie mers aco- lo dacă vrei să vezi? Maria: Nu, la Forţele de Muncă trimit ei o decizie că e tăiată suma ta, iar ăia de acolo 256 nu mai trimit banii. 257 SC: Dar vă informează când trimit deciziile astea? Maria: Nu. Nu, nu. Pe mine m-a informat atâta, în decembrie, deci când trebuia deja să primesc banii și nu i-am primit. Pe 29 noiembrie mi-a zis: trebuie să aduci de la Forţele de Muncă! I-am spus: doamna Cristina, trebuie să mă duc la medicul de familie şi pe urmă la Forţele de Muncă, că la Forţele de Muncă trebuie să duc din trei în trei luni o adeverinţă medicală. Zice: OK!, dar vezi să aduci că dacă nu, te tai! Perfect! M-am dus la medicul de familie şi după două zile a trebuit să mă duc la Forţele de Muncă. Înainte de astea le-am spus: uitaţi, am scos adeverinţa, nu cum- va să mă tai! - Nu, nu, nu, că aştept!, au zis. Când i-am adus adeverinţa, ea zice: îi perfect tot! Deci nu mi-a zis că m-ar fi tăiat sau ceva. Nici gând de aşa ceva! Pentru ca apoi să văd în decembrie că nu am primit banii. Şi când am întrebat-o de ce n-am luat banii, zice: nu ştiu de ce! SC: În urmă cu mai mulţi ani cum se lucra pentru Primărie? Vasile: Eu doar recent am lucrat. Maria: Eu sunt foarte veche. Eu ştiu că pe vremuri stăteam în Mărăşti și cine-i acuma director, domnul Mocanu Aurel, mi-era inspector atunci de asistenţă socială, cum îi Cristina, cum îi Bianca acum... A venit la mine, că el mi-a făcut ancheta, a intrat în casă, o fost OK tot, mi s-a aprobat, lucram şi eu şi soţu’, că atuncea nu trebuia unu’ din familie, trebuia toată lumea sau dacă aveai copil de 18 ani şi el trebuia. Ne ducea prin parc, ne ducea pe străzi, curăţenie... La evacuări nu ne ducea. Asta vreau să zic, înainte totuşi nu era aşa greu, adică prima dată când am fost la ajutorul social.  GZ: Cam când a fost asta? „Ei ne au în evidență. Sorin: În ’96. Au venit autoritățile, i-au luat de acolo de pe Calea Turzii, că era bă- tător la ochi. Oricine trecea cu mașina vedea cortul. I-a mutat în Gheorgheni, pe str. Albac. În ’97-’98 am fost recrutat în armată, m-am dus și i-am zis: Dacă ții la mine, Că nu vor să mă aștepți la mama ta, nu la mama mea. Acolo, în blocul acela, erau foarte mulți… mă refer la unii care își țineau animalele la parter. Acolo nu erau condiții, nu era apă, nu era gaz, nu era curent, în loc de geamuri era folie. Dar și eu m-am mutat cu ea recunoască, este cu acolo într-o cameră tip garsonieră. Nu era mai mare decât camera asta. Acolo mi s-a născut primul copil și am zis că nu sunt condițiile necesare pentru copil. Era gunoiul până la etajul I. Și am zis: ne mutăm. Eu lucram atunci la CCP, Curățenie Căi Publice, totul altceva” zis mai bine Napogetu. Ne-am luat și ne-am dus în chirie. GZ: Pe ce bază v-ați mutat acolo, în blocul „NATO”, era un bloc al primăriei? Sorin Sorin: Era un bloc abandonat. Nu știu dacă i-a dus primăria acolo. Dar dacă ei s-au dus acolo, după o vreme m-am dus și eu. Dar când ni s-o născut copilul am zis că nu putem crește un copil aici. Îmi căutam chirii mai ieftine, să-mi pot permite să le plă- tesc. Am stat aproape 11 ani în chirie. Între timp, i-au mutat și pe părinții ei din blocul Numele persoanei intervievate (2015) pe str. Cantonului este schimbat în Sorin „NATO”, s-au dus la Casa Călăului, de acolo i-a evacuat din nou primăria și i-a dus în la dorința sa și în ideea de a nu exista posibile repercusiuni în urma criticilor Mănăștur, în buncăre de război… aduse autorităților. Activ în campania Căși sociale acum!, intervievatorul George Zamfir este doctorand la Universitatea Babeș-Bolyai, pe o temă ce vizează de- GZ: Ar fi utili și niște ani… scrierea comparativă a politicilor locale de locuințe sociale în orașe mari din Sorin: În ’97-’98 erau pe Avram Iancu, în Casa Călăului. La sfârșitul lui ’98, începutul România. lui ’99 i-au mutat în Mănăștur în buncăre de bombardament, din astea de adăpost. 258 Au stat o perioadă scurtă, i-au băgat lucrurile în tractoare și i-au adus pe Cantonului. 259 Asta fiind în 2001-2002. Gerge Zamfir: Care sunt etapele prin care ai ajuns aici? Sorin: Ce se întâmplă aici? Stăm ilegal de 20 de ani, ne-au ținut cumva ilegal de GZ: În Casa Călăului de ce n-au mai stat? atâta timp, și nu avem canalizare în casă, nu avem toalete normale, nu avem apă în Sorin: Pe toți i-au evacuat. Am înțeles că a fost un incident o dată, a luat foc o baracă casă. Prin acordul primăriei, mai ales a d-nei Minodora Fritea, s-a obținut acordul de sau o casă improvizată și i-au evacuat. Când au ajuns aici, li s-au dat ca drept de a ne face locuințe improvizate pe str. Cantonului. Apoi Primăria, printr-un acord cu locuire vagoane de tren. Eu în momentul acela locuiam tot în chirii, dar veneam cei de la Organizația Ecce Homo, a făcut câteva module cu termopan. Asta s-a în- destul de des la soacra, la socru, ca să îi vizitez. Ca orice om, ziceam Doamne feri tâmplat prin 2004 și 2005. N-au ținut cont de copii, băgau o familie de 4-5 persoane să ajungem aici. Nu mi se părea ok, nu era curent, nu erau toalete, li s-a făcut ai- într-o baracă de 16 metri pătrați. Timpul a trecut, copiii au crescut, s-au însurat, s-au cea jos o groapă și li s-o băgat niște toalete. Vagoanele erau împrejmuite cu niște măritat și la rândul lor trebuia să-și facă ceva improvizat. garduri de tablă. Eu cum am ajuns aici? Soția mea, pe care am cunoscut-o în 1995, și care a decedat între timp, din păcate. Ea a stat pe Calea Turzii. De acolo au fost evacuați pentru că GZ: Și astea unde erau? nu aveau contract de închiriere, de asta au fost scoși afară. Sorin: Chiar aici în perimetrul ăsta. A mai trecut timpul, nu mi-am mai permis chirii, n-aveam unde să merg și am zis: ok, GZ: La un moment au avut contract acolo? mergem să locuim cu mama ta. Sorin: Nu au avut contract, dar noi cei care am avut contract am primit locuință. Noi, adică părinții mei, care aveau locuință pe str. Croitorilor. GZ: În ce an? Mie dacă mi-a fost dragă de fată, tot o vizitam. Părinții ei și-au făcut un cort de nailon Sorin: În 2001. Apoi am prins sezonul când se construiau aceste module pe tot pe Calea Turzii, în locul în care s-a demolat casa veche în care stăteau. Văzând Cantonului de către Ecce Homo. Am stat de vorbă cu domnul Emanuel de la Ecce astea tatăl meu, Dumnezeu să-l ierte, mi-a zis: mă, copile, tu să-ți iei a doua casă. Homo. Deși l-am ajutat foarte mult să le asambleze, să toarne placă, una alta… a zis: M-am dus după ea, am luat-o de acolo unde stătea ea în cort, am dus-o acasă. Apoi stai liniștit că vă dau una mai mare ca să închepeți și voi. Într-adevăr, soacra a obți- a venit timpul, m-am dus în armată. Între timp, au venit autoritățile… nut o baracă mai mare, dar erau mulți frați.  GZ: Ce material, termopan? GZ: Cam în ce perioadă veneau? Sorin: Nu este termopan, este modulul verde. Sorin: 2004-2005… nu era an să nu vină. Cum era ăla, cum îl chema? Femeie: Domnul Z., era cu asistența socială pentru copii. GZ: Așa v-ați înțeles, că dacă ajuți la construcție, o să primești ceva mai mare? Sorin: Da, așa a fost înțelegerea, dar oricum trebuia să dea ceva mai mare la soacră- GZ: De la ce ONG? mea, că au fost mulți și n-aveau cum să steie în 16 metri pătrați atâtea persoane. Mi Sorin: Era de la ceva organizație, a luat banii și a plecat. Au făcut proiecte, au luat s-a recomandat atunci, prin 2001-2002, să o caut pe Minodora Fritea ca să obțin un banii, au plecat. aviz pentru a-mi construi baraca aici. Chiar am avut noroc atunci că s-a făcut o evalu- Femeie: A primit 6 miliarde de la Uniunea Europeană. A venit și ne-a arătat banii în are și d-na Fritea cu d-l Abrudan erau pe stradă. Și la care m-am dus, am dovedit că drum și ne ziceau: Spuneți-ne de ce aveți nevoie! Fiecare zicea de ce are nevoie. soția mea este fiica doamnei C. Am explicat că nu am stat cu ei pentru că îmi doream Sorin: Oamenii și la ora actuală sunt creduli. Că dacă vine și îți spune că e o lege, cu totul altceva de la viață pentru copii, dar că mi s-a înrăutățit traiul că nu mai aveam că trebuie să se aplice și pentru tine, hai că îți facem o locuință socială, hai că îți un job și nu-mi permiteam să stau în chirie. Și am zis că nu avem ce facem, mergem îmbunătățim traiul de viață. Nu pentru noi, pentru copiii noștri, că fiecare când face acolo că doar nu o să stăm cu copiii pe drumuri. Au zis că nu este nicio problemă, ceva, face pentru copiii lui. A trecut timp, au trecut anii, copiii au crescut, colonia mi-au dat un bilețel, mi-au zis că e un număr de înregistrare. Au zis: caută-ți un loc și s-a înmulțit. La o dezbatere am auzit că nu primăria ne-a adus. Adică, ne-a adus pe poți să-ți faci liniștit. Eu nevrând să-mi caut loc în altă parte, că aici majoritatea sunt câțiva, dar nu atât de mulți. familia ei, am zis că îmi fac aici, la fratele ei. Pentru că baraca de aici este a fratelui Femeie: Asta e adevărat. ei. În momentul în care mi-am făcut, d-na Minodora Fritea a zis că nu este pentru ședere lungă, să o luăm ca pe un proiect scurt, pentru 5 ani și după 5 ani toată GZ: Ce dezbatere era asta? lumea va pleca… Sorin: Era o discuție aici pe stradă când s-au adunat mai mulți de la primărie. Era Abrudan și o doamnă. Deci, nu era ceva oficial, într-un birou. Într-adevăr, ne-au adus GZ: Și a zis ce se întâmplă cu lumea după 5 ani? pe o parte dintre noi, dar ceilalți au venit ei de bună voie. Dar au uitat că oamenii Sorin: N-a zis, a zis doar că plecăm peste 5 ani. Problema e că au trecut vreo 15 ani se înmulțesc și cresc. I-au mutat apoi și pe cei de la gară. De unde evacuau, mutau și în loc să se rărească colonia, s-a înmulțit. Nevasta mea s-a îmbolnăvit, a decedat și pe Cantonului. Din Cipariu, i-a mutat aici. Peste tot în oraș, unde se făceau abuzuri, 260 am rămas cu două fete. Problema este că oriunde mergeai pentru casă, te întrebau: demolare sau evacuare, îi aduceau pe Cantonului. Ca părinte, când crește copilul nu 261 Ai dosar la primărie? - Păi, nu am, ziceam. Și ne-au spus, Depuneți-vă dosarul la pri- poți să-i zici: te-ai însurat, du-te-n Cluj. Îi zici să-și facă un loc lângă tine, să aibă patru mărie și pe urmă vedem noi. De aceea, și în programul LERI a fost foarte important pereți. că am făcut dosare pentru oamenii de pe Cantonului. Femeia spune că au venit mulți abuziv. Revenim la ce s-a întâmplat atunci, s-au asamblat acele module de termopan. S-au Sorin: Într-adevăr, au venit unii care trăiau în parcuri, la marginea pădurilor și văzând obținut niște fonduri pentru a pune electricitate. Un sponsor s-a zbătut să pună elec- că e colonie de romi, și-au făcut și ei. Au fost mutați și cei de pe Byron. tricitate pe 10 bărăci de termopan sau căsuțe verzi. GZ: Oare ei cum au ajuns să locuiască prin parcuri? GZ: De ce doar pe zece bărăci? Sorin: Asta nu știu. Povestea altora nu știu. Femeie intervine: Nu așa o fost. Pentru că primăria, când ne-a mutat pe locul acesta Femeie: Un exemplu pot să-ți spun, George, cum sunt corturarii ăia care și-au făcut ne-a promis că o să avem curent. La zece familii a fost curent și la restul n-au mai pe deal bărăci. Ăia nu-s din Cluj. Ăia sunt cerșetori, o venit la invitația lui E. pentru că pus. Noi am săpat gropile, am pus stâlpii… sunt rude cu nevastă-sa. Și aici are dreptate Primăria. Sorin: Bucuroși că avem curent în colonie, vă dați seama, fiecare: dă-mi și mie, Sorin: Acum suntem în 2016, copiii au crescut, mâine-poimâine se căsătoresc, te în- că îți dau pe lună. Ca să aibă fiecare de la cei zece. Pe parcursul anilor cei care treabă: unde mă duc, ce fac? Eu la rândul meu ce pot să le zic, ce să facă. aveau ceas de curent, devenea o sursă de venit pentru ei. Ajungeam să plătim curent pe lună ca și altul la oraș pe patru luni. 80% dintre membri Cantonului au GZ: Ziceați că ați stat vreo 11 ani în chirie… muncit și-atunci, muncesc și acum. Deci sunt prea puțini care n-au serviciu. Chiar Sorin: Din ’96 până în 2006. dacă iau ajutor social, toți au pe cineva în familie care muncește. De când s-au pus acele contoare, nu s-a mai făcut nimic pentru colonie. Promisiuni am avut, GZ: Ce găseai de lucru? veneau fel de fel de ONG-uri, ne ziceau că vom primi locuințe sociale, că se va Sorin: Eram spălător stradal, la fostul Napoget pe timp de noapte. Ziua eram la piață, îmbunătăți traiul, dar doar ne luau niște date. Luau banii și plecau. Au fost zeci hamal și vânzător și tot ce trebuia să fac ca să câștig un ban în plus. Timpul a trecut, de ONG-uri care au făcut treaba asta. La un moment dat, eu și oamenii nu mai Napoget s-a transformat în Brantner, s-au făcut reduceri, mi-am căutat alt job. Am aveam încredere în nimeni care venea la noi și ne spunea că ar trebui să trăim ajuns aicea, munceam. La un moment dat munceam și cu fosta nevastă amândoi la mai decent. Rosal de dimineață. Am avut o perioadă când copiii fiind mici nu i-am lăsat aproape  2 ani la școală. Motiv pentru care am fost chemat la Protecția Copilului – atunci era GZ: Cât trebuia să muncești? d-l Olimpiu – am avut o discuție cu dumnealui că de ce nu-mi las copiii la școală, că Sorin: Eu aveam 19 zile. Programul era până la ora unu, dar dacă terminam treaba, vine Protecția și mi-i ia. I-am spus: dacă scrii negru pe alb că răspunzi de copiii mei, ne întorceam mai repede acasă. Primeam 350 de lei, plus două mese pentru copii. de mâine îi trimit la școală. Când soția mea a decedat, mi s-a propus să-mi fac ajutor social pe numele meu, că atunci era pe numele la fosta mea nevastă, și am stat de vorbă cu doamna Bianca de GZ: În ce fel să răspundă? la Asistență Socială să mă îndrume la ce este mai bine pentru mine la care ea mi-a Sorin: De siguranța lor, să fie transportați la școală. În perioada aia nu erau autobuze zis că ar fi mai bine să le fac pensie de urmaș. Așa că am renunțat la ajutorul social, sau microbuze, trebuiau lăsați copiii singuri să treacă linia ferată. S-a întâmplat un am făcut pensie pentru amândouă, le-a făcut alocație complementară de susținere, caz nenorocit la unul dintre vecini, la Adrian, i-a călcat copilul pe trecerea de pietoni la ora actuală au și bursă școlară și am ajuns ca cantina să o plătesc. Era 97 de lei pe și cu frica-n sân, cu frica de părinte, eu am zis că nu mai am cum să-i duc la școală. lună pentru două porții pe săptămână pentru fete ca până la urmă să ajung la 200 de Mama nu poate, nu aveam pe cine să plătesc să-i ducă și să-i aducă și așa au pierdut lei. Actele le reînnoiesc exact ca o persoană care primește ajutor social, o dată la trei copiii doi ani. Eu le-am zis la Protecție: Dacă crezi că ești îndreptățit să mi-i ei, să mi-i luni, atât de la Financiar, cât și de la Forțele de Muncă ori de la medicul de familie și de iei. - Dar dumneata ca părinte ce faci?, mi-au spus. - Eu la ora 4 mă trezesc și mă duc la școală, ca să arăt că copiii frecventează școala. Dar actele le depun exact ca unul la serviciu, soția la fel. Între timp, făceam cu vecinii tot felul de cereri și declarații ca care ia social. Însă eu nu mai iau social. Eu solicit dreptul la cantină la un preț redus. să ni se aprobe microbuz. Am avut noroc că m-am întâlnit cu d-na Lia, care lucrează la școala de pe strada București. I-am povestit situația mea și a soției, la care ea mi-a zis GZ: Și pentru ajutorul social cam cât timp ai lucrat? că mă poate ajuta ca copiii să-și continue studiile. Eu am fost foarte bucuros, pe de o Sorin: Cam un an și cinci luni. Nu-mi găseam de lucru. Eram disperat la un moment parte. Pe de altă parte, eram îngândurat că mă gândeam că copiii ar avea posibilitatea dat. Mă refuzau politicos din cauza culorii, că sunt țigan, sunt negru. Mi-a zis și ne- să învețe la o școală normală și eu ca părinte îi trimit la o școală ajutătoare. Dar nea- vastă-mea să-mi găsesc ceva. Eu ziceam: orice, dar la gunoaie eu nu mă mai duc. vând situația materială, am zis: ok, îi băgăm pe Bucureștiului. Au făcut opt clase acolo. Am luat o dată ziarul Piața și am văzut că e loc de muncă ca tipograf. Am sunat și am zis prompt: Uite, domle, eu sunt țigan, mă iei sau nu mă iei, să nu mă faci că vin GZ: Dar de ce era acolo microbuz și în altă parte nu era? acolo și îmi spui că e ocupat postul. La care directorul, Vali, îmi spune: eu n-am auzit Sorin: Pentru că acolo era o școală specială. Pe când la Traian Dârjan au zis că dacă omul vrea să muncească, să sufere. La care eu zic că stau de trei luni cu ziarul 262 e școală normală. Acum sunt pe clasa a 9-a, sunt la SAMUS. Cea mai mică e la Piața în fiecare săptămână să îmi caut de lucru și cum mă vede că-s țigan, pac, s-a 263 Coafură-Pedichiură, cea mai mare e croitoreasă. Pe parcursul anilor, am încercat să ocupat postul. A zis: vin-o mâine dimineață la Blocul Spray. Când m-am dus, erau le obțin bursă pentru fete. Am încercat să le obțin pensie de urmaș după ce a murit băieți cu studii, m-a întrebat: băiatul din Someșeni? Am zis: da. Am fost primul pe mama lor. În 2014 a murit. După ce a decedat, le-am făcut la fete pensie de urmaș. care l-au luat. Pe mine și încă doi. Ne-a băgat în atelier, ne-a arătat mașinile, ne-a Eu pe parcursul timpului am obținut o diplomă de Competențe Informatice și am explicat, ne-a oferit salariul minim pe economie, 600 și ceva de RON, la care a adă- rămas doar cu diploma că la ora actuală nu mi-am găsit încă un job. Dar să sperăm ugat: dacă sunteți pasionați, luați cât ia un mașinist. Un mașinist lua și 15 milioane. că îmi voi găsi. Pe viitor, vreau să îmbunătățesc traiul copiilor. Sper că ne vom muta Era și tentantă munca și banul, îți dai seama, de la 6 milioane să ajungi la 15, dar era într-o casă cât de cât decentă. Sper să găsesc o slujbă cu un salariu mediu, că dacă și plăcută. Mi-a plăcut! Eram singurul țigan între colegi, m-am împăcat foarte bine ai unul minim nu poți supraviețui din acel salariu. Să-mi permit să plătesc utilitățile și între ei. La care un băiat, Vaida Marcel îl cheamă, mi-a zis: Băi, țigane, vrei să înveți să fac mofturile copiilor. meserie? Am zis: da, mă, vreau. - Stai lângă mine. Mi-a arătat tot, tot, tot ce se face pe o mașină de tipărit. La care după o lună mi-a zis să mă duc la domnul Vali să dau GZ: Știu că ai mai lucrat și alte dăți pentru Primărie și Rosal. o probă pe una din mașini că sunt trei. Eu am zis că nu mă duc că mi-e rușine. L-a Sorin: La Rosal au fost și acolo reduceri de personal și am avut ghinionul să fiu prin- strigat el: Ion se descurcă, dă-i probă! - Desfă o mașină. - Complet? - Complet! Îți tre ei. Neavând posibilitatea de a pune o pâine pe masă, am fost și eu de câteva ori dai seama, George, că toată i-am desfăcut-o, pe jos. A venit, s-a uitat. Mi-a zis: Acum pe rampa de gunoi. asambleaz-o înapoi. Mi-a zis: Fă-mi Petrom pe ea. Adică role de case de marcat pentru benzinărie. M-am descurcat. A venit, a testat, a verificat, a zis: Ok, îți dau 10 GZ: Când a fost asta? milioane, e bine? La care eu am dat așa din cap, cumva că dacă vrei să îmi dai bine, Sorin: 2012-2013. Văzând mirosul și situația de acolo, n-am suportat. Am încercat dacă nu, nu-mi dai. Când a ieșit pe poarta mare de la hol a strigat: Sorin, 15! Am ră- înainte să-mi găsesc un serviciu. Am găsit la o minitipografie care se ocupa cu role mas surprins, că eram de o lună și o săptămână și am ajuns să iau salariu cât acela pentru casa de marcat, am lucrat prea puțin pe acolo, un an și ceva pentru că firma de patru ani. Mi-a plăcut foarte mult, se lucra în două schimburi pe vremea aceea, a dat faliment. Asta a fost în 2009-2010. După aceea, am văzut că nu-mi găsesc o după care s-a trecut la trei schimburi… slujbă, am zis: hai să-mi fac actele pentru ajutor social. În 2012, mi-am făcut actele, mi s-a aprobat și mergeam la muncă în folosul comunității pentru două porții de mân- GZ: Și cât ai lucrat așa? care pe săptămână și un ajutor social. Sorin: Cam un an și trei luni. Până s-a schimbat directorul. A venit o doamnă, rapid  s-a închis firma. A dat faliment. Tipul ăsta Vali, îi plăcea tare mult de mine. Vedea că GZ: În ce an era? sunt muncitor, sunt prompt, sunt săritor. Chiar dacă nu știam să fac ceva din start, Sorin: În 2004-2005, cam așa. mă interesam repede, ce să fac, cum să fac. Eu nu am permis, dar am văzut colegii cum umblă cu stivuitorul, m-am suit și eu. Era o chestie de a fura două ore de muncă GZ: Practic acolo ați stat până să veniți pe Cantonului? altuia, să-mi pună mie hârtie. În momentul în care îl ruga un coleg: mi s-a terminat Sorin: Da. Era o zonă ok, cu oamenii mă înțelegeam foarte bine, am lucrat cu oame- hârtia, nu vii să mi-o schimbi? Eu trebuia să mă duc la el pe mașină, la făcut role, ca nii de acolo la diverși patroni, am reușit să cunosc oameni cu influență bănească, să-mi fac norma, ca el să-mi poată schimba mie rola. Și atunci când am văzut, m-am pentru că fostul patron de la Sora era un om cu influență și în special directorul, întrebat: de ce să fac treaba asta când pot să-mi schimb personal un sul de hârtie? managerul de la firma Matrix Construct. Erau niște oameni superbi. Când aveam Îi vedeam pe colegi că se suie pe stivuitor, toți aveau permis, așa că m-am suit și eu dificultăți, îi sunam: nu ai ceva de muncă? Îmi găseau ceva job de fiecare dată, la pe stivuitor, am văzut care-i fața, spatele, și am schimbat singur hârtia. La care m-a un preț bun. Timpul a trecut și nu mă mai înțelegeam cu Marius. Știam că e bolnav surprins directorul că pun hârtia într-un moment când nu l-am văzut. Și la închiderea și nu-mi puneam mintea cu a lui. Când plecam de acasă, se lega de nevastă. La un programului a zis: Ia veniți aicea toată lumea! Sorine, de când te sui pe stivuitor? Am moment dat am zis că decât să se întâmple ceva, mai bine ne mutăm. Așa că am rămas puțin surprins că nu știam de unde știe el chestia asta sau mă gândeam că venit o perioadă la soacra pe Cantonului și apoi am reușit să-mi fac și eu aici o casă. m-o fi pârât careva: Începând din momentul acesta nu aveți voie pe stivuitor niciunu în afară de Sorin. Am rămas foarte surprins. La trei zile a venit un tir mare de 20 de GZ: Inițial ați stat cu soacra? tone de hârtie, tremuram puțin că n-am mai fost printre mașini afară, îl întrebam pe Sorin: Da, dar o perioadă foarte scurtă, vreo trei luni, că ți-am zis că i-am prins pe prietenul meu Marcel, care avea trei-patru mașini: - Măi, Marcel, dacă lovesc? - Nu-ți doamna Fritea și pe domnul Abrudan pe stradă. fie frică, fii atent! Mi-a dat curaj. Mi-am făcut jobul ca lumea. I-a plăcut și la director, mi-a plăcut și mie, mi-a dat mai multă încredere și mie. Țin minte că atunci se apro- GZ: În casa verde, direct? piau sărbătorile de iarnă, am făcut și noi un MicroRevelion la firma noastră, la Carpat Sorin: Da. Invest, că așa se numea, a zis domnul director către mine: Sorine, când te întorci în ianuarie din concediu o să-ți fac două bucurii. Unu: te calific la locul de muncă ca GZ: Că povesteai la un moment dat că ai ajutat la construcție… tipograf și doi: te calific ca stivuitorist. În ianuarie, când ne-am întors din concediu, Sorin: Construcția acelor modulare verzi însemna de fapt asamblarea lor. Apoi mai 264 domnul Vali a mai venit cu o doamnă și ne-a prezentat-o ca viitorul director al com- trebuia pentru cele cu termopane turnată placă de beton. Și veneau oamenii de la 265 paniei. Au trecut două săptămâni și apoi a venit: Care dintre voi merge în șomaj? Ecce Homo și le asamblau. Și noi căram materialele. Dar am ajutat la asamblarea Normal că nu era o idee încântătoare să zic eu. M-am tras în spate, că eram plătit ok tuturor barăcilor. Nu doar la una sau două. S-au asamblat barăcile, a primit fiecare și nu vroiam să-mi pierd jobul pentru un șomaj prea puțin. În prima tură a trimis trei care era îndreptățit, zic cu ghilimele, pentru că erau mulți care nu erau îndreptățiți și inși în șomaj, la a doua tură a trimis șapte. În a doua tură eram și eu, așa că am rămas săreau la Emanuel, care era cu repartițiile… fără job. GZ: Cum s-a ales? Și de ce considerau unii că erau neîndreptățiți? GZ: Asta prin 2009? Sorin: Nu știu de ce se considerau unii neîndreptățiți, dar mulți țigani abuzau: Sorin: Da. Bă, mie să-mi dai așa, așa, așa… Că dacă nu, săreau la om. Și au fost vreo doi- trei care l-au pălmuit pe săracul Emanuel. Nefiind caracterul meu, eu m-am retras GZ: La un moment dat, din ce mi-ai mai povestit, mi-ai spus că ai stat și pe str. atunci de la repartiție. Am prins-o atunci pe d-na Fritea și pe d-nul Abrudan, am cerut Stephenson. consimțământul lor. În perioada aia comunitatea era mai unită, nu-ți dădeau voie să- Sorin: Da, acolo am stat în chirie. ți faci, doar dacă aveai aprobare… GZ: În cei 11 ani, o parte din ei, ai stat acolo? GZ: De ce erau mai uniți atunci? Sorin: Da, de aceea ziceam că eu cunoșteam situația foarte bine. Am stat în gazdă Sorin: Crede-mă că nu știu de ce erau uniți atunci și nu sunt uniți acum. la un fost coleg de școală. M-am întâlnit cu el în oraș mai demult și l-am întrebat de o Femeie: Să-ți spun că io-s mai veche aici. Până n-a venit dl. Florea n-a intrat nimeni, chirie: Măi, Marius, nu știi unde să mă duc? - Ba da, la mine. Mi-a zis că are o cameră pentru că de la primărie ne-a spus că dacă vine cineva care vrea să-și facă, să ne și o bucătărie. Eu să stau în camera mare, el în bucătărie. Știind că este un copil liniș- anunțați. Și nu-și făceau. tit și bolnav, că suferă de schizofrenie, m-am dus acolo. L-am întrebat: Cât îți trebuie Sorin: Membri de pe Cantonului nu vroiau să audă că vreau să-mi ridic baraca. La pe lună ca să-ți plătesc chirie? Mi-a zis: Nu îți cer mult. 50 de lei, dar îmi dai ceva care mi-au sugerat, că mă cunoșteau, știau că soția mea e fiica lui C., mi-au zis să mâncare, câte-o țigară. Pentru mine era ușor să fac banul la piață, era un job exce- mă duc la birou să-mi iau un aviz. Am avut noroc la câteva zile după, am prins-o pe lent, se făcea banu’ din orice și am zis ok. drum, i-am cerut aprobare în fața oamenilor, mi-a dat un număr de înregistratură…  GZ: Pe loc? 4 persoane. Degeaba spun autoritățile că noi nu stăm legal. Părerea mea e că stăm Sorin: Pe loc. Parafat. Poți să-ți faci. Așa că le-am închis gura oamenilor și m-am destul de legal. Când știu autoritățile, primăria, câți membri domiciliază într-o baracă apucat și mi-am făcut aici. Mi-am făcut-o prima dată din pefeleu și din carton, că nu improvizată de patru pe patru, ce studii am eu, ce studii are nevasta, dacă copiii frec- aveam altceva. Pe parcurs am mai îmbunătăți-o și eu, ca orice om. ventează școala, înseamnă că ei ne au în evidență. Că nu vor să recunoască, este cu totul altceva. Am mai și zis. Când eu am venit să-mi fac improvizația asta, nu-ți dă- GZ: Și la un moment dat ați reconstruit-o? deau voie oamenii din comunitate să-ți faci, chiar dacă îi cunoșteai. Mi-au zis să mă Sorin: Nu, așa a rămas. Acum vreau s-o reconstruiesc. Vreau s-o dau jos toată, să le duc la Minodora Fritea, că altfel rămân cu soacră-mea în baracă, și am avut norocul fac la fete cameră, să fac pereți. Vă dați seama, am fată, mâine-poimâine are 18 ani. că nu a mai trebuit să mă la ea la birou... Țin minte că m-am întâlnit cu dl Alexandru Vrea să se spele: Tată, ieși afară! Și nu numai ea, și astalaltă mai mică. E problema că Țuli, mi-a zis: Hai, băi, că nu mai trebuie să treci pe la birou, aici e Minodora. Du-te e mică, nu putem dormi cum poate dormi un om, liniștiți. Tot timpul îmbrăcați, că, na, să-ți ceri numărul și să-ți faci baracă! Erau alte situații, alte condiții. ele sunt fete, eu sunt băiat. Le voi face o cameră, va fi altfel. GZ: Au mai fost alte interacțiuni cu primăria? Au mai venit cu vreo ocazie? GZ: Știu că la un moment dat au fost vagoane aici pe Cantonului. Sorin: Nu, primăria nu mai vine și nici n-a fost. Primăria venea să facă doar deratizare. Sorin: Au fost. Înainte să vină modulele, au fost vagoane. Soacra prima dată a primit Venea firma de deratizare cu un membru de la primărie. Veneau să vadă curățenia la vagon. linii. Să vadă curățenia la strada principală și atât. Ei nu veneau să vadă pe om. GZ: Era pus pe șine? GZ: Cu wc-urile care e treaba? Sorin: Nu, era chiar aici, în colonie. La care când au venit cu proiectul de la Ecce Sorin: WC-uri nu avem deloc. La ora actuală s-au obținut câteva wc-uri ecologice și Homo, au venit cu aprobare să le vândă. N-a venit nimeni de la CFR să le ia înapoi, sunt 10 familii la un WC. Unul are o infecție și merge la WC, restul sunt sănătoși, dacă să le recicleze. Și atunci fiecare care a avut vagon, le-a vândut la fier vechi. S-a făcut se așază pe WC?! De aceea, foarte mulți au renunțat și au zis că merg la linia ferată cișmeaua de apă, s-a pus curent pe 10 termopane. Primăria tot a continuat să aducă ca să nu ia boli unul de la altul. oameni, și astfel colonia s-a tot înmulțit… Unde îi găsea în oraș, îi muta pe Cantonului. GZ: De câte ori vin să le golească? 266 GZ: De prin ce zone îi aduceau? Sorin: Înainte veneau în fiecare săptămână, acum vin o dată la două săptămâni la 267 Sorin: Pe cei de la gară, pe cei de pe Gordon Byron, pe cei de aici de lângă Poștă. La vidanjat. Tot așa și noi trebuia să avem toaletă aici, dar după un conflict cu F. nu au unii le dădeau adeverințe, la alții termopane, n-a fost problemă. mai adus-o. Mă rog, nu ne-am supărat. S-a mai făcut acea cerere suplimentară de 9 toalete ecologice, au zis că ni se va aduce, se va rezolva, nu ni s-a mai adus. Am GZ: Și cei din partea asta s-au apucat ei să-și facă? făcut cerere pentru containere de gunoi, nu ni s-a mai adus. Sorin: Ăștia sunt noi, de doi-trei ani au început să-și facă. GZ: Cum era cu gunoiul, venea ceva echipă să ridice? GZ: Ei au primit ceva? Sorin: Veneau cei de la Brantner. Dar era o perioadă când aveam containere la stra- Sorin: Nu știu dacă au primit ceva că în ziua de astăzi nu-ți mai trebuie hârtie. Pentru dă și veneau și le ridicau o dată la 2-3 săptămâni. Era micuț containerul, se umplea că, să vă spun care e problema, mi-a crescut fata mare sau băiatul, normal că nu mai repede. La un moment dat n-a mai suportat Primăria cheltuielile, așa că s-a ajuns să sunt locuri că sunt mulți și fiecare își face unde găsește un loc liber. Cum e familia se arunce gunoiul pe linia ferată. Rozmarin de pe Byron care și-au făcut anul trecut. Ei sunt trecuți pe listă, 126 sau 128. Mai este acolo copilul lui domnul Adam, care stă în prima baracă. Mai este o GZ: Și de când n-a mai suportat primăria cheltuielile? familie care a fost evacuată de pe str. Republicii. Fiecare și-a făcut, dar nu și-au făcut Sorin: De prin 2005. de capul lor. Alții au venit prin cunoștințe. Știu cazuri în care s-au cumpărat bărăci. Femeie: Primăria nu se supără că este gunoi aicea. Se supără cei de la CFR și ne Decât să le construiască, mai bine le cumpărau. supără pe noi gunoiul. Sorin: Oamenii mă întrebau și astăzi: Ce facem cu gunoiul, să vină ceva utilaje, că îl GZ: Le cumpărau, dar oamenii care stăteau acolo ce făceau, plecau? încărcăm noi manual, dar să facem ceva. Au venit cei de la ADI ZMC cu ceva promi- Sorin: Își făceau alta. siuni, a închiriat CFR două vole de la RADP și au luat gunoiul, dar numai în partea lui F., nu s-au apropiat de partea cealaltă din colonie. La ședință a zis că s-au adunat 40 GZ: Care e treaba cu numerotarea? de tone de gunoi. O fi 40 de tone, dar doar din zona lui. Sorin: S-a făcut un recensământ, acum trei sau cinci ani, și au zis că fiecare baracă să aibă un număr. Recensământul s-a făcut pe bază de câți copii ai la școală, câți sunt GZ: Dacă mai este vreun episod… măritați sau însurați, dacă mai stă cineva cu tine. Eu eram cu copii și nevasta, în total Sorin: Autoritățile știu, dar nu vor să audă. N-are rost să așteptăm ceva de la autorități.  N-am nimic de adăugat. El și-ar fi vândut locuința și a venit pe Cantonului, alții mai au case la țară, dar s-au Femeie: Mai e ceva de adăugat: să vină și ei, să steie o săptămână aici. mutat la Pata Rât. Sorin: Au mai fost două persoane din oraș care au obținut barăci cu termopan. Ok, nu zice nimeni să nu îți faci o improvizație, dar când o persoană de aici a stat ani GZ: De ce s-au mutat? de zile fără lumină, a stat la lumânare, fără condiție, tu vii și, gata, obții termopan. Femeie: Romii sunt amărâți. Ei dau bani cu dobândă și își înmulțesc venitul. Dacă Dacă ar veni primăria să mute oamenii în altă parte, ar lua prima dată pe cei cu stau numai la țară, ei trebuie să-și lucre pământul și pierd mereu, dar aicea câștigă termopan. Atunci nu ni se pare mie normal ca cineva care a venit de un an să fie mereu în colonie. luat înaintea mea. GZ: Ce interacțiuni mai sunt cu primăria? GZ: Dar cum au primit? Sorin: Nimic concret. Doar directorul de la CFR zicea că dacă fac proiectul acela Sorin: El a locuit în spate la Pașapoarte, la un frate de-al lui. A avut o sumă de bani, până în 2020, o să-i afecteze pe oameni și va trebui să-i mute. Și îi mută, cum ne-a a plătit la fratele lui, apoi fratele lui l-a țâpat afară. Am plecat cu el la Ecce Homo, am adus: cu tractoarele. Și cu luați repede toate lucrurile! zis că nu are unde să steie și cei de la Ecce Homo au aprobat. Prostia lor, de la Ecce Homo, pentru că ei au situația concretă cu cine a locuit din 2002-2003. Ei trebuiau GZ: Și unde să-i mute? să meargă la cei care stăteau de mai demult și să întrebe dacă vor să stea în barăci Sorin: Nu știu. Dar dacă ar găsi, atunci ar putea să facă și curățenie primăria, derati- cu termopan. Eliberează și dă la omul acela, ca să primească și el ceva în schimb. zare și alte lucruri. Dar acum nu găsesc soluții de curățenie chiar dacă sunt copii aici. Dar vine acela și apoi îl mută primăria că așa zice legea: prima dată termopanele, Aici înainte era o fostă mlaștină, de aceea când ieși afară e plin de noroi, poți să te apoi improvizațiile. Și să-l văd pe ăla că îl mută înaintea mea? Păi, nu-mi convine. schimbi și de zece ori într-o zi. Pe când ajungi în stație, nu știi ce să-ți cureți, pantofii, pantalonii și așa mai departe. Să fi venit, știind problema terenului: Hai să vă ajutăm, GZ: Cum se eliberează termopanele, se eliberează des? să punem niște pietriș, niște balastru. Îs foarte multe familii care ar susține cauza Sorin: Nu, a fost un caz mai dificil. A eliberat baraca aia cineva care nu s-a mai asta: ați adus balastru sau pietriș, hai să-l împrăștiem. Vine cineva la tine: Uai, nu înțeles cu soția. Mai era o baracă pe care a eliberat-o Elekes Marius și acela a a luat- mai vin niciodată la tine că e plin de noroi. o că a declarat că are 4 copii, dar ei trăiau cu nevasta care stătea în altă baracă cu 268 copii. Și el era numai cu noua soție. Nu își fac treaba cei de la Ecce Homo, să vadă GZ: Cum îți afectează încercările de a găsi ceva de lucru faptul că ești aici cu familia? 269 exact situația. A fost o perioadă când a decedat Lăcătuș, a avut un fiu care trăiește și Sorin: Foarte mult. Dacă îmi caut ceva de lucru, îmi place să fiu sincer. Dacă ai un bu- acum în colonie. Și baraca lui era pusă în joc, să o ia cineva care venise de la Gherla. letin pe care scrie – lipsă spațiu – te întreabă: unde locuiești? Și dacă zici Cantonului Și copilul în loc să rămână în baracă, cum aș lăsa eu la fiică-mea,a venit altcineva să automat găsești o literă sau o lege care să te respingă. Fără doar și poate. Aveam o ia. Nu mi s-o părut corect. La care am sunat la Ecce Homo și mi-au zis: Nu ești tu în noroc că aveam buletin cartelă și cu acela mă mai descurcam că aveam domiciliu. situația de a spune cine merită o baracă și cine nu. Am rămas puțin șocat că au fost copii care au crescut aici și copii care meritau să țină baraca. Am sunat în favoarea GZ: Și nu mai e valabil? unuia dintre băieții doamnei Lingurar, Lingurar Alexandru. Are o baracă micuță, are o Sorin: Nu mai e. Acum mi-am făcut provizoriu. N-am pățit doar într-o parte așa, am fetiță, și el muncește și nevastă-sa. De ce să nu obțină el? Vi se pare normal să vină pățit în trei-patru locuri. Când au auzit oamenii că stau pe Cantonului… Și la tipogra- cineva de la Gherla să obțină baraca? De ce nu vine primăria să facă o evaluare. fie când m-am angajat am negat faptul că locuiesc aici o perioadă destul de lungă. Cine bate bine din gură, obține. Sau dacă are pe cineva cunoscut în Ecce Homo și Până a vrut colegul acesta, să vină să mă viziteze acasă. I-am spus că stau într-o co- dup-aia obține. lonie de țigani. Mi-a zis să fac bine să mă mut că nu e bine pentru fete, dar nu aveam cum, nu aveam posibilitatea să mă mut în chirii. Cea mai ieftină chirie în oraș e 120 GZ: Și cum e relația cu Ecce Homo aici în zonă? de euro, 130. Vine chiria, îmi plătesc cheltuielile, ce am făcut cu 800-900 de lei. Pur Sorin: Păi, n-au venit de câțiva ani. și simplu se alege praful. Femeie: De anul trecut., că au venit prin aprilie-mai, ca să verifice bărăcile și a trebu- it să mergem după contracte. GZ: Sunt oameni pe aici care ar vrea să se mute la țară? Sorin: Sincer, nu prea sunt, că majoritatea sunt de la oraș. Nu s-ar pricepe cu agricul- GZ: Contractele sunt anuale, nu? tura, cu însămânțatul, nici eu nu mă pricep la așa ceva. Dar dacă mă gândesc că ar Femeie: Da. fi să aleg între a rămâne într-o casă cum este asta de pe strada Cantonului și a mă muta într-o casă mai bună la țară care are toate utilitățile, aș prefera să mă mut decât GZ: Care e relația cu celelalte zone? Au venit oameni de pe rampă să stea aici? să rămân aici. Să mă mut într-o casă decentă, cu o suprafață cât de cât adecvată Sorin: Nu. pentru copiii mei. Exact ca mine sunt alții care gândesc în ideea asta, că asta pare să Femeia intervine spunând că o bună parte din colonie e formată din rudele lui F. fie o schimbare bună. Dar asta nu înseamnă neapărat că m-aș duce la țară. Pentru că  mutarea la țară ar aduce un dezavantaj major. Cei care primesc venit minim garantat de la primăria din Cluj, nu este sigur că vor primi de la primăria din Apahida. Cei care lucrează azi prin oraș, chiar dacă nu au contracte, au totuși surse de venit prin diver- se munci într-un oraș mare cum este Cluj, ceea ce nu ar avea în Apahida. Cei care „Ne-au spus că au copii la școlile din Cluj, ar avea greutăți să continue să își aducă copiii la școlile din Cluj dacă ar fi mutați în Apahida. Cei care au locuri de muncă în orașul Cluj, ar avea de mers și mai mult de acasă până la locul de muncă dacă ar locui în Apahida. vom rămâne aici Poate pentru pensionari ar fi acceptabil, nu știu, trebuie întrebată toată lumea. doar câteva luni” Locatari de pe strada Cantonului (2010)1 Strada Cantonului se situează în cartierul Someşeni din Cluj, una dintre zonele mărginaşe ale oraşului din aria industrială din Nord-Estul urbei. Someşeniul a deve- nit parte a oraşului la începutul secolului al XX-lea, înainte fiind un sat adiacent, dar şi-a păstrat şi acum caracterul rural. Strada Cantonului începe la aproximativ patru ki- lometri de la ultimele imobile ale Clujului (printre ele centrul comercial Selgros), afla- 270 tă chiar şi la periferia Someşenilor, la ieşirea spre est din Someşeni. Ea se extinde în 271 paralel cu o cale ferată dezafectată, casele familiilor de romi ajung foarte aproape de aceasta, colonia fiind situată practic pe o fâşie destul de îngustă între stradă şi calea ferată. Chiar la intrarea pe strada Cantonului se află două clădiri renovate ale poştei, după care urmează o clădire în ruine (un fost depozit al Companiei de Cale Ferată), apoi zona cu casele romilor. Vizavi de ele se întinde o fabrică privată de ciment și de construcții. Locul este numit colonie de către locatari, ei spun că acolo trăiesc aproximativ 120 de familii, deci în jur de 500-600 de persoane, printre care mulţi copii. Între case există câteva diferenţe: unele sunt case de termopan, cum le numesc locatarii, alocate lor pe bază de contract de comodat de către o organizație creștină cu acceptul primăriei; case din lemn construite de către o altă organizaţie neguvernamentală tot cu acordul primăriei; şi locuințe improvizate din scânduri sau alte materiale, pe care locatarii le-au făcut ei, în câteva cazuri cu, iar în alte cazuri fără acceptul explicit al primăriei, intercalându-le aleator în spaţiile dintre casele mai vechi. După Pata Rât/Dallas și rampă, colonia Cantonului este probabil cea mai defa- vorizată zonă în care trăiesc romii din oraşul Cluj. Oamenii de aici sunt în nesiguranţă permanentă datorită faptului că primăria i-ar putea muta, din nou, oricând, cum a mai făcut de câteva ori, ei neavând acte de proprietate pe aceste case, posedând, din 1 Fragmente din interviuri realizate de Enikő Vincze în anii 2009 și 2010. Sursa: Accesul femeilor și băr- baților de etnie romă la muncă decentă. Viață cotidiană, politici și proiecte (editat de Enikő Vincze), Cluj: Editura Fundației Desire, 2011, pp. 47-48, 52-53, 77-78.  acest motiv, cel mult acte de identitate provizorii (fără adresă), pentru care trebuie să ceva agăţătoare, ea a văzut că am copil mic şi i-a fost milă de mine şi a zis că situaţia aplice anual pentru toţi membrii familiei. unde stau nu e bine pentru mine, mai ales că am un nou-născut mic. Și a zis către Toate căsuţele de pe strada Cantonului sunt de câte o cameră de circa 12 metri mine să mă duc la primărie să-l caut pe domnul cutare, cutare, să-l rog frumos să ne pătraţi. Multe familii, pe lângă încăperea prinicipală şi-au construit din lemne încă un ducă altundeva. Şi m-am dus și m-am rugat frumos de el, să mă ierte, că dacă am spaţiu adiacent folosit, după caz, ca antreu sau loc de gătit, sau loc pentru încă un fost obraznică să mă ierte, că sunt şi eu într-o situaţie în care n-am ştiut unde mă pat, sau pentru depozit. Casele au electricitate, fiind legate între ele, în timp ce doar duce şi atunci i-a fost milă de mine şi mi-a dus baraca chiar acolo în Someşeni, unde unele au contor și contract cu Electrica. Sobele se încălzesc cu lemne. Colonia are era pământul oamenilor. Acolo era foarte bine, că au venit oamenii de acolo şi mi-au două pompe de apă. Casele nu au toalete, mulţi afirmă că ei au luat în serios ce li spus: Ăsta e terenul meu, puteți sta, dar aveţi grijă de el. Era porumb, era una alta s-a cerut de către organizația care a distribuit casele acolo şi de către primărie şi nu acolo, ne-au spus să avem grijă să nu umble nimeni. Sau ne-au mai spus că uite, şi-au improvizat WC-uri. Oamenii se plâng că le intră apa în pereţi, ba de la robinetul aici sunt niște animale, să ne mai uităm după animale. Şi ne dădea apă, a fost foarte din curte, ba de la ploaie, ba se trage din pământ. Terenul este mlăştinos. bine, şi copiii lor s-au jucat cu copiii noştri, era foarte bine acolo. Dar apoi s-au mai Locatarii povestesc cum au trecut prin mai multe evacuări, întotdeauna fiind lu- mutat acolo o grămadă de alţi ţigani, corturari, s-au mutat cu cai, cu multe chestii, şi aţi pe neaşteptate. Niciodată nu au fost anunţaţi din timp, astfel încât nu se puteau atunci s-au speriat sătenii. Şi s-au adunat şi au vrut să ne alunge. Noi am mers și am pregăti pentru mutare. Le este teamă că astfel se va întâmpla și în viitor. Ar dori să anunţat primăria, care a venit şi au decis să ne ducă mai departe. Și așa ne-a pus se mute de pe strada Cantonului, căci condiţiile de locuire de aici sunt precare, ne- baraca acolo mai jos pe strada Cantonului, unde e clădirea poştei acum. Eram vreo sigure şi nesănătoase. Dar nu mai doresc să accepte să fie mutaţi într-un alt loc la patru familii. Apoi, după un timp au început să vină să dea căsuţele de termopan, că fel de nesigur sau eventual undeva în afara oraşului. Ei consideră că nu ar trebui să a venit ceva străin să facă căsuţe. Astfel ne-am mutat aici mai sus, unde stăm acum, fie mutaţi cu toţii împreună, căci „colonia nu este bună”. Ar dori să primească orice în casa asta de termopan. Dar de când s-a întâmplat chestia asta s-au mutat mulţi undeva în oraş, numai să fie în siguranță acolo. fără acordul Primăriei, acum suntem 120 de familii aici, sunt mai jos acolo oameni, care-s mai altcumva şi şi-au făcut barăci doar aşa. Și când veneau ăştia de la Ecce Homo, săreau pe ei. Îi înjurau, îi ameninţau... de aia nu mai vin la noi cu ajutoare. 272 „Colonia nu este Femeie, 61 de ani 273 bună” Eu sunt unguroaică, părinții mei au fost unguri, din Gilău. Mama a fost maghiară, tata pe jumătate ungur și pe jumătate țigan. Vorbeam ungurește acasă. Dar apoi, când am venit în oraș ca să lucrez la fabrică și am primit locuință, numai între români am stat. Aveam vecini buni, mergeam unul la altul. Noi nu am făcut scandal, am fost femeie de servici pe scară, am făcut mai mult decât trebuia să fac la fiecare în față Femeie, 32 de ani la intrare. Și m-au respectat. Iar eu i-am educat pe copiii mei ca o mamă care nu stă între țigani. Și acum am ajuns aici, totuși. Eu stau aici de vreo zece ani. Am mai stat şi dincolo, acolo mai în sus, înspre Din 2003 stau pe strada Cantonului. Casa în care stăm acum cu soțul a fost rampă, când ne-au adus aici cei de la primărie, prima oară acolo ne-a pus. Dar eu făcută de un străin. Eu am fost prima aici sau printre primii, oricum. Mai întâi s-au normal am venit din Mănăştur, de lângă o biserică, că acolo s-au desfiinţat ceva con- făcut casele astea verzi, într-una stăm și noi, și pe urmă au adus termopanele, pe strucţii şi maică-mea o auzit că acolo se vinde ceva bărăci din astea de fier şi am stat rând. O organizație străină a făcut casele acestea verzi de lemn și apoi le-a pre- acolo cu soţul şi cu copiii într-o baracă de fier. Înainte de asta dormeam şi pe malul dat la primărie. Înainte de asta am stat într-un beci de bloc, un adăpost civil era, Someşului. Şi am aflat că la o firmă se vinde cutare, cutare. Ne-am dus atunci, l-am pe Pietroasa. La un moment dat au venit de la primărie, pentru că locatarilor din cumpărat cu vreo 800, 900 de mii lei era, sau cam aşa ceva. Maică-mea a cumpărat bloc nu le-a plăcut că ne-am mutat acolo. Dar au fost și vecini buni, care au venit şi acolo lângă biserică ne-a dat voie părintele să stăm acolo. Am stat acolo vreo 7-8 să ne ajute. Înainte de a fi fost mutat în acel beci, am stat pe strada Porumbeilor luni, n-am avut probleme şi după aia primăria ne-a mutat aici. în chirie într-o casă foarte veche. A venit odată o furtună mare și toată casa s-a Adică mai întâi a vrut să ne ducă acolo sus în Pata Rât, acolo ne-a pus baraca dărâmat. Am stat acolo în curte o vreme, dar apoi, cum spuneam, ne-a dus în acel aia din metal, că ne-a adus cu baraca aceea cu tot din Mănăștur. Şi atunci eu m-am beci. Și de acolo ne-au adus aici, pe strada Cantonului. Ne-au spus că numai trei certat, că am spus că mie nu-mi place acolo, că e departe, eu nu am fost niciodată luni o să stăm aici. Eu lucram la spații verzi, la curățenie la primărie pe atunci. acolo, fetiţa era mică, le-am spus că eu nu ştiu să umblu pe acolo. Şi atunci femeia Mi-au zis să facem hârtie pentru locuință, am făcut, am depus, dar tot ne-au amâ- asta, care conducea acțiunea, că era o femeie care ridica cu trailerul, o chestie cu nat, și uitați, că de opt ani suntem aici, nimeni nu a mai venit să se intereseze de  noi. Am îmbătrânit amândoi și suntem bolnavi. Ne este foarte-foarte greu aici. Iar mediu ne-ar da să lucrăm, am merge să lucrăm, pentru că nouă ne place să lucrăm şi acum am auzit că vor să ne mute acolo sus, înspre rampă, că primăria a început facem orice. Nu ne este ruşine să lucrăm ca un măturător sau de exemplu ca o feme- să construiască niște case acolo. Și așa se vorbește, că este pentru noi, dar eu ie de servici, să spălăm băi, sau, mă rog, orice, nu ne este ruşine. Asta nu-i o ruşine nu aș putea să stau acolo. Nici aici nu este bine, dar mai bine ne-ar lăsa aici de- la noi, dar dacă nu ne primeşte nicări? cât să ne mute atât de aproape de rampă. Să îi mute eventual pe cei de aici pe care nu i-a adus primăria. Și să ne lase pe noi aici, adică pe care ne-a adus pri- măria, noi am stat aici atâția ani, de ce să ne arunce acum într-un loc și mai rău. Să ne ducă acum acolo sus? Nu cunoaștem pe nimeni acolo. Eu niciodată n-am Femeie, 28 de ani fost la rampă. Dar cel mai bine ar fi să ne lase să ne ducem bărăcuța asta undeva pe alt teren. De atâția ani nu putem să ne facem un act aici. Nu avem unde să lucrăm, că nu-i posibilitate şi nu-i unde să te angajeze. Lucrăm Am fost ieri și am votat, dar mai bine nu votam. Când am fost în primărie, vor- cum putem. Adevărul este că nu ne ferim, că n-are rost să ne ferim să recunoaștem beam cu dl Boc ca cu dumneata. Mi-a zis, acum nu am timp, dar te rezolv. Când că stăm în mediul unde stăm, în spaţiul pe care-l avem. Stăm cum putem şi lucrăm mă rezolvă? Opt ani au trecut de când ne-au adus aici. Toți am stat în casa asta, ce putem, mai bine așa, decât să umblăm la cerşit. Că aia nu-i o câştigare de pâine. eu, soțul, cei patru băieți și cele două fete ale noastre. Între timp ei au și crescut, Mai bine mergem la groapa de gunoi şi câştigăm, adunăm un fier, adunăm resturi ce au plecat, s-au măritat, căsătorit, stau pe unde pot în chirie. Dar chiria e foarte se vând pe la colectare şi pe ăia cumpărăm o pâine. Mai este când nu câştigăm de scumpă și asta le îngreunează foarte mult situația, pentru că tot timpul trebuie să pâine, dar luăm un kilogram de făină şi facem palaneţi, că noi aşa zicem, plăcintă, aibă bani și pentru copiii lor, să îi poată trimite la școală. Fiecare copil al meu are dar pe sobă, nu în ulei. Nu-i de unde să avem venit, pentru că oriunde mergi, nu te școală. I-am educat să fie oameni cinstiți. Ei sunt retrași, liniștiți, ei nu ar putea să primeşte nimeni. Mergi la cineva să te ia, cum era înainte, dar nu te plăteşte cum tre- stea aici pe Cantonului. buie. Dacă-ţi dă 100 de mii, zici „mulţi ani!”, pentru că mai mult nu-ţi dă nimeni. Sus în groapa de gunoi mă duc zilnic, adun cupru. Este de unde aduna, căci de unde se bagă maşinile astea rablă resturile se aduc sus pe rampă. No, având în vedere că nu e unde să merg să câştig o sursă de venit, acolo-s obligată să mă duc. Pot să am grijă de mine acolo, să nu mă lovească o maşină. Trebuie să fii foarte 274 „Dacă am avea unde atentă fiindcă mașinile vin de la mai multe feluri de firme ca să golească acolo și este multă lume. Şi e gălăgie şi larmă, că vine şi buldozerul ăla care împinge gunoaiele şi nici nu ştii la un moment dat de unde să te fereşti. Acolo mă duc pentru un câştig, 275 să muncim, ar fi cu că n-avem ce face. Acolo se adună bucăţele din alea mici, de fier, de fire de astea de cupru. Asta se cumpără destul de bine. Adunăm cât mai multe bucăţele din astea micuţe, facem aşa să se adune mai mult. Şi după aia trebuie arse, ca să meargă jos totul altfel, căci noi plasticul. Acolo mai în sus facem asta, nu aici acasă, ci la groapa de gunoi, acolo le dăm foc şi le aducem la colectare, unde se dă nişte bani pe ei, aici mai jos. Şi hâr- tii mai strângem. Ce ne ajută Dumnezeul. Hârtii adunăm şi flacoanele de astea de nu ne dăm în spate” plastic. Şi din astea ne câştigăm existenţa. Noi nu avem căruţă, noi plătim transport la alţii, pentru că sunt acolo sus la groapa de gunoi care au căruţă. Şi plătim trans- portul, cât îi, câştigăm şi noi 10-20 de lei, sau maxim 30, dar mai trebuie să plătim şi transportul din acești bani. Cărându-le pe spate ar fi mai greu. Şi n-avem ce face, pentru că săracii noștri pui ne aşteaptă flămânzi acasă. Nu ne-ar fi ruşine oriunde să Femeie, 30 de ani lucrăm, oriunde să ne angajeze. Am fost acum trei ani să mă angajeze domnul de la spaţii verzi. Dar numai pe cei ce au avut carte de muncă şi au fost mai vechi i-au luat, Eu am fost odată însoţitor de copii, îi adunam pe copii de aici şi de pe Pata Rât şi pe restul nu. Şi a fost vai de capul meu, câtă lume a fost acolo. îi însoţeam dimineaţa la şcoală, apoi după-masa acasă. A fost foarte bine, mai mulţi copii au mers pe atunci la şcoală. Că ei trebuie să treacă pe câmp peste câini şi să treacă apoi calea ferată şi apoi strada aia către aeroport, să ajungă la autobuz, s-au întâmplat multe accidente şi pe calea ferată şi pe autostradă, acolo chiar pe trecerea de pietoni. A fost bine atunci şi pentru noi, familie... Dar apoi nu au mai fost resurse să mă plătească. Foarte rău, foarte rău, pentru că nu-i unde să muncim. Că dacă am avea unde să muncim, ar fi cu totul altfel, căci noi nu ne dăm în spate. Deci în orice  Bărbat, 24 de ani Am lucrat la Clujana, acolo ne-am întâlnit și ne-am luat cu soțul. Asta de acum 40 de ani. 19 ani am avut atunci. Am lucrat patru ani la Clujana, între timp am fost Eu am fost săptămâna trecută la cineva de aici din Someşeni. Zicea că are ceva operată de opt ori. Am lucrat la pielile crude. Se punea sare pe piele și sodă causti- moloz. No, până m-am dus acolo şi ne-am uitat. Domnul zice: Ăsta-i tăt molozul! A că, lucram cu materialele astea și cred că asta mi-a afectat ficatul. Și ce este și mai dărâmat ceva din casă, a demolat jos, a vrut să facă cu mansardă. Şi am cărat de trist acum, că acolo mi-au spus că mi-au pierdut contractul, nu am putut dovedi ca acolo pentru 80 de lei, trei zile. Patru bascule de 16 tone. Am fost eu, taică-meu şi am lucrat acolo. Parcă era o fabrică fantomă. Dar a fost o fabrică renumită. Erau sute fratele meu. Şi trebuia să împărţim banii ăia în trei. Lucrul ăla e greu, că-s betoane de de oameni la care nu a găsit actele de angajare. Cred că au avut ceva incendiu, spart, și cu mâna trebuie încărcat, nu cu tractorul sau cu alte feluri. Zice: Dacă vreţi ceva, nu știu ce s-a putut întâmpla. Dacă aș avea și acei ani, aș fi avut mai mult chiar bine, dacă nu, nu, am vorbit şi cu alţii. Rar când vine cineva şi spune: Hai, că am de cei 12 ani de care este nevoie ca să îți dea pensie de boală. Așa am doar 11 ani și ceva de încărcat!, şi se întâmplă de exemplu că vine până la uşă, dar până te îmbraci câteva luni. şi ieşi afară, se urcă altul şi pleacă. După Clujana am lucrat și în Armătura, lucram la secția de polizoare. Nu prea erau femei în acea secție, dar apoi m-au dus într-o altă secție, acolo erau deja mai multe, chiar aș putea spune că majoritatea muncitorilor de acolo erau femei. În fie- care săptămână m-au pus ca muncitoare eroină. Mi-a plăcut să lucrez. A fost un pic Bărbat, 31 de ani greu până am învățat, dar după ce am învățat am făcut toate muncile foarte bine. Fabrica a produs pentru export tot felul de robineți. A fost greu, dar am fost tânără Eu fac transporturi cu maşina. Noi n-avem maşină, mașina e a lui frate-meu. Mă și am rezistat. Am lucrat în fabrică și acasă trebuia să am grijă de cei șapte copii ai duc la oameni, care au maşină dar n-au permis şi care mă cheamă pe mine să con- noștri, să fac curățenie, să fac de mâncare. La mine întotdeauna a fost curat. Veneau duc. Am vrut să merg pe taxi, dar atestatul ăla costă 7 milioane parcă şi trebuie să ai vecinii la mine cât stăteam în bloc, mă respectau, chiar dacă eram țigancă. doi ani vechime şi eu încă nu am de doi ani permisul. Înainte am lucrat la Arabesc. În anii 1990 m-am angajat la primărie, lucram în parcuri, la spații verzi. Și acolo Că vroiam să schimb un pic situaţia în familie, să-mi fac un permis, să mă angajez un- mi-au zis că sunt cea mai bună muncitoare. Dar știau că aveam atâtea boli, că mi- deva, la o firmă, dar până nu am doi ani nu pot, trebuie vechime, trebuie să aştepte. au zis să mă duc să îmi fac pensia, că lor le este frică că o să mi se facă rău dacă Că nu mă angajează. Patronul mă întreabă: Ai vechime? - Nu am. - Cât ai? - Atâta. continui să lucrez așa. Așa că m-au dat afară. Dar nu am reușit să îmi fac pensia de 276 - Nu pot să te iau. Ca taximetrist, fără atestat, nu pot să mă duc. După ce voi avea boală. Nu am anii care îmi trebuie să intru în pensie de boală. Am împlinit 61 de ani. 277 vechimea va trebui să merg să fac un fel de curs. Arabesc a fost aici mai jos de noi, Am 11 ani și câteva luni lucrate, mai îmi trebuia câteva luni. Pot să mă duc să lucru cu ceva firmă de mobilă. Şi de materiale de construcţii. Făceam și cabane. Făceam plă- bolile astea? Mi-au făcut toate analizele pentru pensia de boală. La spitalul Clujana. ci de mobilă, paluri şi firma asta distribuia la toate firmele din tot Clujul. Apoi firma s-a M-au costat, totuși, mult. Dar mi-au respins cererea. Pe oriunde am bătut la ușă, a mutat pe Calea Floreşti. Asta a fost când am avut noi problema cu copilul, că l-a lovit fost închisă pentru mine. maşina pe o trecere de pieton. Mi-am cerut liber atunci pentru că trebuia să fugim La un moment dat mi-am scos autorizație în piață, am vândut legume și fructe, cu copilul, dar s-a enervat şeful şi m-a zis că sunt oameni care vor să lucreze şi m-a dar acum trebuie să plătești tot mai mult și nu se mai rentează. Patronii ăștia mari dat afară. Acum doi ani a fost asta, în aprilie, 8 aprilie. Omul care ne-a călcat copilul a aduceau marfa, trebuia să le dăm bani dinainte. Și după ce am vândut, recuperam. fost ceva șef la 16 Februarie, avea o firmă, și ne-a amenințat că oricum el va câștiga Dar aveam și patroni buni, care ne-au mai dat și de mâncare. Era piața aia veche, nu dacă îl dăm în judecată, pentru că n-avem martori. Atât că a plătit spitalizarea, pentru era încă construită hala. că copilul trebuia operat. Eu aici am moșit două fetițe și un băiat. Când nu a venit salvarea, au fugit după mine. A fost un caz acum 3-4 luni. Dau și injecții. Am învățat de la asistente, când am fost în spital, am furat meseria. Dacă Dumnezeu mi-a dat harul asta, trebuie să ajut pe cine are nevoie. Nu la școală am învățat asta, că în Gilău am făcut patru clase, pe Femeie, 61 de ani vremuri doar atâta era acolo, iar când am început să lucru la Armătura am mai făcut trei clase. Niciodată nu mi s-a întâmplat să greșesc cu injecțiile. Aici nimeni altul nu Eu vă pot arăta actele mele. Am hipertensiune, gușă, diabet, probleme cu ini- știe. Unii au medic de familie chiar în Zorilor, este foarte departe. Medicul meu este ma, am făcut și comoție cerebrală. Dar se pare că nu am suficiente boli, pentru că în Mărăști. Dar oricum e greu să mergi de aici chiar și până acolo când ai nevoie să nu mi-au aprobat să intru în pensie de boală. Dacă ești țigancă, stai. Sau dacă nu ai primești injecțiile. Medicul meu este un om foarte bun. Toți cei de sus, de la rampă bani să le dai, nu te aprobă. Soțul meu a lucrat de la vârsta de 15 ani, cel mai mult la și din Dallas sunt înscriși la el. Are prea mulți pacienți. E și specialist și sufletist, are Armătura. Are 21 de ani în grupa întâi și 7 ani în grupa a doua la Armătura. Acolo s-a suflet de aur, e milos, stă de vorbă cu tine, nu contează dacă ești țigancă. îmbolnăvit, la turnătorie. Acum este în pensie. Dar pensia lui nu este suficientă, dăm mulți bani pe medicamente.  bloc, am mai lucrat doi ani după aceea. Condițiile nu au fost prea bune, dar a fost Perspective din totuși bine și salariul destul de bun. Când am ieșit de acolo, m-am mutat într-o ba- racă de pe Canton, care era pentru muncitorii de la CFR, acolo m-am băgat eu. M-a lăsat patronul, a fost o cameră mare și bucătărie. Dar din milă am adus acolo familii Pata Rât 1 care erau pe drumuri. Și patronul m-a dat afară din cauza asta. Am depus dosar pentru locuință socială cât am stat pe Canton. Dar nu am primit. Au dat la alții. Apoi am plecat dincolo o vreme. Adam Iosif, Elena Părinții mei nu au avut bani de facultate pentru noi, am fost șapte frați. Mergeam după școală la oameni cu ziua. Cu părinții am avut apartament în Deva, tata lucra la minerit 28 de ani cu un frate de-al meu. Aveam patru camere. Acolo noi eram între Greta, Florin Tala oameni când ieșeam din apartament. Eu am făcut școala la Aiud, deci am plecat de la părinți. Am făcut profesionala. Zidar-finisor. Și apoi am învățat și meseria de ospă- tar-bucătar. Apoi m-au recrutat în armată. Între timp, un frate de-al meu s-a botezat aici în Cluj și bătrânii au venit încoace cu el, stăteau pe Byron. De acolo i-au scos Intervențiile adunate mai jos s-au făcut cu ocazia formării dedicate animatorilor afară pompierii, nu le-a dat nicio despăgubire. I-au scos de acolo și atunci au venit Taberei multiculturale de la Casa Tranzit derulate la sfârșitul lui august 2012. La încoace. Au venit cu mascații, asta a fost prin 1998. Părinții aveau contract de închi- tabără au participat și copii din zona Pata Rât a Clujului: din Dallas, vechiul Pata riere acolo. I-a scos pe toată lumea. Dar cine a reintrat acolo a intrat pe bani. Istorie Rât, din noul Pata Rât, numit și Colina Verde de autorități, precum și de pe strada lungă și dureroasă. Am luat-o de multe ori de la zero în viață. Cantonului. Participarea copiilor care trăiesc pe rampa de gunoi alături de familiile În 2011, CFR Cluj ne-a dat în judecată și pe copiii nou născuți, că stăm pe terenul lor nu a fost posibilă din mai multe motive, printre ele fiind și faptul că ei nu sunt lor, că am ocupat ilegal locul. Dar mulți dintre noi au fost mutați acolo de primărie, din obișnuiți să fie plecați de lângă părinți timp de mai multe ore pe zi. Interlocutorii 2002 încoace. În 2004 și în 2005 Funar și Boc au semnat acordul cu Fundația Ecce acestei întâlniri se cunosc de cel puțin doi ani. Împreună ne-am propus să intro- Homo care a făcut acolo 50 de case de termopan, de câte o încăpere, și oamenii ducem animatorii taberei de vară în lumea în care trăiesc copiii cu care urmau să au avut contracte temporare cu Ecce Homo. Li s-a spus că vor sta acolo o perioadă 278 lucreze timp de o săptămână. scurtă. 279 Fiica mea mică este în clasa a patra, ea merge la școala specială. Cea mare are 13 ani, este la școala din Someșeni, și are patru diplome, la matematică, dar și la limba romani. Chiar dacă la noi nu se vorbește țigănește. Eu sunt pe jumătate ma- Iosif Adam ghiar. Mama mea este maghiară. Copiii de aici de pe Cantonului merg la școala din Someșeni. Și la școala ajutătoare de pe strada București. Trebuie să treacă calea fe- Eu am 40 de ani. Cu ce să încep... Aș avea multe de spus. Dumneavoastă știți rată, apoi strada Aurel Vlaicu, ca să ajungă la stația de autobus. Școala ajutătoare îi unde plecați de aicea după ce ne despărțim și eu știu unde plec. Mi-e și rușine să ia cu mașina. Sunt și părinții de vină dacă copiii nu merg la școală. Dar asta are multe spun. Într-un coteț, pentru că nu pot să numesc locul acela casă. Stau pe strada cauze. Nu au bani din ce să-i îmbrace. Le este teamă de drumul până la școală. Au Cantonului. Acelea nu sunt locuințe. Acolo suntem vreo 130 de familii, peste 500 de fost multe accidente. Oamenii și-au pierdut și speranța. persoane. E groază. Asta ne-a dat primăria. Firmele nu ne angajează... Pentru că suntem blonzi cu ochii albaștri dacă înțele- Căsuța asta în care stăm am făcut-o de 6 ani. Am refuzat termopanul atunci geți ce vreau să vă spun. Eu am făcut școala profesională și am mai multe diplome: când s-au făcut, în 2004 și 2005, nu am vrut să mă stabilesc aici. Și totuși aici de constructor, de bucătar și de sudor. Am și lucrat în aceste meserii. Dar acum nu am rămas. Eu sunt aici în zonă de mai mulți ani, am stat multă vreme în căminul am loc de muncă. Mă duc la interviu, dar nu mă mai cheamă înapoi. Soția mea lu- firmei de construcții, acum se cheamă ACI, fostul TCI, de peste drum. Aici unde crează la primărie, la curățenie (venit minim garantat) sau merge acolo unde o trimit suntem noi acum au fost moloaze, betoane, gropi pe atunci, nici nu m-am gândit și primește două porții de mâncare gratuită. Nu avem sprijin. Să avem locuința noas- că voi ajunge aici. Dar blocul ACI s-a renovat și m-au dat afară. Acum costă 300 lei tră, o casă decentă. Primăria poate să vină oricând să ne spună: plecați. Eu mă lupt... întreținerea. Nu m-am mai putut întoarce acolo. De vreo opt ani a trebuit să ies din dar nu am sprijin din partea autorităților sau de la cineva cu o funcție mai mare. Eu vreau să fac aici ordine și curățenie, dar nu am dovadă că eu reprezint Cantonului și lumea mă întreabă în numele cui vorbesc. Am umblat mult pe la domnul Veres pentru containere de gunoi și la primărie să mă ajute să facem curățenie, s-a adunat 1 Fragmente din Capitolul „Întâlniri cu Pata Râtul/ Találkozások a Pataréttel”, din volumul Educație extra- gunoiul aici în spate la barăci timp de zece ani. curriculară și comunicare interculturală prin artă/ Iskolán kívüli oktatás. Művészet és interkulturális kom- Personal eu mă lupt să ies din umbra asta. Aici trăim într-o umbră. munikáció (editat de Hajnalka Harbula), Cluj: EFES, 2012, pp. 152-179  Elena Greta Au fost multe organizații care ne-au mințit și ne-au luat și actele. Toată lumea și-a bătut joc de noi. Ne-am trezit că suntem angajați, de la finanțe ni s-au eliberat Eu am patru copii. Trei băieți și o fată. Am fost evacuați în decembrie 2010 de adeverințe cum că am fi fost angajați și am fi avut venituri. Când am mers să căutăm pe strada Coastei în Pata Rât unde am primit o cameră de 16 metri pătrați, deci doi firmele, nu le-am găsit la adresele declarate. Am anunțat autoritățile, dar nu au făcut adulți și patru copii pe 16 metri pătrați. Avem o baie comună pe care o folosim în jur nimic. de 40 de persoane, împreună deci cu familiile care locuiesc în celelalte trei aparta- Eu am lucrat în mai multe locuri înainte. Dacă firmele au dat faliment, m-am an- mente ale modulului nostru. În Pata Rât primăria a construit în 2010 în total 10 astfel gajat în altă parte sau dacă căutam un loc de muncă cu un salariu mai bun, am putut de module. Din 76 de familii mutate de pe strada Coastei numai 40 au primit câte o să merg în altă parte. Dar de când ne-a mutat în Pata Rât nu m-am mai putut angaja. cameră și 36 au rămas pe dinafară. Asta în timp de iarnă. Lor primăria le-a spus: con- Nu am vrut să ne dăm copiii în școala din Someșeni. Dar în alte școli ne-au spus struiți-vă pe acest teren și au marcat terenul cu șanțuri, construiți-vă ilegal, cum ați fă- că nu ne pot lua, eventual dacă am cunoștințe, să fac flotant pe buletin. Dar eu aveam cut și pe Coastei, asta le-a spus. Și le-a mai dat la fiecare câte șapte bucăți de scânduri copii mai mari la școală și pe baza asta mi-a înscris și copilul cel mic până la urmă. și două grinzi. Câteva familii care au rămas fără locuințe au început să-și construiască Pentru asta luptăm și nu ne pierdem speranța. Noi vrem să plecăm de acolo. Nu căsuțe din lemne, dar nu au aprobare deocamdată. Le este și frică oamenilor că vor fi suntem ca cei din Dallas care doresc să trăiască acolo pentru că trăiesc și muncesc din nou demolați. Sunt mulți care se pricep la construcții. Dar toți sunt în nesiguranță. acolo de 30 de ani. De fiecare dată când povestesc mi se face rău. Cum suntem și noi. Aerul acela toxic ne îmbolnăvește. Mulți copii au ajuns la spital din cauza asta. Nu știu dacă vă puteți închipui cum miroase seara când se aerisește locul acela acoperit unde Terapia și-a depozitat deșeurile de la medicamente. Florin Tala Ce să vă spun, este o situație foarte grea. Din condiții de centru am fost țâpați la periferie. Și ne-am dori toți romii de acolo să fim mutați înapoi în oraș și să nu mai lo- Eu stau în Dallas din 1999. Știu ce înseamnă să nu ai curent, să nu ai apă în casă. cuim acolo lângă rampa de gunoi. Avem copii la școală care învață bine, care au fost Și sunt mediator școlar la școala Dârjan. Acum cu jumătate de normă mă ocup și de premianți, dar dintre care foarte mulți au devenit mai slabi la învățătură din cauza mediere sanitară și încerc să atrag atenția autorităților asupra problemelor cu care mutării noastre acolo. Și unii chiar au rămas repetenți acum, iar școlile vor să scape se confruntă comunitatea. Miros neplăcut, bacterii, șobolani, șoareci ș.a.m.d. Rampa de ei, ne spun să mergem la școala din Someșeni. Deci, sunt foarte multe familii, nu de gunoi. Deșeuri în descompunere. Numai de vreo cinci ani au acoperit stația de 280 sunt numai eu, cu greutăți și mizerii. Avem de suportat mirosul care vine de la stația decantare. A fost și cimitir de oase de animale acolo. 281 de deșeuri de medicamente de la Terapia, nemaivorbind despre mirosul rampei de Oamenii din Dallas muncesc mult pe rampa de gunoi. Nu poate să spună cineva gunoi, care mai ales vara este insuportabil. că lor nu le place să muncească. Am dus odată 60 de persoane de etnie romă la Nu putem lăsa copiii afară, nu putem lăsa geamurile deschise, stăm câte două, un târg de joburi, la Casa de Cultură. Știți pe câți i-a angajat? Două persoane. Și pe trei familii într-o cameră, avem copii mari, de 18 ani, de 19 ani, de 20 de ani. Și de doi oameni nici nu îi interesa unde trebuie să lucreze, doar să aibă un venit minim. Și nici ani de zile au promis că fac ceva pentru noi, dar nu au făcut nimica... Noi vrem să ni așa nu și-au găsit de lucru. se facă dreptate și mai ales pentru copilașii noștri că ei sunt viitorul nostru. Și pentru Am 60 de copii din Dallas la școala Dârjan și încă vreo 10 copii de pe Cantonului. asta luptăm. Și nu ne pierdem speranța. Îi văd zilnic acasă, știu ce greutăți au, știu cât le este de greu să țină pasul cu școala, Vreau să vă spun că majoritatea copiilor de la noi, din colonia nouă, toți umblă să meargă curați la școală, să nu fie umiliți de alții. Am încercat să înscriem copii și la școală. Avem foarte mulți copii care au fost plecați dincolo și au adus medalii. în alte școli din oraș. Ca să nu transformăm Dârjanul în școală segregată. Colaborez Dar suntem foarte discriminați. Eu am buletin de Pata Rât pentru că am fost obligată și cu Asociația Amare Prhala, asociație pentru drepturile omului. Și mai încercăm să să-mi schimb buletinul: aveam nevoie de niște acte de la primărie și n-au vrut să-mi rezolvăm câteva cazuri, mergem la școli, ca să evităm abandonul școlar și să evităm dea până ce nu am schimbat domiciliul din Coastei în Pata Rât. Vreau să vă spun că ca școlile din oraș să îi trimită pe copiii din Pata Rât înapoi la Dârjan. Dar ar fi nevoie oriunde mă duc și îmi cere buletinul, mă privește așa cu o privire de aia... nasoală. de mediatori școlari și în alte școli. Și de asistență educațională gratuită, ca acești Eu simt asta. Numai vede scris acolo strada Pata Rât și se uită cu alți ochi la mine. copii dezavantajați să poată să și rămână la școala la care se înscriu. Măcar dacă strada aia ar avea un alt nume și dacă ar avea un număr, nu Pata Rât fără Școala Dârjan a școlarizat mulți copii din Pata Rât în a doua jumătate a anilor număr. Dar n-are, numai Pata Rât. Și cum știe toată lumea că acolo este rampa de 1990, beneficiind de sprijinul programului Phare. Drept urmare, din păcate, mulți pă- gunoi ne privesc, nu știu cum să vă spun, ca pe niște gunoaie. rinți români și-au retras copiii de la această școală. Astfel școala a început să devină Noi am fost mutați din oraș în capătul lumii. Și n-o făcut bine ce o făcut. Și chiar școala romilor, în oraș și în cartierul Someșeni lumea spune că asta este „școală de dacă ne-o mutat ar fi trebuit să ne dea o casă socială decentă. Nu să folosim o baie țigani”. Într-un sens negativ. Ceea ce nu este bine. Copiii de pe strada Cantonului mai atâția oameni de pe un palier. Mai ales când începe școala. Când începe școala îi un merg și la școala specială de pe strada București. Îi duc cu autobuzul. Primesc o masă dezastru, dimineața stai la coadă la baie... Dar și camerele sunt foarte mici. Eu aproa- caldă. Și rechizite gratuite. Părinților le convine asta. Pe de altă parte, sunt copii care pe de doi ani dorm pe jos. Cum camera e mică, am numai două paturi micuțe pentru rămân repetenți la alte școli, pentru că nu pot ține pasul, pentru că acasă nu au condiții copii. Este o situație foarte grea. și sunt înscriși la școala specială din acest motiv. Ei nu sunt copii cu dizabilități.  Particip la taberele de vară pentru copii de la Tranzit de mai mulți ani. Încerc să strâng elevii care învață cel mai bine. Pentru că, chiar dacă sunt săraci, au învățat bine. Și astfel încerc să-i stimulez. Pentru că altcumva n-ai cum să-i stimulezi. Cum altfel ai putea să alegi, cine să vină la această tabără din atâția copii din Pata Rât? De ce facem segregare? Copiii romi trebuie integrați și în alte școli. Cum este școala Vaida Voievod, nu este mai departe de Pata Rât decât Dârjanul. Avem lege pentru asta. Trebuie să respectăm această lege. Când spun la școli că sunt de la Amare Prhala, atunci vorbesc altfel cu mine. Dar de ce? Pentru că fiecare copil are dreptul la educație. Nu este corect să facă diferență. Copiii vor să se încadreze în societate. Școala trebuie să faciliteze această dorință. Este bine ca la școală copiii dezavantajați să cunoască și alți copii și invers. 282  INTERVIURI CU CERCETĂTORI ȘI ACTIVIȘTI „Marșul pentru dreptate socială”, decembrie 2011  etnie romă care aparțin unor categorii sociale marginalizate. Mai departe, trebuie să „Proiectele dedicate facem distincție între militantismul civic care vizează fenomenul nedreptății sociale independent de constrângerile oricăror finanțări și implicarea ONG-istă în proiecte cu fonduri care, vrând-nevrând, trebuie să se structureze și în funcție de apelurile locatarilor din Pata de proiecte existente, adică și în funcție de viziunea celor ce sunt în poziția de a defini anunţurile de proiecte. Proiectul ROMEDIN, acum în derulare, în conceperea căruia am jucat un rol important, se încadrează în categoria din urmă. Este un proiect Rât vor genera finanțat de un concurs de proiecte înscris în cadrul serviciilor sociale, dar pe care l-am gândit și în funcție de înțelegerea mea despre rolul organizațiilor neguverna- mentale în relație cu instituțiile publice, în mod particular în ceea ce privește feno- rezultatele promise menul excluderii sociale manifestate în domeniul educației școlare. Pe de altă parte, acțiunile civice în care m-am implicat din 2010 încoace (proteste, marșuri, petiții, etc.) țin de celălalt registru al implicării publice, acela care, utilizând instrumentarul reven- dacă în următorii dicativ, își propune să pună presiune asupra autorităților publice pentru ca acestea să-și asume responsabilități față de drepturile sociale, în acest caz cele de locuire ale cetățenilor. Pot să afirm că m-am implicat în ambele tipuri de acțiuni cu aceeași cinci ani se investesc viziune despre cauzele nedreptății și marginalizării sociale, precum și despre ro- lul statului atât în generarea acestui fenomen, cât și în contribuția la soluționarea lui. În al treilea rând, trebuie să facem distincție între diverse tipuri de cercetări masiv resurse (în măsura în care și cercetarea este un proiect într-un anumit sens), adică între investigații care se derulează, ca să zic așa, în comunități de romi, de exemplu etnografii sau studii comunitare și cercetări care pleacă de la anumite realități cu 286 financiare și politice care aceste comunități se confruntă și care își pun întrebarea ce anume ne spun aceste fenomene despre modul în care funcționează societatea și politicul, inclu- siv politica economică. Personal, chiar dacă nu am reușit să răspund întotdeauna 287 pe locuire” adecvat la această întrebare, mă interesa să înțeleg acest context general care are impact asupra modului în care persoane de etnie romă sunt împinse la margi- nea societății, fiind deposedate de drepturi sociale, printre ele dreptul la educație Enikő Vincze școlară, la muncă și la locuire decentă. Dar, revenind la întrebarea ta legată de Cluj... Clujul a urmat un pic mai târziu decât primele mele preocupări şi primele mele întâlniri cu persoane de etnie romă trăind în comunități mai mult sau mai puțin compacte împinse în marginalitate. Primele în- Enikő Vincze este profesor de antropologie socio-culturală și sociologie la tâlniri au început în cadrul unor cercetări, prima în 2004, care se derula în Orăştie pe Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și activist pentru dreptul la locuire. De-a lun- problematica accesului la serviciile ce ţin de sănătatea reproducerii, a politicilor de gul anilor cercetările sale, activitățile sale didactice și publicațiile ei s-au concen- reproducere şi a serviciilor însele din domeniul sănătății reproducerii, dar și a mili- trat asupra unor teme cum ar fi identități și intersecționalitate, etnicitate și gen tantismului femeilor rome în relație cu aceste problematici. Acolo am întâlnit pentru social, naționalism și feminism, femeile rome, viața socială a drepturilor omului, prima oară faţă-n faţă o comunitate de romi ghetoizată, care locuia la periferia loca- accesul romilor la educație școlară, loc de muncă, sănătate și locuire, agenda so- lităţii şi acolo am descoperit pentru prima oară, în mod direct, ce anume înseamnă cială europeană, politici de incluziune socială, marginalizare și excludere socio-te- să locuieşti în astfel de zone şi ce consecinţe are asta inclusiv asupra accesului la ritorială, dreptate socială și locativă, justiție spațială și critica sistemului capitalist1. servicii de sănătate, dar și cum femeile rome din aceste zone, atunci când iau decizii în acest sens, al reproducerii, sunt supuse unor multiple constrângeri și discriminări. Mai târziu au urmat alte cercetări. De pildă, una legată de participare şcolară. Pe Alexandru Polgár: Ce m-ar interesa în primul rând este cum ai ajuns să lucrezi pe proiecte care implicau romi aici la Cluj? Enikő Vincze: Am putea începe prin a discuta ce înseamnă „a lucra pe proiecte care 1 Interviurile cu Enikő Vincze, Cristina Raț, Adi Dohotaru, Hajnalka Harbula și Simona Ciotlăuș sunt reali- implică romi aici la Cluj”? În primul rând, pentru a puncta nevoia de a specifica că tot zate pe parcursul anului 2015 de Alexandru Polgár, în urma unei înțelegeri, atât pentru revista Idea cât și ceea ce am făcut nu se referă la romi în general, ci la persoane auto-identificate de pentru volumul Pata, ocazie cu care îi mulțumim.  această temă ne-am derulat activităţile în mai multe oraşe, mai ales Timişoara şi Cluj, Nu s-a spus clar până în ultimul moment cine va fi mutat în casele modulare a căror în cadrul mai multor programe. La Timişoara am lucrat cu Letiţia Mark, președinta construire se pregătea în zona Pata Rât. În 2010, prin petiţiile Fundației Desire și ale Asociației Femeilor Rome pentru Copiii Noștri, în vederea identificării și eliminării Asociației Amare Prhala ne-am arătat opoziția față de ghetoizare. Apoi, prin acțiu- segregării şcolare, sub egida unui proiect sprijinit de Roma Education Fund. Ulterior, nile care au urmat în 2011, întreprinse sub egida Grupului de Lucru al Organizațiilor în cadrul cercetării EDUMIGROM, am avut ocazia de a căuta să răspund la întrebări Civice, ne-am axat pe cazul „Coastei”, pe evacuarea de pe strada Coastei din de- privind factorii ce influențează accesul la școală și ce rol au diferențierea și identifi- cembrie 2010. carea etnică în acest proces. Apoi a urmat un proiect de cercetare despre accesul la Practic, acela a devenit cazul-emblemă al Clujului când vorbeam de evacuare forțată muncă, ce înseamnă munca şi ce tipuri de munci sunt accesibile pentru persoanele și segregare rezidențială, dar este foarte important să ne readucem aminte și de care locuiesc în zone defavorizate, respectiv sunt de etnie romă şi se confruntă cu evacuările anterioare. Acelea nu erau atât de, cum să spun, „spectaculoase” între condiții precare de trai. ghilimele, pentru că s-au derulat de-a lungul mai multor valuri şi au vizat grupuri mai Prin aceste cercetări am ajuns și pe strada Cantonului din zona Pata Rât, Cluj. Am mici. Unul dintre cazuri e totuşi renumit, reflectat şi în presa acelor timpuri, și anume conștientizat tot mai mult – și în practică nu doar în teorie! – că a face cercetări în evacuarea din Casa Călăului de pe strada Avram Iancu. Acolo erau vreo cincispre- zone defavorizate trebuie să însemne a le face cu niște scopuri prin care poți veni zece familii, sau chiar douăzeci. Au fost purtaţi prin oraş în beciuri de blocuri, în pă- într-un fel sau altul în sprijinul oamenilor de acolo. Asta a fost deci prin 2009 și aşa duri, la marginea Someşului şi apoi pe strada Cantonului. Când spun „purtaţi”, asta am început să cunosc câte ceva despre situația locatarilor de pe strada Cantonului. înseamnă că toate astea s-au petrecut oarecum sub jurisdicţia primăriei. Mai precis Apoi a urmat momentul evacuării, în decembrie 2010, a peste 70 de familii de pe sub cea a poliţiei locale în primul rând, care, punându-le la dispoziţie oamenilor ma- strada Coastei. Acela a fost momentul în care, dincolo de cercetări sau, în anumite şini cu care le transportau lucrurile, a gestionat aceste situații sau i-a orientat, de fapt, perioade, chiar mai mult decât cercetări, preocuparea mea față de aceste probleme pe oameni, spunându-le unde se pot stabili, când trebuie să se mute din nou, etc., s-a manifestat în acţiuni de intervenţie, în proteste stradale, în petiţii, în scrisori, în ultima lor staţie fiind strada Cantonului. Asta în 2000. În mod paradoxal, câţiva re- acţiuni revendicative care vizau autorităţile locale şi cele naţionale, cu scopul de a prezentanți ai poliției locale au rămas în mintea unora ca spunând ceva de genul: eu pune presiune pe ele, în primul rând pe autorităţile locale, pentru conştientizarea sunt mama voastră, eu o să am grijă de voi. Apoi au mai fost şi alte evacuări în oraş, faptului că ele au creat aceste situaţii (zonele defavorizate) şi au responsabilitatea de pe strada Byron, strada Kővári, de pe Calea Turzii, în diverse momente și din dife- de a găsi soluţii la această problemă. Nu am avut instrumente prin care să fi putut rite motive, care și ele au condus la așezarea altor familii pe strada Cantonului. Unii 288 opri evacuarea, nu am avut instrumente prin care să îmbunătățim viața oamenilor au fost scoși pe stradă din foste locuinţe proprietate de stat, care au fost vândute pe 289 din Pata Rât. Ceea ce ne-am propus prin acțiuni militante din 2010 încoace a fost să sub mână unor întreprinzători locali. Acesta a fost cazul, de pildă, pe strada Byron. punem zona Pata Rât pe agenda publică a municipiului Cluj. Despre Pata Rât aproa- Locatarii care erau acolo, chiriaşi anterior, nu mai puteau cumpăra apartamentele, au pe toată lumea ştia că există, dar s-a preferat să se facă abstracție de zonă, era un fost scoşi pe stradă. Era sfârşitul anilor 1990, când se făceau speculaţii imobiliare din fenomen vizibil-invizibil. Noi am vrut să generăm o deschidere și o asumare politică plin, fenomen care nu s-a încheiat nici astăzi. Apoi strada Kővári era un caz de teren clară și explicită din partea administrației publice în raport cu ce se întâmplă la Pata aparţinând CFR-ului în zona Gării, mai jos de Gară, de fapt, unde s-au aşezat cetăţeni Rât. ai României, care au devenit „persoane fără adăpost” în anii 1990. Cred că stăteau Foarte pe scurt, asta este istoria implicării mele la Cluj. Aş adăuga doar că ea a în- în nişte containere, fiind mutaţi cu containere cu tot pe strada Cantonului, tot de ceput să dobândească și un alt sens de când, de vreo trei ani, am decis ca, în cadrul poliţia locală, cu promisiunea că e un loc temporar din care vor fi mutaţi cât mai re- unei cercetări despre spațializarea și rasializarea excluderii sociale, să identificăm pede. Au trecut cincisprezece ani de atunci şi niciuna dintre aceste familii n-a fost aceste procese și în alte patru orașe, ajungând să analizăm modul în care regimul mutată de acolo sau sprijinită să obţină o locuinţă socială sau un teren sau să fie capitalist conduce la precarizarea unei părți a clasei muncitoare și la împingerea sprijinită prin alte modalităţi prin care statul ar trebui să susțină accesul la o locuire acesteia în zone precare de locuire, în timp ce atât aceste categorii sociale, cât și decentă al unor persoane marginalizate. Aşa s-a format strada Cantonului. Practic, teritoriile respective se rasializează, fiind asociate cu o presupusă esență etern este corect să spunem că pe strada Cantonului s-a format o zonă rezidențială a inferioară. persoanelor devenite fără adăpost după 1990, cu contribuția autorităților locale. Este un fenomen pe care autoritățile publice nu au reușit să-l administreze în mod A.P.: Să reamintim totuşi contextul evacuării de pe strada Coastei. Avem impresia adecvat. Decât prin tolerarea creării zonei, pentru a se preface că fac ceva pentru mereu că e ceva ştiut, dar rareori ne aducem aminte de detaliile concrete ale situaţi- aceste persoane, dar fără a trebui să-și asume responsabilități față de nevoile lor ei pentru a le gândi ca atare. de locuire. În această zonă, caracterizată de mari carențe în ce privește infrastruc- E.V.: Strada Cantonului din Pata Rât s-a format, şi ea, în mare măsură, drept rezultat tura de locuinţe, oamenii au fost ţinuţi în condiţii de informalitate, adică niciodată al evacuărilor din oraş, care au început prin anii 2000 și au împins oamenii fără adă- nu li s-a legalizat şederea acolo, ceea ce înseamnă o stare de nesiguranță perma- post în această zonă, cazuri mai puţin cunoscute şi mai puţin vizibile. În 2010, decla- nentizată a locuirii, în condițiile în care locatarii de aici oricând se pot trezi că vor fi rațiile din partea Primăriei au fost foarte confuze atunci când vorbeau despre nevoia alungați, iar acest „oricând” se va întâmpla atunci când cineva va avea nevoie de de a identifica terenuri pentru „romii din Coastei, Cantonului și Pata Rât / Dallas”. acest teren pentru alte scopuri...  administrate altfel și chiriașii ar fi putut avea domiciliul legal pe acele adrese. Dar toți A.P.: Informalitate? Nu este o stradă veritabilă? Nu e înregistrată ca atare? locatarii de pe strada Cantonului au rămas în informalitate, zona transformându-se E.V.: Ba da, dar locuinţele în care stau nu. Practic, cei care au acte de identitate au într-un așezământ informal, care, cum spuneam, este la limita dintre legal și ilegal, pe o altă adresă din Cluj-Napoca ori au buletine provizorii pe care se menţionează fiind astfel o situaţie în care oamenii sunt expuşi mereu risculului demolării ori al „Cluj-Napoca fără domiciliu” sau „lipsă domiciliu”, „lipsă dovadă locuinţă”. Conform contestării faptului că există şi că există legal acolo. actului lor de identitate, acești locatari sunt „persoane fără adăpost”, căci o persoa- Nesiguranța acestui statut a culminat în 2011 într-un proces intentat de CFR împotriva nă fără adăpost, până la urmă, este o persoană care nu are domiciliu sau nu are lo- locatarilor de pe strada Cantonului. Pentru că fâşia asta de teren, strada Cantonului, cuință care să fie recunoscută ca locuință legală, formală de către autorități. Datorită fără număr, unde s-au amplasat aceste locuinţe, încă o dată, cu acceptul primăriei, faptului că în legislația românească actul de identitate al cetățenilor este un act care se află la, să zicem, în cel mai bun caz 7 m distanţă de liniile căii ferate. Pe fâşia asta le recunoaște identitatea ca persoane în funcție de domiciliul lor, însăși identitatea avem o zonă aflată în proprietatea statului în administraţia CFR şi o zonă aflată în persoanelor fără adăpost este o identitate împinsă în afara locuirii legale sau, dacă proprietatea statului în administraţia Consiliului Local. Terenul CFR-ului a fost întabu- vrei, în afara legalității. lat anul acesta (2015), până acum nu era. CFR-ul a dat în judecată în 2011 toţi locatarii sau cel puţin pe cei care i-au putut identifica. Erau în jur de 300 de persoane, cred, pe A.P: Asta în condiţiile în care vorbim totuşi de nişte locuinţe sociale primite de la care CFR-ul i-a identificat, inclusiv copii mici, dar nu erau toţi locatarii pe acea listă. primărie? E.V.: Nu erau locuinţe sociale primite de la primărie. În anumite cazuri, la început li A.P.: Pentru ce mai exact i-a dat în judecată? s-au pus acolo la dispoziție nişte containere din metal. Deci primăria nu a construit E.V.: Că ocupă ilegal terenul care este în administraţia CFR. locuinţe sociale pe strada Cantonului. Totuși ea s-a implicat oarecum în reglementa- rea situației locuirii de acolo, iar asta e o diferență de atitudine în raport cu situația lo- A.P.: Şi cum s-a rezolvat acest proces? cuirii din colonia Dallas. Ceea ce s-a întâmplat pe strada Cantonului este că, în 2004, E.V.: CFR-ul a pierdut. Atunci, împreună cu domnul Pavel Doghi, am contactat Romani a apărut o organizaţie care se cheamă Asociaţia Creştină „Ecce homo”. Ei s-au oferit Criss din București, care a angajat un avocat şi am colaborat şi noi la acest demers. să ofere sprijin umanitar acestor oameni şi au amplasat acolo cam cincizeci de căsu- De exemplu, am dat de aceste documente de care-ţi povestesc acum, la „Ecce ţe care se cheamă „case de termopan”. Practic şi astea sunt dintr-un material meta- homo”, și am făcut legăturile dintre mai multe informații. Primăria nu scotea la iveală 290 lic. Fiecare casă constă dintr-o încăpere. În 2004 Funar, în 2005 Boc au semnat un aceste documente și informații, pentru că interesul ei era şi este ca să nu-şi asume 291 acord de colaborare cu „Ecce homo” în care se zice aşa (şi avem aceste documente vreo faptă sau vreo responsabilitate în ce privește prezentul și viitorul oamenilor pentru că le-am procurat în 2011, când CFR a dat în judecată oamenii pe motiv că ar de pe strada Cantonului. La un moment dat şi primăria a fost inclusă în proces, dar sta abuziv acolo): primăria acordă Asociaţiei „Ecce homo” dreptul de amplasa acolo pârâţii erau oamenii, locatarii, şi au fost chiar două procese. Ambele au fost pierdute respectivele locuinţe; primăria îşi asumă să asigure infrastructură sanitară şi acces la de CFR, judecătoria a respins ca nefondate procedurile cerute de CFR. Important utilităţi acestor oameni; primăria declară că terenul de acolo este în proprietatea ei. este că au pierdut procesul şi că oamenii n-au putut fi evacuaţi de acolo, n-au trebuit Şi „Ecce homo” a amplasat acele locuinţe acolo şi a făcut contracte de comodat cu să plece în altă parte, n-au trebuit să-și caute alte locuri unde să se stabilească ca familiile, care înseamnă practic o dare în folosință gratuită pe o perioadă determina- persoane fără adăpost. Dar asta în sine nu a rezolvat situația lor, care nu a devenit tă, astfel încât, după caz, aceste contracte se prelungesc (sau nu) din șase în șase nici mai sigură și nici de îmbunătăţit nu s-a îmbunătățit deloc. Situația lor precară s-a luni sau din an în an. Deci oamenii puteau să creadă că ei stau acolo legal, doar că perpetuat de atunci. acea legalitate n-a fost dusă până la capăt, adică oamenii să fi primit dreptul de a Ceea ce s-a mai întâmplat atunci este că s-a făcut confuzie între cei care stăteau în avea act de identitate pe această adresă, deci toată zona a rămas „Cantonului fără această formă de care ziceam, deci cvasilegal, pe o parte de teren aflată în propri- număr”. Aşa se cheamă informal, iar casele n-au fost niciodată înregistrate formal / etate de stat şi sub administrația Consiliului Local şi ceilalţi locatari, care de atunci, oficial în cartea funciară. timp de cincisprezece ani, pe lângă aceste căsuţe şi-au făcut, din surse proprii, bară- Apoi a mai fost o altă organizaţie, Asociaţia de Întrajutorare a Familiei. Ea a colaborat ci sau alte case, improvizaţii, cum le-am zice, unele dintre ele apropiindu-se mai mult mai târziu cu Fundaţia „Pro Roma”, de origine olandeză şi activă, de fapt, în colonia de liniile de cale ferată, care sunt dezafectate. Construcţii cărora CFR-ul le reproşea- Dallas. Aceste asociații au făcut, la rândul lor, câteva locuinţe pe strada Cantonului. ză că s-au amplasat pe un teren aflat în proprietate de stat şi în administrația CFR. Din lemn, așa-numitele „căsuţe verzi”, pentru care primăria are documente prin care Revenind la momentul 2010: de ce se leagă strada Cantonului de evacuarea de pe le dă acordul sau, mai mult decât atât, le dă autorizaţie de construcţie. Chiar am vă- strada Coastei? În 2010, prin martie, îl aveam ca vice-primar pe László Attila. El a fă- zut eu însămi un document de hotărâre a Consiliului Local, în care despre trei dintre cut primele declaraţii în presă conform cărora Primăria pregătea mutarea romilor de aceste zece căsuţe se spune că vor fi preluate în stocul de locuinţe sociale al munici- pe strada Cantonului, de pe strada Coastei, din Pata Rât, unde „Pata Rât” se referă la palității. E posibil să existe chiar mai multe căsuțe verzi care au același statut. Hotărâri Dallas, şi căuta un teren unde să-i amplaseze. Acolo, în declaraţia aceea, se vorbea care, iarăşi, nu s-au dus până la capăt în sensul de a le fi acordat oamenilor siguranța de circa 2.000 de romi, deci au fost în mod specific, explicit numiţi romi, se spunea, locuirii, căci dacă aceste case se preluau în stocul de locuințe sociale trebuia să fi fost căutăm soluţii pentru romi. Atunci în 2010 am început noi cu domnul Doghi, anterior  amintit, o serie de petiţii, la ce ne pricepeam pe atunci, cum să ne adresăm primăriei, sunt amplasate pe terenuri vizate de dezvoltatori, unde se doreşte construirea unor înaintând solicitarea de a nu crea ghetouri, de a nu muta oamenii în felul acesta, de clădiri de birouri, bănci sau clădiri de locuințe vândute la un preț mare. a analiza fiecare caz în parte, soluţiile să fie diverse, să nu se evacueze oamenii de În anii 2000, se vede deja dramatic și rezultatul politicilor de locuinţe sociale, adică pe strada Coastei, ea fiind integrată în oraş, deci solicitări de acest gen. Am scris al faptului că nu se construiesc sau se construiesc foarte puţine locuințe sociale, inclusiv preşedinţiei şi guvernului, dar practic astea n-au contat deloc, cu siguranţă. astfel încât noile generaţii nu mai au acces la ele, iar familiile tinere își construiesc Apostu, pe atunci primar, refuza orice dialog, orice discuţie, iar în toamna lui 2010 eventual propriile spații de locuire pe lângă casele părinților (atât cele aflate în pro- s-au şi apucat de construcţia caselor modulare în Pata Rât. Atunci am continuat de- prietate personală, cât şi cele închiriate) și fac asta fără autorizație de construcție, mersurile, au fost mai multe organizaţii de romi din ţară care ne-au sprijinit, au venit contribuind astfel la crearea unor așezăminte informale. O astfel de situație întâlnim în Cluj. Viceprimarul ne-a primit o dată la o masă rotundă, ocazie cu care ni s-a spus și pe strada Stephenson din Cluj, un alt caz de care am aflat de vreo trei ani: o casă că încă analizează pe cine, când şi cum să mute în aceste case modulare. Noi i-am care e cumpărată de locatari, foști chiriași din anii 1970, ai căror copii au crescut de reamintit din nou că, oricine s-ar muta, zona este aproape de rampa de gunoi, că e atunci şi şi-au întemeiat propriile familii, dar neavând unde să meargă, au început să ilegal să amplasezi ceva la sub 800 de metri de o sursă toxică, că este izolată, că are construiască informal în jurul acestei case vechi. Ei n-au autorizaţie de construcţie, impact social și uman ireversibil. Ei continuau să spună că alt teren nu au şi trebuie nu pot să rămână în aceeași casă / încăpere cu părinţii și n-au unde să meargă în căutate soluţii la aceste zone sărace. altă parte, nu au bani de chirie privată sau condiții pentru credite bancare, dar vor să rămână în Cluj, ei sunt din Cluj, s-au născut în Cluj, iar Clujul oferă încă resurse A.P.: Existau cazuri similare în România, de construcţii făcute de primărie, cum sunt de supravieţuire sau ocazii de muncă formală sau informală pe care altundeva nu le şi aceste locuinţe modulare? găsesc. Ceva similar s-a întâmplat şi pe strada Coastei, unde, în paralel cu creșterea E.V.: Da, multe. Amnesty International a adunat documente despre câteva acțiuni de valorii imobiliare a terenului, a mai avut loc şi o extindere a zonei locuibile, unde mutare în condiții precare în Piatra-Neamţ, Miercurea Ciuc. European Roma Rights stăteau preponderent persoane de etnie romă în regim de chirie socială, cu câteva Center s-a ocupat de ele în Eforie Nord, Baia Mare. Noi, la rândul nostru, am văzut construcții fără autorizație, astfel încât ambele baterii de cauze au condus la soluția situaţii similare în Călăraşi, în Ploieşti, în Târgu Mureş, cazuri de evacuări în urma evacuării administrate de primărie, nedreaptă și ilegală, aşa cum afirmă decizia ju- cărora mai multe familii ajung să se stabilească în astfel de zone, care sunt de risc şi decătorească. În zona Coastei se ridică blocuri de zece etaje. Ar fi de văzut cine sunt în apropierea unor surse toxice, respectiv n-au nicio infrastructură, apă, curent, sunt investitorii şi de aici rezultă cine e interesat în zonă şi de ce trebuia un grup de 292 iar noile sau vechile locuințe nu au autorizații de construcție, sunt tolerate un timp, oameni de etnie romă să dispară de acolo, de ce nu mai au loc acolo, de ce nu s-a 293 până când terenul pe care se află nu are valoare, apoi oamenii sunt mutați și mai în- construit un bloc acolo pentru ei, dacă tot s-a dorit îmbunătăţirea condițiilor, de ce colo. În Constanţa, pe vremea lui Mazăre, primăria a construit „campusul social Henri nu s-a asigurat accesul la utilităţi pentru toţi, de ce nu a existat preocuparea de a li Coandă”, sau „cartierul săracilor”, cu așa-numite „module cu unități locative”, unde în se crea locuri de muncă și așa mai departe. Deci, în loc să se fi recurs la o soluție de 2014 se spunea că locuiesc 3.000 de persoane. O iniţiativă acceptată de guvernanți, regenerare urbană, care le-ar fi creat locatarilor respectivi șansa de a rămâne acolo pentru că a alocat locuințe pentru mulți, printre ei persoane fără adăpost, locuinţe în condiții îmbunătățite, s-a decis mutarea lor în casele modulare construite de pri- cu costuri mici, dar care ridică alte semne de întrebare. Toate aceste cazuri laolaltă mărie la Pata Rât. reflectă cât de mare este problema locuirii în România, împreună cu tot cu privati- zarea și financializarea domeniului imobiliar, cu evacuările forțate, cu așezămintele A.P.: Cum de le-a venit în minte să ducă nişte oameni acolo, în locul acela, lângă informale, cu reducerea fondului de locuințe sociale. rampa de gunoi? De ce n-au putut găsi un altul? E.V.: Pentru că mintea rasistă, observând că în Pata Rât stau deja peste 1.000 de A.P.: Când au apărut aceste evacuări? romi, dintre care mulți lucrează pe rampă, concluzionează probabil că locul romilor E.V.: După 2000... este acolo. Colonia Dallas, strada Cantonului, oamenii de pe rampă, toți erau deja acolo. Și în loc să le ofere lor apartamente în casele modulare, dacă primăria tot A.P.: De ce oare? zicea că dorește să îmbunătățească ceva în condițiile de viaţă ale acestora, i-a mai E.V.: În anii 1990, mai precis între 1990-1993, a existat un val de pogromuri împotri- plasat și pe cei de pe strada Coastei în această zonă. Prin acest caz, autoritățile loca- va romilor, cazuri analizate de Romani Criss, de European Roma Rights Centre, de le clujene au arătat în mod cât se poate de explicit care este rolul lor în constituirea Human Rights Watch, în urma cărora casele lor au fost arse, iar ei au fost alungați zonei Pata Rât, care, dacă îl privim în evoluția sa istorică, este un rol care evoluează din satele respective, printre ele Hădăreni, Plăieşii de Sus, Kogălniceanu etc. În anii de la neluarea la cunoștință, prin semi-implicare, până la reglementarea explicită. 2000, alungarea romilor deposedați de resurse pare că s-a transpus în mediul urban, Față de locatarii coloniei Dallas, cea mai veche parte locuită a zonei Pata Rât, autori- iar acest fenomen ţine de politicile de dezvoltare ale oraşelor, când politicile neolibe- tățile locale nu au avut nici o implicare în reglementarea situației locuirii, tolerând pur rale încep să predomine şi dezvoltarea oraşelor urmăreşte mai ales atragerea inves- şi simplu faptul că oamenii care muncesc pe rampă la selectarea deșeurilor în mod titorilor străini şi o regenerare urbană, care înseamnă aşa-zisa curăţare a unor case, informal locuiesc în Dallas în mod informal. Față de locatarii de pe strada Cantonului, locuinţe, apartamente care nu sunt adecvate unor standarde urbanistice dorite și care precum am discutat mai înainte, autoritățile locale au contribuit din plin la crearea  situației de locuire semi(i)legală atât prin așezarea pe acel teren al persoanelor de- cu terenul de pe Coastei? Mare grabă în decembrie 2010, evacuare, demolări, venite fără adăpost în oraș, cât și prin acordurile date asociațiilor umanitare de a ca nu cumva să se întoarcă oamenii dacă rămâne vreo părticică de casă acolo, amplasa acolo spații de locuit. În cazul familiilor evacuate de pe strada Coastei, prin pentru ca în mai 2011 să se dea acest teren în folosinţa gratuită a Arhiepiscopiei faptul că le-au atribuit spații de locuit pe baza unor contracte de închiriere și le-au Ortodoxe pentru a construi campusul Facultăţii de Teologie Ortodoxă, care ţine eliberat acte de identitate pe acea adresă, autoritățile practic au declarat că această de Universitatea „Babeş-Bolyai”. De atunci, s-a mai făcut un teren de joacă pentru zonă este o zonă rezidențială pentru persoanele care devin persoane fără adăpost copii. Mai nou se construieşte o creșă. Toate aceste mutări ţin deci de interese în urma faptului că își pierd locuințele din alte părți ale orașului (printre altele, prin imobiliare şi de dezvoltare. Acolo unde terenul public începe să aibă valoare mai măsurile de evacuare administrate de primărie), care nu au resurse să achiziționeze mare decât casa de pe teren, iar primăria poate pune în circulaţie acel teren, să-l locuințe pe piața privată și cărora primăria nu le uşurează accesul la locuințe în altă vândă, să-l dea în concesiune, să-l dea gratuit, casele de pe terenul acela vor dis- parte a orașului, afirmând ori că nu este responsabilitatea sa să facă acest lucru, ori părea cu siguranţă. că legislația românească nu îi permite asta. A.P.: La Casa Tranzit şi nu doar acolo, aţi demarat un proiect care să-i implice pe A.P.: Ce e Dallas, de fapt? Descrie-mi-l, te rog. copiii din aceste zone, ai putea să-mi spui mai multe despre asta? Despre fundalul E.V.: Aceea e zona unde s-au stabilit primii oamenii în Pata Rât. Cred că au venit din instituţional, despre programele pe care le derulaţi, despre scopul lor explicit. Dezmir, pe la sfârşitul anilor 1960. Deja exista groapa de gunoi a oraşului. Primele E.V.: E vorba de programul ROMEDIN, care este primul program cu finanţare pe care familii s-au stabilit acolo, au început această muncă de selectare a deşeurilor şi au îl derulăm, pentru că tot ce am făcut anterior a fost muncă voluntară şi a inclus, prin- vândut deşeurile selectate. După 1990, colonia se extinde în mod vizibil. Se pare că tre proteste și tot restul, iniţiative mici şi insulare gândite pentru copii. Neavând fon- în anii fenomenului Caritas ea a crescut şi mai puternic, creşterea consumului în oraş duri, nu ne-am putut pune în practică toate ideile, toate lucrurile de care credeam că s-a tradus în creşterea deşeurilor, ceea ce a creat nevoie mai mare de forță de mun- ar fi nevoie în mod susținut, printre ele programe pentru copii, să-i aduci cât mai des că. Important este să vedem utilitatea muncii acestor oameni din punctul de vedere în oraş, să-i aduci în contexte în care n-ar putea ajunge altfel. Programul ROMEDIN a al întregului oraș. Ce se întâmpla cu deșeurile de pe rampă dacă nu erau ei? Munca rezultat din această idee. lor informală și neprotejată a fost nu doar sursa supraviețuirii lor în condițiile în care De ce s-a transpus tocmai această idee într-un proiect? Pentru că la vremea aceea, nu găseau alte locuri de muncă, ci și sursa profitului companiilor de salubrizare și a anunţurile de proiecte ofereau posibilităţi de finanţare pentru nişte lucruri foar- 294 firmelor de colectare de fier vechi, peturi și hârtie. Cei care nu s-au putut așeza în te bine circumscrise de finanţatori. Pe locuire nu era nimic, pe educaţie relativ 295 Dallas, venind mai tîrziu să lucreze pe rampă, și-au făcut barăci sau alte improvizații multe şi am încercat atunci cu acest program. Am primit finanţare de la Fondul chiar lângă rampa de gunoi. ONG România, unul dintre componentele Fondurilor Norvegiene administrate de În Dallas apare în jurul anului 2000 Fundaţia Pro Roma, olandeză, care de atunci Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile. Cum spuneam, condiţiile impuse e acolo şi se ocupă de ajutorarea oamenilor. De câțiva ani a cumpărat o bucată de proiectelor îţi leagă mâna foarte tare, atunci când stabilesc pe ce anume ţi se dă teren și a început să construiască case, înlocuind vechile barăci cu spaţii de locuire finanţare şi cum. Totuşi noi am vrut și am reușit să legăm acest program relativ mic, mai bune. Dar au mai fost şi alte asociaţii (Asociaţia Castel Banffy, Asociaţia de aparent doar școlar-educaţional, de restul problemei. Ne-am zis aşa. Considerăm Întrajutorare a Familiilor), care practic le-au dat ajutoare umanitare celor care lu- că accesul la şcoală şi educaţia incluzivă pot fi instrumente pentru desegregare te- crau pe rampă, medicamente, alimente, haine, materiale de construcții. Primăria ritorială. Adică şcolarizarea copiilor în şcoli din oraş, nu doar într-o singură şcoală, nu s-a implicat. Primăria cel mult a tolerat această situație. În timp ce, cum spu- eventual cea mai apropiată, ci într-o reţea compusă din mai multe şcoli. De aici a neam, firmele din industria deșeurilor au făcut averi tot mai mari. Compania de sa- rezultat ideea reţelei de „şcoli incluzive” şi de aici a urmat tiparul în urma căruia am lubrizare Brantner-Vereș a cumpărat mari părți din terenurile din zona Pata Rât de ajuns să derulăm un program de școală după școală în şase şcoli din Cluj. Pe de la micii proprietari privați. De exemplu, locul pe care sunt casele modulare în care altă parte, susținem că noi toți avem nevoie de o educație pentru dreptate socială au fost mutaţi cei de pe Coastei a fost o zonă de teren ajunsă în proprietatea com- și dacă nu se schimbă sistemul de învățământ și anumite atitudini predominante paniei de salubritate Brantner-Vereș. Primăria a făcut schimb de teren cu Brantner- din sistemul de învățământ, atunci acesta continuă să îi excludă pe cei care nu au Vereș, dându-i un alt teren în oraş, făcându-şi loc în felul acesta pentru construcţia condiții care să le permită să fie „competitivi”, adică „adecvați”, conformi cu modulalelor. Totul era deci foarte planificat, nimic n-a avut loc la voia întâmplării. normele zilei. Cum am început să lucrăm? Ne-am dus din nou la Pata Rât, pe Cantonului, în Dallas A.P.: Folosindu-se faptul că acolo exista deja o comunitate de romi. şi în zona caselor modulare. Pe rampă nu ne-am dus pentru că, pe de o parte, ideea E.V.: Da, era concluzia că acolo le e locul. Oficial spuneau că municipalitatea nu mai era a unui program de școală după școală, iar copiii de pe rampă, din păcate, la ora are alte terenuri sau, unde au avut, au întrebat vecinii şi vecinii n-au fost de acord ca aceea nu erau înscriși la școală, dar, poate și mai important, pentru că alte proiecte foştii locatari de pe Coastei sau alţi romi să fie mutaţi acolo. Dar în spatele fiecărei derulau programe pentru ei. Deci am văzut câţi copii de vârstă şcolară sunt în aceste dislocări de locatari se află și interese imobiliare și planuri de dezvoltare care nu iau zone şi la ce şcoli sunt ei înscrişi şi de aici a rezultat o hartă a şcolilor şi a numă- în considerare drepturile sociale ale celor dislocați. Ce s-a întâmplat, de exemplu, rului de copii, pentru fiecare zonă, în funcţie de şcolile la care merg. Am urmărit  aceşti copii în şcolile respective, am început negocierile cu şcolile, spunându-le: ui- A.P.: Ce clase? taţi, aveţi aceşti copii, ei au domiciul în Pata Rât, noi vrem să oferim un program de E.V.: Clasele I-IV. După modelul învăţămîntului în limba maghiară; clase separate în şcoală după şcoală pentru ei, dar și pentru alți copii din școala dumneavoastră, care înveţi toate disciplinele în limba ta maternă. Asta însemnând un drept cultural program care să-i asiste la făcutul temelor, dar să-i și ajute să recupereze anumite lingvistic. decalaje ce decurg din faptul că sunt în condiţiile în care sunt acasă, n-au condiţii de învăţat adecvate. Doi la mână, să asigure şi o educaţie care ţine cumva de A.P.: Da, dar asta numai clasele I-IV, deci după ce termină... pregătirea pentru viaţă şi, de aceea, avem şi o componentă de educaţie civică E.V.: Trec la clase cu predare în limba română. şi de dezvoltare personală în programul de școală după școală, oferind și servi- cii sociale adiacente, adică transport şi masă. La şase şcoli ne-au acceptat. Una A.P.: Şi cine se ocupă de copii în mod propriu-zis în cadrul programului de dintre şcoli ne-a refuzat în mod foarte consecvent şi nu s-a lăsat convinsă, chiar afterschool? dacă erau relativ mulţi copii acolo, vreo 15, din fosta Coastei. E vorba de liceul E.V.: În majoritatea şcolilor sunt cadre didactice din şcolile respective. Lucru care are „Ladea”, de arte plastice, directorul foarte convins de dreptatea lui afirma în mod şi avantaje, şi dezavantaje. Deci copiii rămân în şcolile respective. La asta am ţinut repetat: eu nu sunt şcoală incluzivă, eu sunt şcoală de artă, eu fac performanţă, mult pentru că am zis că nu e bine să-i duci într-un loc separat, şcoala să-şi asume nu incluziune, n-avem nevoie de programul dumneavoastră. Și aşa, copiii ăştia cumva şi acest efort, să se organizeze, să le dea loc, pentru că în toate şcolile aces- care sunt acuma aici, o să iasă în curând, ajungînd la clasa a VIII-a, şi nu mai tea se derulează deja programe de afterschool, dar pe bază de plată din partea luăm alţi copii, nu ne batem capul cu incluziunea. A fost foarte explicit. Dar, cum părinţilor. Cei care nu pot plăti nu beneficiază. Noi am zis că acesta e un program spuneam, este bine că în alte șase școli putem totuși derula această inițiativă, pentru copiii dezavantajaţi şi atunci programul educaţional în sine se axează pe asta: astfel încât, timp de 10 luni, zilnic de luni până vineri, peste 250 de elevi benefici- sprijin la efectuarea temelor, dar asta se întâmplă şi în celelalte afterschool-uri, şi ază de ea. Trei ore pe zi. Din care o oră e trecerea de la programul şcolar normal recuperare, în cazul dezavantajelor acumulate de-a lungul anilor sau în cazul trecerii la programul de după-masă. Oră în care se ia şi masa de prînz. Apoi programul le de la a patra la a cincea, de exemplu în cazul şcolii „Dârjan”, am găsit colaboratori asigură transport către casă. din exteriorul şcolii, care au venit cu predarea limbii române, să le mai dea un sprijin Vreau să mai spun că ideea ROMEDIN, dincolo de programul de școală după la trecerea în clasa a cincea, să aibă mai puţine probleme, sau dintr-a opta în a noua. școală și de atelierele de sâmbătă de la Casa Tranzit sau de pachetul de servicii Pentru liceeni oferim meditaţii, de exemplu pentru bacalaureat. Acolo avem două 296 socioeducaționale pe care îl oferă copiilor pe timpul limitat al proiectului, se leagă fete care au luat bacul anul ăsta. Din clasa a opta doi copii au trecut la actorie, a fost 297 de două politici instituționale. Unu la mână, ROMEDIN consideră că se poate evita o colaborare faină în acest sens și cu echipa de teatru de la Casa Tranzit. ca segregarea rezidențială să ducă în mod fatal la segregare școlară, adică partici- parea şcolară poate să fie instrument al desegregării teritoriale prin faptul că acești A.P.: Pe lângă aceste reuşite punctuale, s-a văzut vreo îmbunătăţire a situaţiei copii cu domiciliul în Pata Rât ar putea să fie înscriși în cât mai multe școli din oraș. generale? Și, doi la mână, ROMEDIN propune ca sistemul de învățământ clujean, împreună cu E.V.: Programul în sine e doar un element al reuşitei sau al unor nereuşite şcolare. administrația locală, să preia susținerea financiară a acestor programe de școală Nu poţi să spui că doar de programul ROMEDIN a depins că două fete din Pata Rât după școală, care, în conformitate cu metodologia legii educației naționale pe aceas- au luat bacul şi l-au luat chiar bine. Dar a fost o componentă, cred eu, importantă. tă temă, ar trebui să vină în sprijinul copiilor din mediile defavorizate. Ideile acestea Dacă eşti sprijinit la teme sau la pregătirea pentru examene, sigur că acest lucru stau la baza măsurilor pe care le propunem în strategia clujeană a rețelei școlilor contează. Cei mai mulți elevi plătesc pentru ore particulare. Elevii din familii care incluzive, pe care o elaborăm în cadrul proiectului ROMEDIN. Ele pleacă de la ana- nu au resurse pentru așa ceva pot fi susținuți prin programul școală după școală în liza situației şcolarizării copiilor din Pata Rât, de la reconstituirea modului în care regim gratuit. Apoi un alt tip de impact al programului ar fi de a mai da încă un mo- școala „Traian Dârjan” s-a transformat într-o unitate de învățământ care școlarizează tiv, încă un imbold dat şcolilor în a-i integra într-adevăr pe aceşti copii în vieţile lor. copiii din Pata Rât din motivul retragerii altor copii de la școală și din motivul că alte Dacă ceilalţi rămân la afterschool deoarece părinţii pot plăti, să rămână şi ei. Ideal școli din oraș nu îi acceptă pe acești copii; de la înțelegerea cauzelor care conduc ar fi să fie grupe mixte, comune. Dar se produc nişte situaţii ciudate. Părinţii sunt şi la situația ca o bună parte a copiilor de pe Cantonului să meargă la şcoala specială, ei, desigur, actori importanţi. În primul rând, părinţii români nu prea vor să vadă copii dar și de la recunoașterea faptului că sistemul de învățământ nu apreciază și nu ono- romi în clase. Asta e peste tot. Romi care sunt săraci, vizibil săraci, şi vin din zonele rează munca școlilor și a cadrelor didactice care lucrează cu copii aparținând unor rău-famate ale oraşului. Deci e luptă continuă cu asta. Şi atunci şi la afterschool e categorii sociale defavorizate. aceeaşi problemă: Acuma şi la afterschool să vină? Eu plătesc pentru afterschool. Plătesc pentru ca odrasla mea să primească atenţia învăţătoarei sau a unui cadru A.P.: Problema de a învăţa în limba romă nici nu se pune pentru ei, nu? didactic, de ce să se mai ocupe iarăşi şi la afterschool de romi? Dar ideal ar fi să fie E.V.: Unii, puţini, vorbesc acasă, dar majoritatea nu, deci nu funcţionează în familie integrate aceste programe de școală după școală, deci să se schimbe cu totul mo- ca limbă maternă. În şcoala „Dârjan” învaţă în limba romani, acolo există clase cu dul cum sunt priviţi aceşti copii în şcoală. Contribuim, cred, şi la schimbarea acestei predare în această limbă. Dar asta-i o altă poveste. priviri în direcţia acceptării acestor copii. Ei să fie consideraţi ca fiind ai noştri şi ca  făcând parte din normalitatea şcolii, nu ceva deosebit, de care trebuie să scăpăm adolescent, de la iubire până la shopping, pe care au vrut să le transpună în scene- cât mai repede sau care să fie ceva de ascuns, să nu vorbim despre asta pentru te. Dar atunci a fost o experiență inedită pentru toți încercarea de a-și aminti cine ce că asta nu ne aduce prestigiu, din contră. Şcolile se evaluează de către inspectorat a făcut și cum l-a văzut pe celălalt în momentul decembrie 2010 în Pata Rât. şi minister pe baza performanţelor şcolare, olimpiade câştigate, bacalaureatul luat, alte examene naţionale, procentul celor care au reuşit să-l treacă. Şcolile care au A.P: Aş mai fi vrut să pun o întrebare despre condiţiile de viaţă, despre ce este Pata copii din familii dezavantajate şi nu produc întotdeauna astfel de performanţe sunt Rât de fapt şi ce înseamnă comunitatea de acolo. Se aud lucruri destul de precise în rău cotate, blamate, stigmatizate, munca lor nu e apreciată şi atunci e o reacţie din oraş despre zona ca atare, nu ştiu dacă asta ar trebui atins de noi ca subiect, dar voi partea acestor şcoli... Se transpune frustrarea asta în relaţia cu copiii. Se transpune pune totuşi întrebarea. E vorba că ar fi o zonă cu o infracţionalitate foarte ridicată, într-o frustrare internă. Cadrul didactic nu se simte bine, şcoala nu se simte bine. În că există reţele de prostituţie care trec pe acolo, de droguri, de arme, de lucruri de strategia rețelei şcolilor incluzive vrem inclusiv măsuri care să recunoască munca genul ăsta. Ce ştii? E aşa sau nu-i aşa? acestor cadre didactice şi şcoli. Sub formă de salarii de merit, de premii, simbolic, E.V.: Cu siguranţă, evit orice asociere a zonei sărace cu infracţionalitatea, precum sunt o mulţime de feluri. Şcolile acestea ar putea fi recunoscute ca făcând ceva im- evit şi criminalizarea sărăciei. Fenomenele despre care vorbeşti, prostituţie, consum portant şi dificil. Incluziunea să nu rămână aşa doar un gest umanitar şi de cine vrea, de droguri, trafic de persoane sunt fenomene mult mai ample şi mai largi şi apar în face şi cine nu, nu face... şi nicidecum să nu fie ceva de care să-ţi fie ruşine. Precum tot oraşul, în toată ţara, în toată lumea. Faptul că persoane care au condiţii de viaţă îi este rușine directorului liceului de arte plastice să facă incluziune într-o școală care precare sunt mai vulnerabile faţă de asemenea exploatări, cu asta pot fi de acord. dorește să dovedească că ea crește o elită culturală. Dar să asociem zonele precare de locuire cu infracționalitatea, asta cu siguranță este de evitat, asta și pentru că dacă facem asta, atunci unii pot să ajungă să spună că A.P.: Și ce se întâmplă la Casa Tranzit? în astfel de zone trebuie mai întîi să elimini infracționalitatea și doar apoi, eventual, E.V.: Pe lângă aceste programe de educaţie şcolară de care vorbeam, prin ROMEDIN poți ajunge să vorbești despre alte intervenții, cum ar fi cele legate de îmbunătățirea continuăm inițiative din anii trecuţi la Casa Tranzit, două programe de educaţie non- condițiilor de locuire. Sau alții ajung să susțină că oamenii care trăiesc în astfel de formală, una de educaţie vizuală şi un atelier de teatru comunitar. De aceea, sâmbe- zone, trebuie să fie mai întâi reeducați sau civilizați și doar apoi poate veni vorba să tele, timp de zece luni, ne întâlnim cu câte 20 de copii la teatru şi 15 copii la desen, le asiguri locuințe. astfel încât echipa de teatru rămâne permanentă, iar grupele de educație vizuală Dar, oricum ar sta lucrurile, poliţia merge frecvent acolo. Se fac razii, deci această 298 se schimbă de patru ori. Am gândit această componentă de proiect ca un spaţiu de asociere a zonei cu infracţionalitatea este sigur ceva ce, în sânul poliţiei, funcţio- 299 autoexprimare, prin care sunt puse la dispoziţia copiilor anumite resurse, cunoştinţe, nează, când se caută infractori, acolo se caută. Nu-i găsesc, pleacă, dar e suficient iar ei creează ceva din asta, deci nu e un program de educaţie, e mai mult crearea să vină mascaţii şi să sperie pe toată lumea, bătrânii, copiii în zorii zilei. Majoritatea posibilităţii ca acești copii să-și articuleze talentele, iar creaţia colectivă să producă oamenilor încearcă să trăiască cât de normal posibil. Că se infiltrează reţele de trafi- şi mesaje sociale. Pentru că le produce. Chiar dacă nu foarte direct critice la adresa canţi şi de reţele criminale, care îi exploatează, asta e posibil, dar acţiunea trebuie să a ceva, dar, de exemplu, s-a produs un desen comun, care reflectă, prin experiența asupra acestor reţele şi nu asupra victimelor acestor reţele. trăită a copiilor, zona în care locuiesc. Erau la un moment dat mai mulți copii de pe Ceea ce însă e un fenomen poate la fel de important și despre care doresc să vor- Cantonului la atelier, iar ideea lui Dénes Miklósi şi Hermina Csala, instructorii pro- besc este cel al angajărilor şi al muncilor prestate de aceşti oameni pentru venituri. gramului de educaţie vizuală, a fost aceea de a-i ruga pe copii să transpună ca pe o Ce munci le sunt accesibile? Una dintre ele a fost, dar va fi și rămâne pentru unii, hartă locul în care locuiesc, casele, cine cu cine e vecin şi au lucrat împreună la acel munca pe rampă. Cei din Dallas şi cei de pe rampă asta fac, din asta au trăit, este desen şi a rezultat imaginea „Cantonului fără număr”. Dacă te duci pe Cantonului, clar, câteva persoane de pe Cantonului, dar nicidecum toţi. Iar munca aceasta pe unul dintre lucrurile cele mai vizibile pe care le observi sunt căile ferate, dar și cum rampă n-a fost niciodată recunoscută ca muncă. A fost o muncă precară din toa- se leagă casele între ele cu cabluri de electricitate... deci toată această situaţie este te punctele de vedere, fără protecţie de niciun fel, cu accidente mortale, cu tot ce exprimată în acel desen. Apoi un alt moment creativ a fost cel în care, în pauză, co- înseamnă să lucrezi în condiţii toxice şi, în pofida acestui fapt, se spunea că aceşti piii au văzut în râul Someș un crocodil, iar apoi au desenat împreună un crocodil de oameni nu lucrează şi nu le place să lucreze. Cineva care face munca aceea sigur că circa doi metri. De atunci încercăm și noi să ne jucăm cu simbolistica crocodilului. Cu ştie ce înseamnă să lucrezi. Apoi, este munca celor care sunt angajaţi în companiile ocazia marșului pentru dreptate socială din decembrie 2011, înaintea căruia aveam de salubritate. E o muncă extrem de utilă pentru un oraş, asta s-a văzut în momen- un program pentru copii, copiii au desenat printre altele o bufniță și spuneau că bu- tele în care s-a închis rampa. Gunoiul rămâne în oraş, dacă n-ai oameni şi n-ai unde fnița salvează oamenii. Bufnița a devenit simbolul acelui marș și am dus-o cu noi și să depozitezi deșeurile și nu ai cine să le selecteze. În al treilea rând, un alt tip de ulterior, la multe alte proteste. Acum copiii au desenat crocodilul... În ceea ce priveș- muncă accesibilă lor este munca prestată pentru ajutorul social sau așa-zisul venit te grupa de teatru, intercalat în diverse jocuri, se poartă multe discuţii cu copiii. La minim garantat. Conform legii, primăria poate să decidă dacă cei care primesc venit un moment dat, copiii din Dallas, de pe Cantonului şi din casele modulare discutau minim garantat să lucreze aşa-zis în beneficiul comunităţii oraşului. În cazul Clujului, despre tema evacuării. Aceasta a revenit în povestirile lor, chiar dacă nu vorbeau toţi cred că e un număr de 70-72 de ore lunar pe care cei care primesc VMG trebuie şi întotdeauna despre asta, căci desigur au și alte teme ale vieții lor, cum le are orice să le presteze. Îi pun pe oameni să facă muncile cele mai grele. Curăţat spaţii verzi,  fără utilaje şi fără mănuşi. Îi duc de acasă direct în aceste locuri şi trebuie să se publică și pe lângă modul în care funcționează politica economică și cea a dezvol- întoarcă în hainele de lucru, n-au un loc unde să se schimbe, să se spele, ca să nu tării. Pentru că Pata Rât nu este pur și simplu un teritoriu geografic și nu este doar le fie ruşine când merg spre casă în autobuz. Deci munci grele. După ce muncesc istorie trăită de cei care locuiesc acolo. Toți cei care ne apropiem de el, definind, atât și în astfel de condiții, cei care primesc ajutor social sunt blamaţi că nu lucrează înțelegând într-un anumit fel problema, intervențiile din prezent, dar și viziunile viito- şi aşteaptă să fie ajutaţi, iar apoi această muncă nu se consideră muncă în cazul în rului, trebuie să ne asumăm responsabilitatea care ne revine în această creație. Iar care oamenii doresc să obţină o locuinţă socială. Această nerecunoaștere are un această responsabilitate nu este o responsabilitate de management de proiect. efect dramatic. Se declară că nu respectă condiţiile impuse, că sunt ca niște așa-ziși Cum spuneam, perspectiva mea este una care vede Pata Râtul ca fenomen ce re- asistați social, care tot timpul cer ceva și nu își îndeplinesc obligațiile, nu contribuie flectă ceva din contextul social și politic general al momentului și al locului în care la bugetul local etc., etc. În al patrulea rând, sunt muncile prestate la firme în regim trăim. Putem vedea aici cum se cumulează toate nedreptățile și inegalitățile create zilier. Firmele ştiu, oamenii de cele mai multe ori nu, că această muncă se declară de capitalismul instalat după 1990, care funcționează ca o tehnologie ce împinge la finanțe. Firmele declară aleator sau întotdeauna, asta nu ştiu, zilierii pe care-i au la margini tot ce nu-i folosește sau, mai bine spus, tot ce-i folosește mai degrabă la colectat de ciuperci, fructe de pădure, predat de fier vechi. Firmele le preiau de dacă este captiv într-o situație disperată ce garantează disponibilitatea sa de a fi la oameni şi-i pun pe oameni să semneze. Cei cu care am stat eu de vorbă îşi amin- exploatat la maxim. Oamenii din Pata Rât sunt integrați în societatea contemporană teau poate că au semnat ceva. Unii nu-şi aminteau nici de asta. Cu siguranţă n-au ca o forță de muncă ieftină și precară, adică într-un mod advers-pervers. În schimb, ştiut însă că ei semnează un fel contract, iar acel contract e declarat de firmă la oamenii din Pata Rât nu sunt utili Clujului imobiliar, pentru că ei nu au resurse să Finanţe. Intră la Finanţe declaraţia firmei, firma nu plăteşte impozite după acest sala- plătească chirii private sau dobânzi după credite bancare imobiliare. Oamenii din riu, angajatul ar trebui să ştie că trebuie să le plătească. Nu le plăteşte din cauză că Pata Rât sunt priviți de autoritățile publice ca o povară pentru bugetul local, care nu nu ştie că are astfel de obligaţii, iar când merge la Finanţe pentru ceva, află că are o merită să primească locuințe sociale. Oamenii din Pata Rât, în schimb, pot deveni datorie şi o poprire pe veniturile pe care le-ar putea avea în viitor. Sau când merge material pentru programe de combaterea sau eradicarea sărăciei care se lungesc în să depună o cerere de ajutor social, trebuie să scoată de la Finanţe o adeverință că funcție de neputința lor de a genera schimbări în modul în care administrația publică n-are venituri, iar el află acolo că, de fapt, are venituri. Toate aceste munci, precum răspunde instituțional la nevoile sociale ale celor deposedați de resurse, inclusiv la se vede, sunt munci puternic exploatate, munci care nu doar că nu le aduc venituri nevoile lor de locuire. suficiente pentru un trai demn, ci le aduc chiar stigme care îi înjosesc ca oameni. În al doilea rând, susțin că autoritățile publice trebuie să aibă strategii și măsuri con- 300 Știind toate acestea, m-am mirat când am auzit într-o emisiune televizată despre crete pe care să le asume politic pe termen scurt, mediu și lung. Asta pe de o parte 301 programul YouthBuild International al organizației Habitat pentru Umanitate Cluj, vizavi de Pata Rât, iar pe de altă parte în ce privește fondul public de locuințe din cum discută coordonatorii acestuia despre atitudinea oamenilor din Pata Rât față oraș. Din punctul de vedere al autorităților, Pata Râtul este o provocare majoră pen- de muncă, atitudine care trebuie cizelată pentru ca ei să fie acceptați de angajatori. tru că în el se acumulează toate problemele de locuire posibile ale prezentului: lo- Ei accentuau puternic că la cursurile de calificare pe care le oferă în diverse meserii cuirea informală, riscul evacuării / demolării și al transformării oamenilor în persoane din cadrul construcțiilor, pe lângă faptul că se învață o meserie, tinerii trebuie să în- fără adăpost, subdezvoltarea serviciilor publice de apă, curent, canalizare, încălzire, vețe o atitudine adecvată față de muncă și să dovedească tuturor că sunt serioși. De drum public, transport în comun în zonă, calitatea și mentenanța necorespunzătoare apreciat că programul le oferea în timpul cursurilor o bursă, dar le și cerea ca după a locuințelor, un sistem de atribuire de locuințe sociale care îi exclude pe cei fără curs, poate și ca o cerință de a-și dovedi spiritul de seriozitate (?), să lucreze ca vo- așa-zise venituri permanente și îi dezavantajează pe cei cu un nivel educațional scă- luntari la proiectul Habitat de construcții de case din Jucu. În schimb, când într-una zut, și nu în ultimul rând, mult prea slaba dezvoltare a fondului de locuințe publice și din zilele trecute am fost pe noua rampă, mi-au făcut impresie bună spusele unui lipsa unui interes de a asigura locuințe persoanelor care devin fără adăpost în urma manager, care observa cât de harnici, de pricepuți și de încredere sunt oamenii din unor evacuări. Dallas, care, într-o formă sau alta de angajare pe noua rampă, continuă să selecte- Iar în al treilea rând, dată fiind centralitatea locuirii (și) în viața acestor oameni, dată ze deșeurile municipiului, în timp ce, adaug eu, locuitorii orașului pot să se bucure fiind extrema precaritate și nesiguranță a acesteia în cazul locatarilor din Pata Rât, că prețul serviciilor de salubrizare a scăzut față de cât costa gunoiul din Cluj când care creează probleme existențiale atât în sens fizic, cât și în sens cetățenesc, păre- se transporta la Oradea, iar primarul orașului se mândrește că a rezolvat problema rea mea este că orice program de intervenție de mare anvergură în Pata Rât ar tre- deșeurilor în oraș. Ei observă și fac ce trebuie în câteva secunde, la fel cum alții lu- bui să pună în miezul și pe prim-planul său soluționarea problemelor de locuire prin crează la calculator, spunea managerul. Deci nu seriozitatea le lipsește și nu au pro- proceduri instituționale asumate politic și financiar de autoritățile publice (chiar dacă bleme de atitudine față de muncă. Problemele sunt altundeva. În nerecunoașterea ele folosesc alte fonduri complementare), în funcție de care, după nevoi, să se ofere adecvată a muncii lor, în salariile mici pe care le primesc și în atitudinile angajatorilor și alte tipuri de servicii, dar și acestea în așa fel încât ele să întărească posibilitatea față de ei. Sau, altfel spus, în exploatarea lor și în desconsiderarea lor ca oameni. structurilor publice și nu privatizarea serviciilor. În opinia mea, proiectele dedicate Să revenim poate la ideile de unde am pornit discuţia şi să ne întrebăm cum contri- locatarilor din Pata Rât vor genera rezultatele promise dacă în următorii cinci ani se buim noi la crearea Pata Râtului, noi, militanţi civici, cercetători, manageri de proiec- investesc masiv resurse financiare și politice pe locuire. Dacă nu se va face asta, te, directori de programe umanitare, filantropi, artiști, iar asta pe lângă administrația marginalitatea teritoriului și marginalizarea socială a oamenilor va continua să se  reproducă mai repede decât producerea efectelor pozitive ale proiectelor. Și când accesului la servicii sociale. Dacă m-ar fi consultat cineva în elaborarea conceptului vorbesc despre această componentă, mă gândesc inclusiv la ieșirea din Pata Rât unui astfel de proiect, sigur aș fi spus în mod răspicat acest lucru. Dar așa pot să înspre locuințe sociale, dar și la asigurarea, pentru cei ce rămân acolo, a unei sigu- spun doar acum şi îl şi spun, chiar dacă asta poate suna de parcă că aș dori să ob- ranțe a locuirii și condiții de locuire îmbunătățite pe perioada în care mai rămân aco- strucționez acest proiect din pornirile unor orgolii personale din cauză că, în pofida lo. Sunt deziderate care nu pot fi atinse fără recunoașterea legalității locuirii în acel implicării mele îndelungate în acest caz, nu am fost consultată sau informată despre spațiu. După cum știi, din 2010 mi-am ridicat vocea de multe ori împotriva ghetoizării posibilitatea și pregătirea acestuia. Se va spune probabil că locuirea nu a fost de- și a segregării. Fără să-mi fi schimbat părerea despre acest fenomen, observând ce clarată eligibilă de finanțator în momentul scrierii proiectului. Dacă propunerea de se întâmplă cu locatarii de la Pata Rât acum, mi se pare la fel de important să atrag proiect explicitează acest lucru și nu explică în vreun alt fel lipsa componentei de atenția asupra faptului că desegregarea zonei nu poate să însemne mutarea, cu ori- locuire, ştiu doar cei care au citit propunerea de proiect. Apoi, nici în anul 2013, când ce preţ, a oamenilor în afara orașului Cluj. Dacă asta se va întîmpla, atunci desegre- s-a scris, nici în anul 2014, când a început să fie pus în practică, acest proiect, desi- garea Pata Rât va fi un exemplu de „slum cleansing”, prin care orașul urmărește să gur, nu putea să vină și să spună că începe aproape de la zero identificarea nevoilor, se debaraseze de oamenii de care nu mai are nevoie (vezi, de exemplu, muncitorii consultarea comunităților sau cunoașterea politicilor locale și că trebuie să facă mai de pe rampă), respectiv să asigure un teren pentru planuri zonale de dezvoltare, întâi acest lucru din această sumă de bani, pentru ca apoi să recunoască cât de care exclude posibilitatea locuirii (chiar și informale) în perimetrul său. importantă este locuirea și să mai candideze pentru o finanțare complementară de încă un milion de euro pentru construcția de locuințe. Dacă m-ar fi consultat cineva A.P.: Care este părerea ta despre celelalte proiecte care se derulează în Pata Rât? în conceperea acestei componente, aș fi spus răspicat că nu este bine ca această E.V.: Dacă te uiți mai îndeaproape, chiar dacă nu toate explicitează suficient de mult componentă să fi fost concepută doar în termeni tehnici și, eventual, pe stabilirea fundalul lor ideologic, diversele proiecte și intervenții care se derulează acum în unor criterii de alocare. Sigur că aș fi făcut observația pe care o fac acum și anume relație cu Pata Rât sunt foarte diferite. Într-un fel, ai putea crede că ele se comple- că nu este bine că în acest moment nu se cunoaște politica din spatele construcți- tează, dar din multe puncte de vedere ele se deosebesc în ce privește politica din ilor de locuințe cu privire la proprietatea acestora. Adică se cunoaște în sensul că spatele lor, cea care le articulează, adică orizontul lor interpretativ combinat cu inte- ele vor deveni proprietatea ADI ZMC, promotorul de proiect, dar nu se cunoaște în resele / motivațiile personale ale celor care le derulează. sensul impactului acestui fapt asupra siguranței locuirii în aceste locuințe oricând în Este o diferență mare între, de exemplu, proiecte de tipul dezvoltării comunitare, viitor, după terminarea proiectului în condițiile în care ADI ZMC, ca orice alt ADI din 302 care transpun responsabilitatea pe cei care suferă de pe urma nedreptăților sociale, țară, este ceea ce este, neavând responsabilități publice față de cetățeni, ci cel mult 303 și proiectele care țintesc transformarea instituțiilor publice pentru ca ele să răspun- o responsabilitate managerială în ce privește realizarea indicatorilor de proiect. Pe dă nevoilor cetățenilor. Apoi este o diferență între abordarea care pune pe prim-plan de altă parte, observ că prin această practică a locuințelor construite prin proiecte dezvoltarea comunității ca spațiu al deciziilor orizontale și al participării sau, altfel se creionează ideea, chiar dacă nimeni nu o explicitează, unor locuințe sociale pri- spus, justiția procedurală și cele care urmăresc satisfacerea nevoilor social-econo- vate, în defavoarea locuinței sociale publice. Dar asta este! Finanțatorul a aprobat mice sau justiția socială. Mai departe, este diferență mare între conceperea unui propunerea de proiect în acest fel, el se derulează deci în acești parametri. Faptul proiect de locuire prin abordarea care consideră că o locuință decentă trebuie să că se formulează eventuale păreri critice despre proiectul Pata Cluj nu va fi un motiv se câștige pe bază de merit și cele care susțin că locuirea este un drept, dar și între pentru nimeni ca el să fie oprit sau chiar să se vorbească despre el ca practică pozi- proiectele care consideră că oamenii care au nevoie de locuințe trebuie mai întâi să tivă. Dacă el este considerat practică pozitivă de la implementator la finanțator, sau treacă printr-o transformare civilizatoare și cele care revendică drepturi de locuire invers, înseamnă că acest proiect exprimă gândirea predominantă a acestor timpuri înainte de toate (housing first), considerând că locuirea într-o locuință decentă și despre combaterea sărăciei. sigură crește posibilitatea oamenilor de a-și găsi locuri de muncă mai bune, de a-și școlariza copiii și / sau de a-și îngriji sănătatea. Este enorm de riscant să aplici teore- ma culturii sărăciei pe cazul Pata Rât, pentru că dacă faci asta, explicațiile de genul „trăirea într-un alt timp al dezvoltării” sau „incapacitatea de a planifica viitorul” pot fi folosite de unii în justificarea rasismului lor, care explică sărăcia sau supraviețuirea de pe o zi pe alta sau traiul în condiții precare fără curent și apă prin presupusele trăsături biologice sau culturale inferioare ale săracilor sau ale romilor. Înțelegând programul integrat de locuire despre care unii dintre noi am început să reflectăm și să scriem din 2011 în spiritul „housing first”, atunci când am aflat, m-am mirat cum de s-a primit din „fonduri predefinite” o finanțare de peste 2 milioane de euro pentru zona Pata Rât fără componenta de locuire și fără discutarea critică a politicilor de locuire locale, observațiile sale critice formulându-se cel mult în raport cu Direcția de Asistență Socială și Medicală a Primăriei în ce privește asigurarea  Practic, momentul în care încet, încet, s-au activat în mine aceste lucruri a fost la fa- „Pata Rât este cultate când am fost rugată, încă studentă fiind, să lucrez ca operator de interviu în evaluarea unui program de intervenție socială din Oradea. Și acel program era des- pre planificare familială la femei, dar programul viza femeile de la sat și în special un simbol al femeile de etnie romă. Programul era al unei fundații pe care apoi am ajuns să o cu- nosc și în alte condiții, anume Fundația Ruhama, și care lucra și încă lucrează foarte frumos acolo [în județul Bihor]. Ceea ce a fost oarecum surprinzător pentru mine a murdăriei, lipsei de fost diferența foarte mare între exteriorul și interiorul locuințelor în acea așezare. Deci era o așezare foarte, foarte segregată din satul Batăr al comunei cu același nume, extrem de multă sărăcie, o comunitate largă locuită majoritar de romi... Și oportunitate, izolării, ceea ce m-a surprins era discrepanța dintre cât de sărace și murdare apar aceste căsuțe din exterior și cât de îngrijit și curat este interiorul lor, și, de asemenea, cât de multă ospitalitate aveau acești oameni. Și eu am trăit acolo, în acele câteva zile ne- stigmatizării din cesare pentru a face interviurile, într-o căsuță care nu avea nici apă, nici curent. Deci, practic, condițiile mele de viață în acele momente erau identice cu ale lor: nu aveam nici eu apă, nu aveam curent, nu aveam nimic... și nu aveam nici bani pentru că eram partea celorlalți” studentă. Aceasta a fost prima experiență care oarecum m-a dus în această direcție. Și apoi, ca lucrare pentru master (2001-2002) la Universitatea Centrală Europeană (CEU), mi-am ales ca temă modul în care se construiește distanța socială între Cristina Raț asistenții sociali și persoanele care participă în programe de intervenție socială, care erau în majoritate de etnie romă. Și am făcut observație participativă în interacțiunile lor și interviuri atât cu asistenții sociali cât și cu „beneficiarii”, prin care îi întrebam, într-un mod operaționalizat al acestui concept de „distanță socială”, ce diferențe per- 304 Cristina Raț este lector univ. la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cep între ei, în ce fel consideră că diferă... Și ceea ce m-a surprins în toate aceste 305 Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj, membră a echipei de cercetare SPAREX și una interviuri a fost cât de la sine înțeleasă este luată această distanță, mai ales din par- dintre fondatoarele Grupului de Lucru al Organizațiilor Civice din Cluj (gLOC), tea beneficiarilor. Dacă asistenții sociali aveau o anumită reflecție asupra modului în coaliție informală care a militat pentru desegregarea ghetoului Pata Rât. care ei încearcă să deconstruiască această distanță socială, din partea beneficiarilor această distanță era ceva de neînvins, ceva de necontestat. Efectiv, în momentul în care întrebam: Care sunt diferențele dintre dumneavoastră și [să zicem] Ioana, asis- Alexandru Polgár: Pentru început am să te întreb despre cum ai ajuns să fii implica- tentul social care vine la dumneavoastră, răspunsul era o mirare extraordinară, cum tă în proiecte care să îi vizeze... nu știu, fie pe romi, fie fenomenul ghetoizării, deci pot să întreb o asemenea prostie, după care: Păi, care-i diferența?! Eu îs țigancă, ea această zonă de chestiuni. Mă interesează un pic chiar parcursul biografic în cadrul e româncă. Dar „țigan” nu însemna doar etnia, ci însemnă o condiție socială de pro- acesta. Sau, mă rog, motivațiile personale... fundă inferioritate în multe domenii, o diviziune socială profundă cu care acești oa- Cristina Raț: Eu provin dintr-un oraș relativ mic, Satu-Mare, și acolo sărăcia era ex- meni operau. După ce am terminat masteratul, m-am reîntors la Cluj și la Centrul de trem de vizibilă în unele dintre părțile orașului. Desigur, ca și copil am fost socializată Cercetare a Relațiilor Interetnice (CCRIT), unde lucrasem în studenție, adică aici [in- cu toate stereotipiile și toate distanțierile sociale față de romi și față de săraci, ca o terviul s-a desfășurat în fostul birou al centrului, acum aparținând facultății]. La vre- categorie posibil periculoasă, murdară... Acestea au fost foarte vizibile chiar și la mea aceea, CCRIT era un ONG care lucra preponderent pe probleme legate de școala generală unde până în clasa a IV-a era o școală generală obișnuită, dar din relațiile interetnice dintre români și maghiari. Și am ajuns să lucrez aici tocmai fiindcă clasa a V-a primeam la școala „noastră” copii care proveneau dintr-o zonă periferică provin dintr-o familie mixtă și vorbesc fluent atât limba română, cât și limba maghia- a orașului, de lângă fostul GOSTAT [Gospădăria Agricolă de Stat din perioadă socia- ră. Bilingvismul era un tip de capital care era extrem de important pentru organizație. lismului de stat], din familii foarte, foarte sărace, majoritatea de etnie romă. Și erau Așa am ajuns eu să lucrez aici. Am avut o colegă de birou, pe Stefánia Toma, cu care clase segregate: deci erau într-o clasă copiii care au fost acolo încă din clasele I-IV, m-am împrietenit și care lucra pe teme legate de romi și care mi-a povestit foarte iar ceilalți copii, veniți de la școala de lângă GOSTAT, erau într-o altă clasă. Și, oare- mult din terenul ei în comunități rome rurale. Mie mi se părea foarte interesant, dar cum, atmosfera în școală era una care stigmatiza foarte mult acești copii și se crea o oarecum metodele și perspectivele ei de analiză erau diferite față de ceea ce mă distanță foarte vizibilă între noi. Eu ca și copil am simțit că acest lucru nu este OK, pricepeam eu, adică cercetarea temelor legate de sărăcie și politici sociale. Dar, în- dar nu am problematizat, m-am concentrat pe ceea ce se concentrează orice copil: cet, încet, pentru că lucram în această organizație, a trebuit să particip și la proiecte pe școală și pe ceea ce voi face după, deci această problemă nu era în vizorul meu. care implicau abordarea situației romilor și să mă familiarizez puțin cu aceste teme.  Eu am spus că habar nu am de etnografie, habar nu am de antropologie socială, că este că problema a devenit a Clujului. Oarecum, mai mulți dintre clujeni au ajuns să tema la care mă pricep cât de cât sunt politicile sociale și aveam acest background își asume că problema Pata Rât-ului ca ceva ce este produsul orașului. Pentru că oa- în analiza impactului politicilor sociale, a interacțiunilor sociale din dinamica imple- menii din Pata Rât, este clar, răspund la o nevoie a orașului, la nevoia de a gestiona mentării lor... Dar am ajuns să am un pic de deschidere și către partea de istorie a gunoiul. De asemenea, faptul că ei fac acest lucru, și nu altcineva, este foarte simp- romilor, dar în mod indirect, prin conversații informale, fără să fiu eu însămi educată tomatic pentru ceea ce se întâmplă în România în care după, după `89 s-a produs o formal în acest domeniu. Nu a fost o atracție către etnografie: mie nici nu îmi place, categorie de populație care nu este, cu foarte multe dintre ghilimele, „competitivă” nici nu îmi displace portul romilor, nu îmi place în mod deosebit muzica țigănească, în tipurile de muncă formală, contractuală, care asigură cât de cât securitate. Ei intră deci nu a fost o atracție către ceva exotic, ci mai degrabă o preocupare socială vis-a- într-o zonă a muncilor foarte precare, foarte intensive în efort, într-o logică a pieței vis de această falie [dintre majoritari și romi] care mi s-a părut foarte adâncă. Practic, duale în care aceste munci sunt asociate cu un status social negativ, încărcat de pre- momentul în care am început să fiu mai sensibilă la cum se manifestă această divizi- judecăți. Și atunci ei intră pe această nișă pentru că, în mod foarte pervers, pentru une la Cluj a fost momentul relocării de pe Coastei în 2010, dar avusesem deja câte- ei, a lucra în selectarea deșeurilor este mai profitabil decât să lucreze în economia va cercetări privind felul în care politicile sociale eșuează în ameliorarea situației ro- informală rurală. Acolo nu sunt plătiți în bani, ci în produse, și trăiesc efectiv episoa- milor. Dar cercetările mele erau numai pe parte de politici sociale, nu pe partea de de de foamete, despre care le e rușine să vorbească, dar aceste episoade de foa- cultură a romilor. În 2010, când a fost relocarea, practic acela a fost momentul în care mete există, mai ales în timpul iernii. Toți cu care am vorbit mi-au relatat acest lucru... s-a conturat foarte clar pentru mine că abordarea acestei teme este ceva pe care Oarecum rampa, în mizeria sa, este o sursă de venit mai sigură pentru ei. Și asta a vreau să lucrez. Pentru că a fost ceva extrem de nedrept și oarecum extrem de re- fost și în trecut. Bine, eu vorbesc acum mai mult despre cei de pe rampă. Pentru că prezentativ pentru modul în care, practic, cetățenia socială a acestor oameni este deși inițial poziția mea a fost una legată de evacuarea forțată și plasarea în Pata Rât total suspendată. Acum sigur că în Europa, în acest moment, să vorbim despre cetă- a familiilor de pe Coastei, cazul a primit atât de mult sprijin politic și oamenii de pe țenie, în perioada în care avem problema migranților, a situației persoanelor fără do- Coastei au reușit să se organizeze și să își reprezinte într-un mod așa de articulat, cumente, pare atât de anacronic, pare un discurs republican-conservator să vorbesc așa de puternic propria lor poziție, încât eu m-am simțit deja în plus, la un moment despre cetățenie. Dar în literatura de politică socială, în care practic cetățenia este dat. Am simțit că acolo nu mai e nevoie de mine. Și m-am „mutat” foarte mult către gândită în alți termeni, ca un drept la un fel de patrimoniu social-cultural, noțiunea de persoanele de pe rampă, pentru că acolo am simțit că e mult mai multă nevoie... În „cetățenie socială” sună un pic altfel. Acum, ar trebui să vorbim despre drepturi soci- cazul celor care stau în vechiul Pata Rât, în Dallas, sunt câteva organizații, printre 306 ale în general, care sunt drepturi umane fundamentale, fără să introducem cetățenia. care Fundația ProRoma și Fundația pentru Ajutorarea Familiilor din Pata Rât, care 307 Dar în contextul particular din Cluj și din România, pentru mine aceasta a fost punctul sunt motivate religios și care fac acolo un fel de proces de construcție comunita- de pornire: cum acești oameni au cetățenia suspendată. Și cum politica statului, nu ră religioasă, cu multe procese de schimbare identitară, dar care au și intervenții numai în România, dar și în alte țări, are această politică „dublă” în care unii cetățeni practice legate de o îmbunătățire a situațiilor de locuit acolo, construit case, ajutat de fapt nu sunt cetățeni și nu au acces la cetățenie. Acesta a fost punctul de pornire. familiile. Și, ceea ce este surprinzător pentru o organizație religioasă, sunt suportivi Apoi am ajuns să fiu implicată foarte, foarte puternic în ceea ce s-a întâmplat la Cluj, față de planificarea familială și față de ajutarea femeilor, în mod particular, să își con- împreună cu Enikő Vincze, Adi Dohotaru dar nu numai cu ei, cu Pavel Doghi, Bert și troleze fertilitatea. Acest lucru este neobișnuit pentru o organizație religioasă, dar Margret Looiji, Maria Roth, Livia Popescu, Irina Culic, Gabi Bădescu, Cătălin Berescu, ei procedează așa tocmai pentru că văd cât de multă nevoie este în acest sens. În Attila Tordai, Dénes Miklós, Szilárd Miklós, Cristian Hetea și mulți alții, care erau sen- Dallas, aceste organizații au introdus o dinamică comunitară internă, invizibilă pentru sibili față de această problemă... Oarecum am încercat să atragem atenție publică mine, care nu aparțin acestei organizații. Totuși, din când în când apare la suprafață atât la nivel local, și la nivel internațional față de această problemă, deci practic să o [influența lor] în modul în care oamenii vorbesc, de exemplu despre relațiile din co- construim ca problemă politică. Practic, acest lucru am făcut. Deci, un act administra- munitate, sau inclusiv în modul în care își formulează discursul, care este frecvent un tiv cu puternic gust electoral a fost transformat într-un scandal politic public. Și cred discurs religios, folosind nu numai elemente religioase dar și un tip de construcție că am reușit să facem acest lucru, ceea ce sigur că a venit cu anumite riscuri. Pentru discursivă, care este religioasă, care folosește anumite sintagme pe care le recu- că în momentul în care creezi un scandal politic public, creezi răspunsuri politice de noaștem în predicile carismatice. diferite soiuri, aduci actori politici puternici, care au propria lor agendă, și care vor crea un alt câmp de forțe. Am simțit și la Cluj că s-a întâmplat astfel. Dar cumva lucru- A.P.: Acesta este un discurs interiorizat de către cei care locuiesc acolo sau e... rile trebuiau mișcate. Și s-au mișcat... C.R.: Este un discurs interiorizat. Mai ales de către așa-numiții „lideri” locali, adică persoanele care au o putere politică în interiorul comunității și o funcție reprezenta- A.P.: Cum evaluezi efectele produse de această implicare civică-politică de care tivă către exterior. Deci cei care sunt invitați la întâlnirile la masa rotundă la primărie vorbești? Adică ce-a fost la început și ce este acum? sau la diferite evenimente pentru că se consideră că știu să reprezinte comunitatea. CR: Cred că e foarte multă schimbare. Deci Pata Rât-ul a fost un fel de pată invizibilă Chiar dacă în interiorul comunității ei pot să fie contestați, pot să fie iubiți sau nu de care era acolo dar care nu era o problemă a Clujului. Era o problemă a sărăciei, era o către unii, deci nu sunt neapărat acceptați de toată lumea, dar au această funcție re- problemă a țiganilor, era o problemă a gunoiului... Cred că efectul cel mai important prezentativă pe care primăria sau anumite organizații o folosesc. Cu toate plusurile  și minusurile a ceea ce înseamnă „liderul”. Ca notă de subsol, trebuie să spun că a venit atunci o nevoie exprimată foarte clar. În toate comunitățile existau forme de personal am destul de multă reținere, nu față de ei ca persoane, pentru că aceasta activități pentru copii: în Dallas exista grădinița Fundației ProRoma, cei de pe Coastei este o altă discuție, ci față de această instituție a reprezentării când vine vorba de și de pe Cantonului mergeau la școală, dar pe rampă nu era nimic. Și-atunci oamenii comunități foarte sărace de romi. Aceeași rezervă o am și față de mediatori, pentru au zis că ar fi foarte bine să fie acolo ceva în comunitate pentru copii. Și atunci a că mi se pare că prin prezența lor nu se dă loc ca fiecare persoană de acolo să venit ideea să facem ceva pentru copii chiar acolo, lângă rampă, dar ceva care nu aibă o relație directă cu autoritățile, să aibă propria sa voce legată de propriile sale segreghează, deci nu să construim acolo, pentru că ar fi absurd, dar să fie ceva care probleme. Și este mult mai ușor pentru primărie ca în loc să vorbească cu 60 de per- să inducă ideea de temporaritate, ceva care e acum, răspunde la o nevoie urgentă, soane, fiecare cu multitudinea problemelor sale, să vorbească cu unul care-și asumă dar nu dorește să segregheze, să păstreze oamenii acolo. Și atunci a venit ideea acest rol de reprezentare sau de mediere, în cazul mediatorilor. Și acest lucru consti- unui fel de cort al copiilor, care la început a fost un cort militar, dat de către ISU tuie o formă de subminare a participării fiecăreia dintre aceste persoane în procese- [Inspectoratul pentru Situații de Urgență]. Demersul a fost politic foarte interesant. le sociale de auto-reprezentare. Dar aceasta este o altă problemă... Revenind la cum A fost o colaborare între Facultatea de Sociologie și Asistență Socială și Primărie, am ajuns pe rampă: în momentul în care, oarecum și datorită efortului de a schimba mai precis, Direcția de Asistență Socială și Medicală a Primăriei. Și o altă colabo- politica locală, sau lipsa unei politici locale a Clujului față de Pata Rât, într-o problemă rare între ISU, prin Consiliul Județean, și facultate. Cum s-a făcut acest lucru prac- politică, a fost o inițiativă a Programului de Dezvoltare al Națiunilor Unite – UNDP din tic? Facultatea a semnat un contract de colaborare cu Consiliul Județean ca să ne București, la vremea respectivă, pentru că acum nu mai este la București, este doar dea cortul și facultatea a semnat un contract de colaborare cu Direcția de Asistență la Bratislava o filială... Ei ne-au contactat să le povestim despre situația din Cluj. Cum Socială și Medicală ca să recrutăm împreună voluntari, pe care să îi formăm împre- s-a întâmplat acest lucru... probabil că există o dinamică instituțională... De unde au ună cu ajutorul UNDP la nivel local. Acești voluntari să fie apoi coordonați de către auzit ei? De ce, în fine, ei m-au contactat pe mine? Poate pentru că am avut un con- DASM și să aibă anumite facilități, de fapt o singură facilitate, aceea a unui contract trat anterior cu UNDP iar unul dintre colegii mei de la universitate o cunoștea perso- de voluntariat și adeverințe pentru a folosi gratuit mijloacele de transport în comun, nal pe reprezentanta UNDP la București... În fine, m-au contactat pe mine, am mers ca voluntari ai primăriei. Așa a început acest program, numit Cortul Copiilor, care a la București, am povestit despre situația din Cluj și practic atunci UNDP-ul a spus că recrutat voluntari, mulți dintre ei studenți la Asistență Socială dar nu numai, apoi s-au este interesat să colaboreze și așa a început atenția lor spre Pata Rât, au urmat mai alăturat foarte multe persoane care de fapt nu erau studenți, erau persoane care multe întâlniri, de, oarecum, apropiere de cei care lucram aici la Cluj: Eniko Vincze, lucrau deja, în domenii diverse... Un rol foarte important l-a avut Eszter Péter, care 308 Adi Dohotaru, apoi Florina Pop într-o fază ulterioară. Încet, încet am făcut un fel de era psiholog și care și-a dat, absolut cu toată deschiderea, tot profesionalismul ei 309 draft al unui proiect din partea UNDP, care a obținut finanțare de la Open Society legat de dezvoltarea cognitivă a copiilor. Au fost mulți alți voluntari, acum nu vreau Foundations, Making Most of EU Funds for The Roma. Așa a început un proiect-pilot să îi nominalizez pentru că au fost mulți, dar cred că ea a avut un rol important, pro- de intervenție socială a UNDP-ului în care au lucrat Gabriella Tonk, Julia Adorjáni și fesional, în acest proces. Acest program în care am lucrat toți ca voluntari continuă Olimpiu Lăcătușu. A fost un proiect foarte mic care practic a avut rolul de a atrage și acum, tot ca un program de voluntariat, dar dacă la început era într-un cort, sus alte proiecte, de a scrie alte proiecte... pe rampă, acum nu se mai desfășoară într-un cort, ci în așa numita unitate mobilă a primăriei. Această incintă a fost și este finanțată în continuare de către primărie, dar A.P.: Doar atât? Adică... a fost gândită și planificată în interiorul programului UNDP. Este o unitate mobilă, a C.R.: Doar atât. Sigur că a fost un element al acestui proiect de a formula și explora fost deja mutată o dată, și este mobilă tocmai în ideea de a fi ceva temporar. Între nevoile și resursele comunității, prin două etape. A fost o etapă de muncă comunita- timp s-au întâmplat multe lucruri, copii de pe rampă participă din 2013 la programele ră din partea așa-numitor „coach comunitari”, care au fost Julia și Olimpiu, și o parte unei alte organizații, Fundația pentru Dezvoltarea Popoarelor, de asemenea, în pro- de evaluare prin chestionar, printr-o cercetare sociologică. Evaluarea nu a fost un iectul nou, Pata Cluj, există programe de școlarizare pentru copii de pe rampă. Dacă scop în sine, ci a fost cu scopul de a scrie și de a pregăti alte proiecte de intervenție mă gândesc la copiii de pe rampă, pe care atunci când i-am întâlnit prima dată, în comunitară care să fie asumate politic și de către municipalitate. Acesta a fost scopul vara lui 2012, nu avuseră majoritatea lor nici un fel de contact nici cu grădinița, nici acestui proiect-pilot, deci implicit de a determina municipalitatea să își asume solu- cu școala, dar din punct de vedere emoțional erau extrem de dezvoltați, în schimb ționarea problemelor oamenilor din Pata Rât. În acest sens a fost încheiat anterior și din punct de vedere cognitiv, al gândirii abstracte, al capacităților de a desena, de a un Memorandum de Înțelegere între UNDP și Primărie în 2011, iar diferitele consultări reprezenta grafic lucrurile, erau la un nivel foarte, foarte scăzut... deci acolo este o din proiect s-au desfășurat la Primărie. Inițial trebuia să fie de un an, dar s-a prelun- schimbare care cred că este rezultatul acestui efort, oarecum întrunit, al voluntarilor git până la doi ani. Partea unde am lucrat eu a fost cercetarea sociologică din Pata și al organizațiilor care au început să lucreze acolo. Prin programele acestea, majori- Rât și Cantonului: practic, rolul meu a fost să concep un chestionar și să coordonez tatea lor merg la grădiniță și nu la Pata Rât, ci merg la centrul de zi Țara Minunilor, iar partea de aplicare acestui chestionar în tot Pata Rât-ul și Cantonului. Este ușor de copiii de vârstă școlară merg la școală. Deci, cred că în această privință este un pas spus, dar, în realitate, în momentul în care te găsești acolo ajungi să fii foarte, foarte înainte. Sigur că nimic nu este perfect, că sunt probleme, că s-ar putea lucra mult implicat. În momentul în care acest proiect a început, în vara lui 2012, în acea lună, mai mult, mult mai mulți, mai altfel... Dar nu pot să contest că este un pas în față. Deci august 2012, o fetiță a fost călcată de un buldozer. Din partea familiilor de pe rampă aici eu văd o schimbare. Dacă mă gândesc la situația de pe Coastei...  A.P.: Când spui „Coastei”, pentru că am observat că asta apare mai des în diversele apărut sau cum anume s-a modelat această nouă comunitate de la Pata Rât prin in- discuții pe care le am cu oamenii, te gândești la zona caselor modulare sau... troducerea caselor modulare? C.R.: Da... C.R.: Cred că în momentul în care familiile de pe Coastei au fost mutate în Pata Rât, acesta a fost cel mai mare coșmar care s-a realizat în viața lor. Pata Rât este un A.P.:... la fosta Coastei? Pentru că e o Coastei și o neo-Coastei cumva, deja... simbol al murdăriei, lipsei de oportunitate, izolării, stigmatizării din partea celorlalți. C.R.: Exact... Mutarea în Pata Rât a avut un efect fizic extrem de puternic: acolo aerul este extrem de poluat, în fiecare dimineață și seară se ventilează depozitul de deșeuri chimice A.P.: Trebuie făcută diferența, câteodată îmi dau seama că pentru cineva care nu de la Terapia care produce un miros de sulf extrem de puternic și extrem de greu, cunoaște neapărat foarte îndeaproape geografia locului și cum au evoluat lucrurile, mult mai urât mirositor decât rampa... Rampa miroase, dar în momentul în care se poate să fie ambiguu la care dintre ele ne referim. ventilează deșeurile chimice depozitate miroase extrem de urât. Locuințele în care C.R.: Da... Ceea ce este ciudat este că oricum am numi noua locație, casele modula- au fost mutați aveau pereții umezi, practic igrasia s-a produs instant pentru că, de re sau, la început, se numea Colina Verde, aceasta era denumirea oficială... fapt, locuințele au fost finalizate iarna, iar gletul nu s-a uscat bine, pe care au pus vopseaua, prin urmare imediat s-a produs igrasie... Pe jos era linoleum... Iarăși, a fost A.P.: Era denumirea oficială. o perversitate a situației faptul că în pozele vehiculate de către primărie erau imagini C.R.: Aceasta era la început, dar nici primăria nu o mai folosește. Pentru că era prea din interiorul acestor locuințe, în care se vedea de parcă ar fi parchet de lemn pe jos de tot. Dar la început așa apărea, și chiar în raportul pe care l-am scris în 2012 pen- și geamuri de termopan. Și reacțiile foarte multor comentatori au fost că: uite că sunt tru UNDP pe baza cercetării, acolo așa am folosit și eu, Colina Verde, pentru că era mutați în case cu termopan și cu parchet pe jos și totuși fac nazuri. Dar de fapt, nu denumirea oficială, la vremea respetivă... Dar acum nu o mai folosesc, folosesc și era parchet, ci linoleum care avea modelul și coloratura de parchet. Dar dincolo de ei „casele modulare”. O altă chestie interesantă, despre care nu știu cât e de bine aceste efecte fizice foarte puternice, era și efectul simbolic de a ajunge în Pata Rât. este să spun, dar nu voi spune numele străzii, am să spun doar că strada Pata Rât Persoane care s-au străduit toată viața lor să lucreze, „în ciuda” faptului că sunt de nu se mai numește strada Pata Rât. Toată lumea o știe așa, dar a fost redenumită, etnie romă, persoane conștiente de toate prejudecățile pe care le au de înfruntat la rugămintea oamenilor, pentru că ei ziceau că în momentul în care au o carte de ca etnici romi, ei au ajuns în situația celui mai rău văzut „țigan”. Folosesc cuvântul identitate care este pe Pata Rât șansele lor să fie angajați sunt foarte mici. Atunci a „țigan” cu foarte multe ghilimele, ca referință la categoria cea mai desconsiderată, 310 fost redenumită strada și acum se numește altfel. Da nu spun cum, astfel încât cei a celor din Pata Rât. Cred că efectul emoțional a fost extrem de puternic. Și sigur că 311 care citesc să nu știe... În continuare, toată lumea, persoanele care au fost evacuate atunci când ai un asemenea șoc primul lucru pe care îl faci este să încerci să te de- de pe Coastei și stau la casele modulare, oamenii din Dallas, toată lumea spune la tașezi de mediul acela. Să spui că noi nu suntem ca voi. Și, sigur, foarte multă frică. zona respectivă: Coastei. Deci, practic, și acest lucru a fost foarte interesant, că s-au Deci Pata Rât-ul, ca zonă, în momentul în care mergi acolo prima dată, te înfioară. mutat forțat în Pata Rât cu nume cu tot, cu structură cu tot, inclusiv poziționarea, Vezi case prost amenajate, vezi câini slabi, vezi porci căutând prin noroi, vezi copiii pentru că la Cluj se numea strada Coastei pentru că efectiv era pe coasta unui deal... prost îmbrăcați care se joacă cu mingi sparte. Deci, prima impresie este una de oroa- Și în Pata Rât este tot coasta unui deal, doar că ei sunt poziționați cel mai sus dintre re, pentru că nu e mediul în care tu ești obișnuit. Și până când ajungi să stabilești o toate comunitățile. legătură cu oamenii, să vezi umanitatea dincolo de mizerie, de murdărie, durează un pic. A fost un proces, cred. Dar cel mai bine pot vorbi despre acest lucru oamenii de A.P.: Iartă-mă că te întrerup. Vroiam să te întreb un lucru: ce efecte intra-comunitare pe Coastei. Eu nu pot să vorbesc în numele lor. Eu spun doar, poate, procesul prin ai putut să observi din transmutarea aceasta... Nu-mi place cuvântul relocare, mi se care am trecut eu. Deci în momentul în care am ajuns prima dată la Pata Rât, mie mi pare un colonialism din engleză...Oricum, a fost o mutare, o transmutare a oamenilor s-a părut Dallas-ul un loc în care nu nu aș putea să intru. Mi s-a părut atât de groaz- de pe strada inițială a Coastei în zona caselor modulare și prin asta practic au adă- nic tot ce-i acolo! Pentru mine a fost un proces prin care am ajuns să înțeleg cum ugat un al patrulea element la diversele comunități deja constituite în zonă. Deci cei anume pot să mă relaționez la cadrul acela. Și mi-am dat seama că singurul lucru de pe rampă, cei din Dallas și cei de pe Cantonului.. normal în Pata Rât sunt oamenii. Tot restul e anormal. Singurul lucru de normalitate C.R.: Da. este să te uiți în ochii oamenilor și să încerci să stabilești o relație cu ei. Pentru că tot restul este anormal. Ai o rampă care a fost închisă, dar care n-a fost în nici un fel A.P.: Ce dinamici a produs asta în micro-comunitatea aceea care s-a dezvoltat la amenajată, deci rampa este exact așa cum a fost lăsată, nu s-a făcut absolut nimic Pata Rât? Cum s-au schimbat niște echilibre, că bănuiesc că totuși a trebuit... a fost pentru a fi acoperită, împădurită.... Recent, s-au deschis două rampe noi, tot acolo... vorba de un proces de integrare, plus iarăși, dacă noi putem vorbi să zicem de uti- Prețurile din magazinele din Pata Rât sunt mult mai mari decât prețurile din oraș. litatea socială pentru oraș a unei zone ca rampa, nu trebuie să uităm că selectarea Ajungi la Pata Rât trecând pe lângă fabrica Plafar pe care scrie „Doar Natura”. Iar deșeurilor și a gunoaielor nu este activitatea caracteristică pentru toată lumea de apoi treci calea ferată, în timp ce avioanele zboară cu spor deasupra ta și a Clujului acolo. Mulți au totuși locuri de muncă în oraș... Deci există diferențe, cumva nu poți cosmopolit... Deci singura normalitate sunt oamenii. În momentul în care ajungi să să le tratezi toate în bloc. Și asta aș vrea să-mi clarifici un pic, ce fel de diferențe au stabilești o relație cu ei, atunci reușești să pui în paranteză toate celelalte chestii:  să pui în paranteză faptul că miroase urât, să pui în paranteză toate acele lucruri cu asemănătoare. A fost foarte ciudat să ne dăm seama că Pata Rât-ul nu este cel mai care nu ești obișnuit, până la urmă. Cred că și cei de pe Coastei au trecut prin acest rău loc posibil și Clujul, politica Clujului, pe cât e de elitistă, totuși există deja o asu- proces, dar nu pot să vorbesc în numele lor. Totuși, faptul că anul acesta, de 8 aprilie mare politică a Pata Rât-ului, chiar dacă cu jumătate de măsură. Ne asumăm și nu ne - Ziua Romilor, evenimentul a fost pe Coastei și ei au invitat și au dorit să fie prezenți asumăm... Ceea ce am văzut în alte orașe este și mai... și mai ciudat. Adică ca și di- toți ceilalți din celelalte comunități, cred că este un lucru foarte important. Din câte namică tipică, despre care cred că a vorbit și Enikő, această dinamică în care oameni știu, prin prezența Fundației ProRoma acolo, care, așa cum am spus, este o organi- din fostele locuințe sociale unde deja situațiile de locuit au fost extrem de înrăutățite zație religioasă, s-au produs procese de convertire din partea unora de pe Coastei față de cum erau în perioada socialismului de stat, pentru că primăria n-a mai investit către această comunitate religioasă, care a generat o dinamică particulară, pe care în aceste case, nu le-a mai renovat... Acestea au fost efectiv distruse ș-atunci primă- însă eu nu o cunosc. Cel mai bine ar putea să vorbească persoanele însele despre ria ce face? Pentru că aceste case sunt relativ centrale, pentru că între timp orașul aceasta. Faptul că unele persoane de pe Coastei aveau rude pe Cantonului, iarăși a se extinde, atunci spune: OK, nu vă supărați, nu mai puteți sta aici, se dărâmă casa creat o altă dinamică. Sau faptul că unii dintre ei s-au apropiat de acei din Dallas, din peste voi, nu e curat, nu e bine pentru voi și pentru familiile voastre, hai că temporar câte știu a fost și o căsătorie între o tânără de pe Coastei și un tânăr din Dallas. Deci vă mutăm altundeva, în niște containere de diferite forme, și între timp eu voi reno- sunt asemenea procese. va aceste case și apoi veniți înapoi. Dar de fapt nu se întâmplă mișcarea inversă, de revenire în locuințe sociale. Aceste persoane sunt trimise temporar în niște locuințe A.P.: Deci de la opoziția inițială, cumva... improvizate sau pur și simplu li se dă un teren pe care ei sunt lăsați să-și constru- C.R.: ... distantă... iască propriile lor căsuțe și în acest răstimp primăria renovează casele și într-adevăr le pune în folosință ca locuințe sociale, doar că pe baza noilor criterii de acordare A.P.: ... a trecut la o... s-a trecut la o astfel de omogenizare. Se poate spune asta? a locuințelor sociale. Aceste criterii uneori, ca și în cazul Clujului, sunt extrem de C.R.: Eu n-aș spune omogenizare. elitiste și contrazic orice politică națională de incluziune. În unele orașe, cum este Miercurea-Ciuc, de exemplu, criteriile sunt un pic mai bune, un pic mai bine formu- A.P.: Așa. late, sau la Târgu-Mureș, dar practic condiția este întotdeauna actul de identitate, C.R.: Aș spune mai degrabă că trăind împreună, conștientizând că de fapt aceleași dovada unui venit stabil, pe care aceste persoane nu le au. Și atunci ei nu mai sunt procese structurale istorice care au creat Dallas-ul, care au creat Cantonului, au cre- eligibili pentru locuințe sociale și fostele lor locuințele lor sunt ocupate de alții. Sigur, 312 at și evacuarea familiilor de pe Coastei, diviziunea inițială s-a estompat. Cred că a cazul extrem, care nu a fost analizat în proiectul SPAREX, este cazul din Baia Mare. 313 fost o conștientizare a acestor lucruri, care a ușurat stabilirea unor relații umane. Care este un caz extrem de grav în care se contrazice nu doar orice politică asumată Cred că așa s-a întâmplat. Acea zi de 8 aprilie, când Ziua Romilor a fost sărbătorită de statul român, dar orice bun simț elementar. Să muți familii în niște foste labora- pe Coastei, a fost un eveniment foarte important și în această direcție. Discursurile toare chimice în care încă deșeurile chimice sunt acolo... Îmi povesteau colegi din celor de-acolo, mă refer aici în primul rând la Claudia Greta, momentul în care ea a organizații care sunt implicate în drepturile romilor că ei nu puteau să dovedească vorbit foarte clar și foarte articulat despre felul în care practic toți cei din Pata Rât că mediul este toxic, deși se simțea un puternic miros chimic. Vedeau că locul nu a au ajuns acolo din cauza acelor procese de injustiție structurală. Poate că au ajuns fost propriu amenajat, dar ei nu sunt ingineri chimiști, nu pot să dovedească în nici în momente diferite, pe căi diferite, poate că unii dintre ei au un nivel de educație un fel poluarea de acolo. Așa cum noi nu putem să dovedim că este un pericol acea mai mare, unii dintre ei lucrează în oraș, dar tipul de injustiție socială la care au fost ventilație din Pata Rât a deșeurilor chimice de la depozitul Terapiei. Eu nu sunt chi- expuși cu toții a avut exact aceeași dinamică. O dinamică a precarizării, stigmatizării mist, eu nu pot să dovedesc. Eu pot să zic doar că miroase extrem de urât. Faptul că romilor, o dinamică istorică de marginalizare în care inegalitatea socială și economi- este periculos pentru sănătate nu pot să dovedesc, că nu e competența mea. Cred că se amestecă cu inferiorizare etnică. Cred că discursul acela a conștientizat foarte că există asemenea mecanisme de excluziune în foarte multe orașe, mai ales în ora- bine acest lucru și... da, cred că au ajuns să înțeleagă aceste lucruri... șele mari, în care, din păcate, există asemenea procese de „curățire a orașului” de ceea ce este sărac, murdar, neplăcut, inconfortabil pentru consumul clasei de mijloc. A.P.: Aș decola un picuț la un alt nivel al discuției. Ca în momentul în care stăm să... Cred că este foarte, foarte tipic. În orașele mai mici, poate că se întâmplă în mai mică încercăm să înțelegem ce se petrece acolo, inevitabil stai și te gândești la cât de măsură, dacă procentul romilor este suficient de mare ca să reprezinte o forță elec- generic este fenomenul, la cât de reprezentativ este, cât de... torală. Și atunci dinamica e un pic diferită. Dar în orașele mari, dimpotrivă, din păcate C.R.: Da... da, da da. se câștigă voturi pe baza acestor procese de excludere din oraș. A.P.: ... economicizat este la nivelul întregii țări. Nu știu, tu... bănuiesc că știi, știi des- A.P.: Nu știu, mie mi s-a părut mereu că o astfel de ironie amară faptul că majoritatea pre asta sau ai putea să-mi dai exemple în acest sens... . proceselor de ghetoizare sau multe dintre ele au avut loc tocmai... sau s-au intensifi- C.R.: Da. În cercetarea cu Enikő Vincze despre spațializarea și rasializarea sără- cat, ca să zic așa, în perioada asta care s-a numit deceniul integrării romilor... ciei, acolo am lucrat în mai multe orașe și ne-am uitat la aceste procese (practic C.R.: Da... Absolut! și acest volum este produsul acestei cercetări) și am văzut foarte multe dinamici  A.P.: ... adică la noi lucrurile parcă au luat-o într-o direcție complet diferită decât era, dovada faptului că înainte a lucrat și a avut venituri impozabile. Primește doar aloca- să zicem în plan european, o politică europeană. Ș-atunci aș întreba cum se face că ția universală pentru copilul sub doi ani, dar nu primește nici o formă de ajutor ca pă- lucruri care să zicem, la nivel european, la nivelul instituțiilor europene, sunt cât de rinte care nu are posibilitatea să meargă la muncă, așa cum se întâmplă în Ungaria, cât conștientizate, respectiv nevoia de integrare, nevoia de a avea grijă de cei care de exemplu, unde statul este mult mai generos în domeniul protecției familiei cu independent de voința lor ajung în această situație, ce-i cu discrepanța asta la nive- copii. În problema particulară a romilor, aici a existat, din câte știu, o tensiune între a lul unor politici centralizate europene și cele locale, să zicem, sau inclusiv regionale? trata problema romilor ca o problemă socială sau a o trata ca o problemă de discri- C.R.: Dar nu există aceste politici europene. minare etnică alături de situația altor minorități în Europa cum ar fi cazul migranților din prima sau a doua generație sau alte minorități etnice, cum ar fi Sami în țările A.P.: Nici măcar ca tendință? Nici măcar ca imperativ de urmat? nordice. În 2011, a fost formulat un cadru european pentru strategiile de integrare a C.R.: Da, dar acelea nu contează! romilor în statele membre, care a venit cu recomandări specifice, dar tot doar cu re- comandări. Nu există nimic prin care ar putea sancționa în vreun fel statele membre. A.P.: Adică mi se pare că niște... câteva, câteva linii directoare există în acest sens! Organizațiile care reprezintă interesele romilor, inclusiv membri romi ai Parlamentul C.R.: Sunt foarte slabe! Deci, în domeniul social nu există nici un fel de recomandare European, au fost foarte dezamăgiți de acest cadru, de rezultatele consultărilor cu explicită europeană care să fie verificabilă și sancționabilă. Din 2002 avem aceas- ei. La nivel european sunt documente care analizează progresele statelor membre tă Metodă Deschisă de Coordonare în domeniul Politicilor Sociale (OMC) în care în acest domeniu particular al incluziunii romilor, cu accent pe problemele sociale practic statele membre ale Uniunii Europene au fost obligate să raporteze din doi în dar nu numai, dar acestea nu vin cu sancțiuni. Vin doar cu recomandări. Și cu același doi ani progresele lor înregistrate în domeniul social. Și ideea a fost că probabil țările mecanism de peer pressure, de a pune presiune publică prin ilustrarea cazurilor de membre ale Uniunii Europene niciodată nu vor fi de acord să existe reglementări eu- bună practică și prin prezentarea situațiilor în care țările nu fac suficient de mult. ropene verificabile și sancționabile în domeniul social, dar că prin acest peer pressure, Dar acest demers este insuficient. Motivul pentru care România a fost foarte activă prin această dinamică între țări, în care fiecare raportează rata de sărăcie, cu cât se în a formula diferite politici în domeniul incluziunii romilor a fost faptul că în 1997, reduce sărăcia datorită măsurilor de protecție socială, în mod particular, cum se re- când România a primit primul feedback din partea, la vremea aceea, Comunității duce sărăcia în rândul copiilor, care sunt exemplele de bune practici, etc., deci niște Europene, ce anume trebuie să facă România pentru a începe procesul de aderare raportări foarte voluminoase, acestea vor crea o presiune în care țărilor le va fi ruși- la Uniunea Europeană, condiția a fost și adresarea a două probleme din domeniul 314 ne să fie pe ultimul loc și atunci vor încerca tot posibilul să îmbunătățească politicile. social. Doar România și Bulgaria au primit condiționări la capitolul social. Prima, solu- 315 Dar România e pe ultimul loc din 2002 și n-a făcut absolut nimic concret, cu rezul- ționarea problemei copiilor din instituțiile de ocrotire de stat, adică plasarea copiilor tate vizibile în statistici. Poate că statul român spune că a făcut lucruri, dar eu nu le din aceste centre mari de ocrotire, fie înapoi către familiile lor, fie către forme mai văd. Există legea pentru combaterea marginalizării sociale din 2002, care ar trebui mici în care copiii sunt crescuți în familii sau cel puțin în niște instituții mai mici ca să fie legea cea mai puternică, dar care nu este implementată, pentru că normele mărime. Și a doua, soluționarea problemelor socio-economice cu care se confruntă metodologice sunt de așa natură încât distribuie sarcinile între primărie și Consiliul comunitatea romă. Deci aceastea au fost așteptări explicite în 1997 față de România. Județean, dar fără să traseze niște obligații clare. Cazurile de marginalizare socială Și atunci când progresul României a fost evaluat în 2000 și apoi din 2002, România trebuie raportate, dar de fapt nu se raportează, trebuie identificate de primărie, dar sigur că a prezentat o serie de legi: a înființat Agenția Națională pentru Romi, a avut nu există un buget pentru acest lucru. Consiliul Județean ar fi trebuit să vină în aju- o strategie de incluziune a romilor în 2002, apoi, mai târziu, introducerea instituți- torul primăriilor, în special al primăriilor rurale, să combată fenomenul marginalizării ei mediatorului sanitar și a mediatorului școlar, etc. Acestea au fost prezentate ca sociale dar nu are un buget pe care obligatoriu să-l aloce acestor scopuri. Deci nu exemple de bune practici și, într-adevăr, au fost exemple de bune practici, doar că sunt operaționalizate până la capăt, nu sunt implementate de facto. Mai mult decât între timp acestea nu au fost suficient de bine finanțate. În continuare, de exemplu, atât, în România există o discrepanță foarte mare între principiul legii și normele me- deși legea prevede că trebuie să existe un expert local pentru romi la primăriile în todologice de implementare. Și cine dintre funcționarii Uniunii Europene se uită la care există asemenea problemă, primăria Clujului nici în momentul de față nu are un normele metodologice de implementare?! Nu se uită! Ș-atunci se uită la lege, se uită angajat la primărie pe statutul de expert pentru problema romilor. Sigur, Clujul poate la sinteza legii din MISSOC (Mutual Information System on Social Policies in the EU) să spună că nu e nevoie pentru că populația de etnie romă este sub 2%. Dar asta în care poți să verifici la orice moment dat care sunt politicile unui stat membru eu- nu înseamnă că nu avem o problemă socială foarte mare la Cluj legată de procesele ropean în diferite domenii sociale. Dar acele sinteze ajung până la lege, nu surprind prin care romii sunt marginalizați și trăiesc în sărăcie. Acesta ar fi răspunsul meu la însă nuanțele metodologiilor de implementare. De exemplu, în România lista benefi- întrebare: România a fost sub foarte mare presiune să producă legi, reglementări, ciarilor ajutorului social este expusă pe un perete în primărie și oricine poate să vadă instituții în acest domeniu, ceea ce a făcut, dar nu a fost nici o modalitate prin care cine sunt „ăia”. Dacă unul dintre copiii din familie are un anumit număr de absențe la Uniunea Europeană să sancționeze modul în care aceste idei, principii, instituții, etc. școală, chiar dacă alți copii din familie nu absentează, se taie alocația de susținere și-au făcut treaba, au fost implementate. Nu e vina persoanelor, nu mă gândesc să pentru toată familia. În România, nu există nici o măsură care să vizeze poziția ma- aduc aici o critică persoanelor care lucrează în aceste instituții, ci să arăt că statul mei sau a tatălui care are acasă grijă de un copil mic sub doi ani, dacă nu poate face român nu are un buget alocat pentru aceste probleme, nu are suficiente mecanisme  de întărire a muncii acestor instituții, deci nu este ceva care să fie eficient din punct protecție socială, de incluziune socială, de inegalitate. Apare doar un capitol care se de vedere al intervenției. numește Dezvoltare socială cu două aliniate. Primul aliniat vorbește despre modul în care sistemul de politici sociale nu ar trebui să genereze dependență față de asis- A.P.: Și cum ar arăta ceva eficient? Care ar fi posibilele soluții la care te-ai putut tu tență socială, ci să încurajeze responsabilitatea individuală, deci o afirmație mai con- gândi sau care vezi că se prefigurează cumva din contactul ăsta al tău cu problema? servator-republicană decât atât nici nu putea să fie! Cum îți permiți ca într-un docu- Mă rog, dacă nu e o întrebare prea abisală în momentul ăsta al discuției. ment oficial al unui stat, care este constituțional un stat social, să folosești exact C.R.: Clar că în primul rând lucrurile acestea trebuie bugetate. Trebuie să fie bani aceste clișee ale „dependenței de prestații sociale” pe care le deconstruiește orice alocați pentru această problemă. Nu e normal ca un oraș ca și Clujul, cu resursele pe specialist în două minute! Cum îți permiți să faci o asemenea gafă ca guvern tehno- care le are Clujul, să folosească bani ai statului norvegian ca să soluționeze proble- crat?! Al doilea aliniat se referă la îmbunătățirea oportunităților de angajare în câm- ma din Pata Rât. Cu tot respectul pentru oamenii care lucrează în proiectul norvegi- pul muncii a tinerilor prin crearea de facilități pentru angajarea lor și prin programe an, cred că și ei sunt de acord cu mine că nu e normal să existe un proiect finanțat de consiliere și de orientare profesională. Oamenii aceștia n-au citit legislația din din fonduri norvegiene la Cluj pentru Pata Rât. Înțeleg perfect că într-un sat mic, fără România? Nu știu cât de multe reglementări avem deja în acest sector? Și de ce, to- resurse, în care 50% din populație este de etnie romă și deprivată din punct de ve- tuși, aceste măsuri eșuează? Faptul că, da, există măsuri prin care statul subvențio- dere al situației economice, în care poate primarul însuși lucrează în străinătate ca nează locuri de muncă pentru tineri, dar fluxul financiar al subvenției este descura- să își suplimenteze venitul, în care asistentul social lucrează pentru salariul minim pe jant pentru firmele mici? Acestea trebuie să prefinanțeze salariile lor și ajung să fie economie și este responsabil și pentru starea civilă și pentru registrul agricol și pen- decontați după un semestru! Ceea ce o firmă mică nu prea își permite... Sunt și alte tru protecție socială, înțeleg foarte bine de ce acolo e nevoie de fonduri norvegiene. probleme, pe care analiștii sociali le-au semnalat deja. E nevoie posibil și de alte Dar nu pot să înțeleg de ce e nevoie la Cluj, în care există resursele financiare pen- măsuri, nu contest acest lucru, dar e nevoie și de o regândire a măsurilor actuale, tru a gestiona problema. Totuși, populația Clujului este de peste 300.000 de oa- pentru a le face mai eficiente. Dar să prezinți intenția guvernului de parcă asemenea meni. La Pata Rât locuiesc 1.500 de oameni. Deci e o glumă că municipalitatea nu ar măsuri nu ar exista, este neprofesional. Ceea ce aș vrea să subliniez: nu există un putea gestiona problema din Pata Rât. E hilar, dacă ținem cont de resursele Clujului, discurs politic nuanțat, care să sancționeze aceste stigmatizări ale săracilor pentru mai ales că există foarte multă muncă voluntară dovedită din partea societății civile propria lor sărăcie, care să înțeleagă că practicile sociale din comunitățile de romi din Cluj. Nu susțin că problemele din Pata Rât ar trebui soluționate prin muncă vo- sunt niște practici sociale care sunt ușor de judecat din exterior... Faptul că ai mulți 316 luntară, acesta ar fi un alt absurd. Trebuie asumată responsabilitatea politică și o copii. Dar dacă ajungi să le înțelegi din interior, ajungi să vezi cum fac parte din pro- 317 responsabilitate în care lucrează profesioniști care evident că trebuie plătiți! Pentru blemă. În sine, este absurd ca în Europa anului 2015, când rata de fertilitate din că tot așa cum e plătit un arhitect, tot așa trebuie plătit și un asistent social! Pentru că România este printre cele mai scăzute, de 1.2 sau 1.3, care înseamnă o scădere în este exact același tip de efort intelectual pe care îl depui să construiești o casă, timp a populației, și avem nevoie de forță de muncă tânără, este absurd să criticăm același tip de efort intelectual și, în plus, unul emoțional, îl ai în momentul în care aceste familii pentru că au „prea mulți” copii. Preocuparea majoră a statului român ar construiești împreună cu o persoană traseul prin care viața lui poate fi îmbunătățită. trebui să fie exact sprijinirea acestor familii care sunt dornice și acceptă să aibă mai Strategia Cluj-Napoca 2014-2020 a fost aprobată într-un final anul acesta, cred că ar mulți copii. Este absurd să punem problema în acești termeni, că „familiile rome au trebui sprijinită și bugetată, iar primăria să își asume acele măsuri. Și să le operațio- prea mulți copii”. E foarte bine că au! Să îi sprijinim să crească acești copii, deoarece nalizeze mai concret. Revenind la întrebare, a doua problemă, foarte, foarte mare pentru pensiile noastre vor lucra! Deci discuția în sine este absurdă. Cred că e nevo- este că problema segregării și deprivării romilor nu este o problemă a romilor. Nu ie de foarte multă muncă nu doar în comunitățile de romi, dar și în comunitatea poli- este o problemă a grupului etnic, care ar trebui soluționată de grupul etnic. Nu este tică din România, cât o fi ea de divizată. De discutat cu ei, să înțeleagă punctul nos- nici o problemă a unor persoane, văzute ca indivizi autonomi, și care nu sunt sufici- tru de vedere! Există o categorizare de „activist” prin care poți fi însă rapid discreditat ent de bine educați, sau nu sunt „suficient de dornici să lucreze”, sau sunt „irespon- politic, a ajuns deja să fie o înjurătură dacă ți se spune că ești activist, de parcă cine- sabili” în privința lor, fiind ei înșiși blamați pentru problemele lor. Nu. Așa-zisa „pro- va ar fi plătit într-un mod obscur de către niște organizații din străinătate. E o situație blemă a romilor” este o problemă care începe exact cu modul nostru de a gândi absurdă în care aproape toată problema legată de drepturile romilor este măturată despre economie, despre etnie și relații interetnice, despre istoria României. Acest sub covor ca o problemă a unor activiști care sunt plătiți de fundația lui George mod de gândire este adesea foarte limitat. Cred că trebuie să avem această discuție Soros sau de alte organizații internaționale ca să, nu știu, ca să producă zgomot, cu oameni din politică, cu oameni din administrație, în care să reflectăm împreună ceartă. Pentru că reproșul cel mai frecvent din partea autorităților către toate organi- asupra acestor teme. De exemplu acum, să luăm în discuție documentul pe care l-a zațiile non-guvernamentale este că, de fapt, nu soluționează problema. Faptul că: produs noul guvern al României, un guvern cu ghilimele „tehnocrat”. Nici un guvern I-ați adus în stradă, au protestat, și ce-ați rezolvat cu asta? Că tot la noi vin pentru nu este tehnocrat, orice act politic poartă o miză politică și poartă o ideologie politi- ajutor social! Deci, există acest reproș că noi producem scandal, producem proble- că, în cel mai bun caz, neasumată. Dar aceasta transpare acolo. Dacă ne uităm peste me. Municipalitatea spune: Nu voi sunteți cei la care merg oamenii să-și facă actele programul de guvernare, despre situația de marginalizare a romilor nu se povesteș- de identitate, pentru că vin la primărie, nu voi sunteți cei care finanțați programele te deloc. OK, este o minoritate, nici nu mă aștept... Dar nu apare nimic legat de after-school la care merg copilașii romi... Reproșul este că noi producem doar  scandal și nimic altceva. Cred că lucrurile sunt mai nuanțate puțin. Odată că există o stereotipiilor, combaterea segregării, sau proiecte sociale precum after-school pen- pătură foarte mare a societății civile care are programe sociale efective prin care tru copii, centre de zi. Nu știu dacă am răspuns la întrebare... suplinesc sau cel puțin completează activitatea municipalității, mulți dintre ei volun- tar. Dar trebuie conștientizat că este un rol extrem de important al societății civile A.P.: Cred că da și e un gând final bun, adică suficient de grav ca să putem încheia acela de a face scandal. Aceasta este funcția sa socială, nu? Adică să arate că există cu el. Dacă mai ai ceva de adăugat, dacă ai mai vrea să zici tu ceva în interviu... lucruri care trebuie să scandalizeze, să producă public outrage, să impună o proble- C.R.: Ce aș putea să adaug? Da, este un lucru foarte important, despre care nu am mă ca o problemă publică! Există însă situații, și acum nu mă refer la Cluj, pentru că amintit. Cred că trebuie petrecut foarte mult timp în comunitățile segregate de romi aici nu am întâlnit această situație deloc, dar în alte orașe am văzut că se întâmplă o ca să înțelegi ce se întâmplă acolo. La prima vedere totul este atât de absurd și șantajare efectivă a familiilor din zone sărace cu faptul că, dacă se asociază cu orga- atât de diferit de realitatea în care „noi” am fost socializați, încât trebuie să petre- nizații care luptă pentru drepturile omului sau ale romilor, nu vor mai avea acces la cem timp acolo pentru a înțelege lucrurile. Dacă mă gândesc la cum am văzut în prestațiile si serviciile sociale asigurate de autoritățile locale. Na, haideți că veniți voi diferite momente problemele din Pata Rât și legătura lor cu dinamica orașului, cred la noi pentru ajutor social! Haideți că vedem atunci ce și câte, dacă aveți calul acela că această viziune s-a nuanțat foarte, foarte mult. Cred că acesta aș vrea să fie cel sau nu-l aveți, să vă tai ajutorul social? Dacă ați lucrat pentru folosul comunității sau mai important mesaj al meu, că efectiv trebuie petrecut timp cu oamenii de acolo. E nu? Deci efectiv un proces de șantaj pe care l-am întâlnit și noi în cercetarea SPAREX. important să citim despre inegalități structurale și dinamica marginalizării, pentru a Familiile au fost „ajutate” să înțeleagă că dacă produc prea mult scandal atunci vor conștientiza mai multe dimensiuni a ceea ce se întâmplă, dar trebuie petrecut timp avea de suferit la această dimensiune. Ceea ce este extrem de înjositor. Să fii lipsit acolo. Atât. de dreptul tău politic de a avea voce politică, într-o formă pe care o alegi, fiind șanta- jat cu pierderea drepturilor sociale? Este absurd! A.P.: Eu văd toate interviurile acestea oricum ca o discuție care începe cumva. Deci căreia trebuie să-i găsim toate piesele și toate detaliile pertinente și care trebuie A.P.: Eu m-aș apropia de final. Dar nu înainte de a pune o întrebare un pic mai com- continuată. Îți mulțumesc frumos! plexă, care are mai multe straturi. Societatea auzind vorbindu-se despre romi, există o serie de stereotipii care ies înainte, care cumva iau terenul și rezolvă lucrurile pen- tru mintea fiecăruia. Întrebarea mea ar fi ceva de genul: în ce măsură aceste stereo- 318 tipii pot fi văzute ca fiind integrate în discursul public, instituțional, deci nu doar pur 319 și simplu, declarativ, ci instituțional, și în ce măsură se poate vedea, dacă se poate vedea, un fel de schimbare a acestui discurs instituțional și a practicilor instituționale să zicem în timp? Dacă putem vorbi de așa ceva? Există un proces aici sau lucrurile au rămas de fapt la fel de închistate, la fel de blocate, la fel de gripate, ca să zic așa, față de problema asta? C.R.: Dacă citesc politicile sociale, atunci acestea din păcate așa au rămas. Conțin cât se poate de clar elemente de incluziune adversă, când oamenii primesc prestații sociale scăzute și stigmatizante, care sunt mai degrabă instrumente de control decât pârghii de ieșire din sărăcie. Ceea ce s-a schimbat totuși după 2000 a fost profesio- nalizarea asistenței sociale și faptul că din ce în ce mai multe persoane care se află pe poziții oarecum mai influente în primării sunt mai conștiente de probleme, au o atitudine mai nuanțată, au o experiență de teren, mulți dintre ei au pornit de unde- va „de jos”, lucrând ca asistenți sociali în comunități deprivate de romi. În cazul lor, aceste stereotipii au fost în mare parte dizolvate, pentru că au avut experiență de teren foarte îndelungată, iar apoi treptat au ajuns pe poziții de conducere. Cred că acest lucru se simte, în unele primării, în unele instituții. Nu se simte însă încă la nivel central, la nivelul guvernului, dar la nivel local cred că se simte. Sigur, mulți dintre ei nu rezistă foarte mult în sistemul public și merg în sistemul privat: pentru că salariile sunt foarte scăzute sau tocmai pentru că atitudinea generală a primăriilor este des- tul de problematică în această privință. Și atunci nu „rezistă” foarte mult în sistemul public și se „retrag” în sistemul ONG-ist. La nivelul politicilor publice nu văd o evolu- ție pozitivă. Poate ceva mai multe evoluții pozitive există la nivelul sectorului non-gu- vernamental, care are mai multe proiecte ce își asumă scopuri ce țin de combaterea  Eu eram legat de zona Coastei pentru că am trăit peste 20 de ani în cartierul Mărăști. „Pata Rât nu este Mergeam la Biblioteca județeană „Octavian Goga” și vedeam de sus, din „turnul de fildeș” al bibliotecii ce se întâmplă pe str. Coastei. Și vroiam să relaționez cu locatarii, dar nu apucasem până la evacuări. Mobilizarea a fost simplă: hai să vedem ce se doar o zonă a întâmplă! Dacă oamenii se plângeau că au fost mobilizați în condiții toxice și nefa- vorabile comparativ cu strada Coastei, atunci am mers cu István și cu prietena lui jurnalistă de atunci să vedem comunitatea mutată la Pata Rât, unde nu mai fusesem segregării, ci și a până atunci. István a făcut și un filmuleț postat pe net cu condițiile de trai și cu măr- turii ale oamenilor care a ajuns în alte medii activiste și universitare. Ei se plângeau că nu știau unde vor fi mutați, că de ce au fost mutați în preajma Crăciunului la -17 agregării economice. grade Celsius, că de ce au primit locuințe atât de strâmte, de 16 metri pătrați sau de 18 metri în care stăteau 8-10 persoane, în unele chiar mai mulți. Băile erau făcute în batjocură, la comun, fără un perete care să despară wc-urile și pentru câteva zeci Pata Rât e o piață în de persoane. Se plângeau că sunt duși lângă o rampă de gunoi, în condițiițe în care primăria explica mutarea ca politică de integrare. Ne-am întrebat: de ce integrarea se face în preajma unei rampe de gunoi? De ce nu care costurile sociale s-au găsit soluții mai bune de locuire? Da, înțelegeam, că două treimi stăteau infor- mal pe strada Coastei, potrivit Primăriei ilegal, dar credeam că se puteau găsi soluții mai bune. De pildă, de a extinde locuințele sociale pe str. Coastei sau de a găsi alte și de mediu dispar” terenuri, în mai multe locații diferite. Evacuarea a fost primul moment de revoltă, să-i spunem, morală. Aveam și o curiozi- tate jurnalistică pentru că acesta e și background-ul meu, chiar dacă în perioada re- 320 Adi Dohotaru spectivă făceam un doctorat la Academia Română pe o tematică istorică a mișcărilor sociale de stânga și socialismul din spațiul românesc la finalul secolului XIX și înce- putul secolului XX. 321 Ce am încercat ulterior să fac e să creez alături de alții o infrastructură de protest. Adi Dohotaru este activist și cercetător implicat în miltitantismul anti-segregare De ce? Pentru că primele reacții în mediul universitar, cumva îndreptățite, erau de a ori în acțiuni de (re)apropriere a spațiului public. Este doctor în istorie la Institutul organiza o conferință pentru a discuta problemele oamenilor evacuați. Mi se părea „George Barițiu” din Cluj al Academiei Române cu teza „Mișcarea socialistă din ok, dar mai important era să protestăm public. Primul protest s-a petrecut în ianuarie, România. Revoluție sau reformă (1881-1921)”. Părți din interviul de mai jos au fost în fața Casei de Cultură a Studenților, în apropiere de primărie. Am fost peste 100 de difuzate de TVR Cluj, în cadrul emisiunii Societate Organizată Sustenabil (SOS). oameni, majoritatea din Pata Rât, dar și alții solidari cu ei din mediul academic sau alte medii ca cel activist ori artistic. Am văzut că există un minim impact. Media era prezentă, veniseră destui participanți, iar imediat după protest câțiva manifestanți Alexandru Polgár: Ce mă interesează la început e să faci un mic istoric legat de impli- au fost primiți la primărie. Mi-am dat seama că acesta poate fi unul dintre rolurile carea ta la Pata Rât. Cum ai ajuns să te implici la Pata Rât și în general în această pro- importante jucate de mediul asociativ: să stipuleze conflictele existente în societate. blemă, care pentru mine este a sărăciei ghetoizate și rasializate, nu neapărat a romilor. Pentru ca doar apoi să găsim rezoluții la aceste conflicte, măcar parțial ori minimal. Adi Dohotaru: Am citit în ziarele locale că sunt evacuați romii de pe str. Coastei Mi se pare un lucru important, a stipula conflicte pentru că presupune o translație în decembrie 2010 și am citit și văzut mărturiile evacuaților. Eram într-un grup pe dintr-o nemulțumire socială într-o mișcare socială. Foarte mulți, propunând deja atunci, Grupul pentru Acțiune Socială, și discutam ce putem face. Eram în cafeneaua soluții și proiecte, dezamorsează conflictele, ceea ce poate fi o problemă pentru că Insomnia cu István Szakáts, ne întrebam cine are expertiză pe domeniu ca să ne dea nu atacă niște cauze structurale ale sărăciei. mai multe detalii. Am sunat-o pe Cristina Raț de la Facultatea de Sociologie care Apoi, ni s-a părut important în discuțiile cu oamenii mutați sau alții din mediul univer- ne-a recomandat să luăm legătura cu un alt universitar implicat civic, Enikő Vincze. sitar ca vociferarea conflictului să se facă în centrul orașului, unde clujenii nu erau În ianuarie, s-a format un grup de lucru informal, denumit gLOC (grupul de Lucru al obișnuiți cu romii, mai ales la manifestații sau performance-uri. Cred că era un pro- Organizațiilor Civice), care se joacă atât cu sintagma locuirii cât și cu ideea de gloca- ces de împuternicire civică nu doar pentru oamenii din Pata Rât, ci și pentru noi, lizare pentru a ne insera în alte mișcări internaționale. Denumirea arată un statement când atacam politicile primăriei de segregare. clar: fiecare persoană are dreptul la locuință și în interiorul orașului, nu în afara lui, în Segregare este un cuvânt potrivit pentru ceea ce s-a întâmplat la Pata Rât pentru zone segregate. că așa cum a arătat un studiu pentru UNDP al Cristinei Raț, aproape jumătate au  fost evacuați la Pata Rât de autorități. Despre cealaltă jumătate se poate spune cu Cauzele sunt mai largi. Având și calitatea de istoric fac trimitere la trecutul spațiului ghilimelele de rigoare că „a ales” să meargă la Pata. Dar cum „a ales” să locuiască la românesc. Romii au fost ținuți ca sclavi 500 de ani, dar la eliberarea lor în secolul Pata Rât și să lucreze într-o rampă complet dereglementată? Pentru că, în mod evi- XIX nu au fost împroprietăriți, asemenea țăranilor iobagi, care au fost împroprietăriți dent, și-au pierdut locurile de muncă. Este un proces, denumit și de Enikő Vincze, de parțial. Când nu ai proprietate, perpetuezi niște probleme din secolul XIX. Iar aici de-proletarizare după 1989. Oamenii erau angajați ca zilieri în agricultură la CAP-uri Statul poate să intervină, Biserica are și ea datoria, mai ales că instituția domniei și sau IAS-uri ori prestau munci necalificate ori semicalificate în industrie și sunt primii mănăstirile au jucat un rol fundamental în perpetuarea instituțiilor robiei, alături de care și-au pierdut locurile de muncă. Sunt primele persoane care și-au pierdut și boieri. Gesturi compensatorii sunt necesare, ca împroprietărirea romilor care stau în locuințele pentru că nu au reușit să cumpere locuințele în chirie de dinainte de 1989. condiții informale. Împroprietărirea se poate face prin legalizarea locuirii în anumite Deci, este o alegere într-un cadru strâmt, neoliberal. Pata Rât nu este doar o zonă zone informale prin concesionarea terenului sau printr-o construcție mult mai amplă a segregării, ci și a agregării economice. Pata Rât e o piață în care costurile sociale de locuințe sociale, mai ales că în UE suntem codași la procentul de locuințe sociale, și de mediu dispar. Sute de oameni lucrează în rampă și colectează selectiv gunoiul lucru evident din statistici [Media UE de locuințe publice, din care o bună parte sunt orașului în condițiile în care statul și corporațiile care sunt obligate să se asocieze în locuințe sociale, e de 30% pe când în România stocul de locuințe publice e sub 2%. Se asociații de producători – pe principiul UE Poluatorul plătește – nu fac colectarea estimează că o treime dintre romi stau informal și doar 17% dintre gospodării au baie și selectivă. Asociațiile producătorilor au anumite cote de colectare semnate cu statul canalizare. Numărul de romi care trăiesc la bloc a scăzut de la 32.9% la 8.3% între 1992 român, dar pe care nu le respectă pentru că semnează contracte fictive cu firmele și 2006. Sub 2% dintre romi trăiesc în locuințe sociale, în pofida mitului - Date din Strategia de salubrizare, iar mașinile care transportau gunoiul în rampă nu erau măsurate la Națională de Locuire - http://www.mdrap.ro/hg-pentru-aprobarea-strategiei-nationale-a-locuirii]. intrare și ieșire. Evaziunea fiscală e de ordinul zecilor de milioane de euro, poate În lipsa acestor politici, vom avea alte evacuări, după cum mi-au povestit oamenii pe mai mult spre sute, doar la Cluj. În locul lor, colectează selectiv informal oamenii din care i-am întâlnit în diverse orașe care au fost evacuați sau se tem constant de ele. rampă sau alții la pubele prin cartiere. Acestea sunt cauze, din păcate, abstracte ale segregării pentru oamenii de rând. Căci ne putem întreba de ce nu facem cu A.P.: Asta e problema, că avem peste tot astfel de evacuări… toții colectarea selectivă? E simplu, profitul este mai mare pentru companii care nu A.D.: Eu am mai încercat în ciuda succesului extrem de modest ori chiar eșuând în sunt obligate să-și recupereze produsele. Aici putem aduce în discuție și alte cau- propuneri de politici publice, să vin cu alternative de intervenție. Asta dincolo de sti- ze, legate de corupția unor funcționari care nu reglementează situația, dar corup- pularea concretă a unor conflicte prin proteste și performance-uri colective. 322 ția trebuie pusă într-un cadru mai sistemic, de dereglementare a pieței spre profitul De pildă, gândindu-mă la ce s-a întâmplat la Pata Rât, am propus bugetul participativ, 323 unor grupuri insignifiante ca pondere din societate. S-a strigat în piață [după pro- care a fost un eșec total ca transpunere. Unii chiar au atacat ideea în sine, ceea ce testele din urma tragediei din clubul Colectiv]: „Corupția ucide”. Nu doar corupția, ci mi se pare deplasat, pentru că orice formă de buget public care este discutat într-un și „Dereglementarea ucide”. Apoi, pentru că dereglementarea conduce la sărăcie: cerc mai larg decât funcționari ai primăriei, câțiva reprezentanți și eventual oameni „Sărăcia ucide”. de afaceri la discuții netransparente, e un câștig. Desigur, contează design-ul. Dar care era design-ul propus inițial? A.P.: Ai făcut referire la evacuările de pe strada Coastei, dar știm de alte situații mai M-am inspirat din ce s-a întâmplat în America Latină, la Porto Alegre, unde la sfârșitul vechi, ca evacuările pe str. Cantonului. Cât de cronic este fenomenul, cât de genera- anilor 1980 au venit la putere forțe de stânga, Partidul Muncitorilor. Membri ai par- lizat? Că doar așa putem pune într-o cheie justă, mai sistematică fenomenul. tidului alături de reprezentanți sindicali și activiști din mișcări sociale au propus un A.D.: Vorbesc nu doar în calitate de activist, care s-a activat civic în cazul pata Rât, alt tip de buget, prin care zonele cele mai defavorizate să fie avantajate. În sensul ci și în calitate de cercetător, alături de Enikő Vincze, Cristina Raț și alte persoane în care se face un indice al calității vieții în diverse cartiere, iar bugetul participativ, implicate în cercetarea segregării rezidențiale a romilor [SPAREX]. Am făcut teren oricum doar o parte din bugetul orașului, se stabilea invers proporțional în raport cu în câteva orașe din țară, câteva zeci de interviuri și am avut mult mai multe discuții calitatea vieții. S-au făcut asfaltări, s-au creat infrastructuri publice și educative. M-a informale cu oamenii întâlniți la marginea orașelor României. Am fost la Baia Mare, la surprins Alex Cistelecan în acest context în care spunea că ce va alege poporul? Și Târgu Mureș, la Miercurea Ciuc, în sud la Călărași și Ploiești, știu de la acți activiști de dădea într-un articol exemplul invaziei de oameni la mall care se repezeau să cum- unele situații din București prezentate publicului de Frontul Comun pentru Dreptul pere produse la reduceri. Dar vedem din experiența din Porto Alegre că oamenii, la Locuire (FCDL). Situația este foarte răspândită. Dacă ne uităm pe un document chiar dacă aveau puțină școală, luau cele mai raționale decizii de investiție bugetară. recent, din noiembrie 2015, al lui Philip Alston, Raportor Special al Consiliului ONU Cumva înțelegeam trimiterea la crearea unei avangarde în sens marxist-leninist de- pentru Drepturile Omului pe probleme de sărăcie extremă și drepturile omului, ni cât crearea unei infrastructuri care s-a dovedit că poate fi deturnată relativ ușor, așa se arată că în România există o privare severă în privința locuirii, 14,4% în raport cu cum s-a întâmplat la Cluj cu bugetul participativ. Dar în cazul clujean nu s-a respec- media UE de 5.1%. Comisia Europeană notează că în 84% din gospodăriile rome nu tat efectiv design-ul. Unu: nici un procent din buget nu s-a alocat în primul an, deci există apă, canalizare sau electricitate, iar un studiu al Băncii Mondiale arată că 90% era buget participativ fără buget. Doi: când au venit bani, s-a făcut, în bună măsură, din gospodăriile rome suferă de deprivări materiale severe față de 54% din gospo- pe alte fonduri decât cele locale și acele proiecte bugetau inițiative mici, simbolice. dăriile non rome din zonele adiacente. Trei: nu s-a acceptat ideea ca bugetul să fie cheltuit invers proporțional în raport cu  calitatea vieții, ceea ce ar fi avantajat zone ca Pata Rât. La noi a fost un call de pro- parte, ar trebui să mizeze pe un nou contract social, dar care nu este unul strict în iecte mici, până în 1.000 de euro. termeni reprezentativi. Ci unul participativ, în afara Parlamentului, în afara Consiliului Acesta e un exemplu pentru a combate prin noi politici publice dezavantarea unor Local, în afara Consiliului Județean, ceea ce înseamnă generalizarea unor mecanis- grupuri sociale. Un alt exemplu, dar care sună utopic în momentul de față și pe care me democratice care există deja dar care nu sunt utilizate îndeajuns de des. Ca să îl explorez alături de colegi și colaboratori pe platforma de stânga SocialEast, este dau niște exemple: drept de referendum, drept de inițiativă legislativă printr-un nu- venitul minim necondiționat. Ideea este ca pe baza cetățeniei să beneficiem de un măr mai mic de semnături la nivel național sau la nivel local, drept de co-decizie, nu venit garantat. Ce mi se pare interesant este că axistă argumente atât dinspre dreap- doar consultare, în cazul bugetului participativ dacă se întrunește un cvorum stabilit ta, cât și dinspre stânga pentru apărarea venitului necondiționat de căutarea unui prin lege, drept de vot pentru reprezentanți ai angajaților în consiliile de administra- loc de muncă. Dinspre dreapta, în care se înscriu susținători ca Milton Friedman, re ale firmelor șamd. Ne putem gândi contrafactual ce s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi vine argumentul că poate fi destructurat statul social birocratic, iar cheltuielile ar fi ales un alt tip de contract social decât cel al reprezentării la Revoluțiile Americană și mai mici decât cele legate de supraveghere, monitorizare, asistență etc. Decât să Franceză. Aceasta este cea mai bună formulă, strict cea reprezentativă? Cum poate ungem aparatul birocratic, mai bine potențăm consumul, în special pentru oamenii să vină un reprezentant votat de câteva zeci de mii de oameni să reprezinte fidel vo- săraci, spune pe scurt această argumentare dinspre dreapta, chiar și neoliberală. ința unor colectivități într-atât de extinse? Atunci au rezolvat problema dând drept de Dinspre stânga vine o argumentare mai generoasă bazată pe cetățenie, pe produc- vot și încetățenind persoanele mai bogate, care aveau proprietate și capital. Acea tivitatea ridicată, pe posibilitatea de a găsi joburi mai bune, mai creative. Se bazează infrastructură reprezentativă s-a epuizat în bună măsură după două secole și trebuie pe posibilitatea de a nu accepta de la angajatori munci în condiții defavorabile. Un gândită una complementară. Nu cred că poate fi răsturnată infrastructura reprezen- calcul făcut de Sorin Cucerai pe SocialEast pentru România spunea că ar fi fezabil tativă, motiv pentru care nici nu sunt anti-capitalist, ci mai degrabă post-capitalist. un venit minim necondiționat de 800 de lei pe lună. Dincolo de activismul punctual e necesar să dezvoltăm cadre mai largi de discuție. A.P.: N-ai cum să fii! Aceste mecanisme sunt oricum reformiste, deși presupun reforme largi, nu sunt ne- A.D.: Cum adică? apărat revoluționare pentru a destructura complet ordinea politică încât să devină inacceptabile. A.P.: N-ai cum să fii post-capitalist atâta vreme cât trăim în capitalism. A.D.: Dar eu văd post-capitalismul ca diverse încercări, utopii și experimente în 324 A.P.: E o întrebare legată de conștiință politică. Cum poate o persoană cu vederi cadrul sistemului care pot ulterior creiona alte sisteme. Ca să dau un exemplu: o 325 anticapitaliste, generic vorbind, într-un context al statului capitalist neoliberal care a corporație de succes în Spania, Mondragon, funcționează pe baze cooperativiste și încercat să demanteleze orice sistem de protecție socială, orice sistem de asigurare care este mai „comunistă” în termeni de venituri decât sistemul comunist de dinainte a unui mediu vivabil (dacă e să ne uităm la exodul medicilor). Deci, statul care tre- de 1989 care legiferase o diferență de maxim 7 ori mai mare de salarizare față de cel buia să ofere aceste garanții pune responsabilitatea pe umerii societății civile. Bun, mai mic salariu. Desigur, din cauza corupței mici din sistem erau diferențe mult mai societate civilă care se bucură să facă aceste lucruri pentru că face parte din rândul mari de venituri. Ei, bine la Mondragon, diferențele de venit maxime între muncitorii precariatului, adică are niște condiții de salarizare absolut incerte, deci e dispusă să acționari sunt de 6,5 ori, ceea ce arată în condiții de piață o inegalitate mai mică ra- facă munca statului. Dar astfel nu se menține status quo-ul, nu se contribuie la un portată la un sistem zis comunist. sistem care se bazează pe exploatarea grijilor de zi cu zi ale oamenilor? Problema mea cu cei care se definesc ca fiind anti-capitaliști, citindu-i pe Marx și A.D.: Răspunsul în linii foarte largi ar fi că da. De pildă, se spune despre precari că Engels ori alți teoreticieni care se defineau ca anti-capitaliști din secolul XIX și în- nu ar fi politizați. Punctul meu de vedere e că sunt chiar mai politizați decât oamenii ceputul secolului XX, e că în acele scrieri nu era nici un loc pentru piață. Și cred că recunoscuți ca fiind „societate civilă”, care se văd ca experți și ar veni cu o anumită acesta e unul dintre motivele pentru care s-a ajuns la experimentele totalitare, chiar neutralitate axiologică. Una a neimplicării politice, discurs care poate facilita accesul dacă desigur nu erau preconizate ca atare de Marx sau Engels. Efectiv, nu se crea- la resurse, chiar dacă mai mici. se nici un orizont postcapitalist, măcar în mod minimal, în schimb exista o cantitate enormă de vituperări și de judecăți morale negative la adresa pieței. În schimb, sis- A.P.: Deja faci o diferență între precari și societate civilă. Nu cred că trebuie… temul pe care îl văd în secolele XXI-XXII va fi unul de piață. Și acum ajungem la Pata A.D.: Încerc să fac o diferență pentru că atunci când aveam discuții cu oameni din Rât, dar printr-o ușă din dos. Văd un sistem de piață pe viitor, dar care ia în considerare Pata Rât cu privire la ce am putea face pe viitor ei erau dintre primii care ziceau că mult mai bine costurile sociale și de mediu ale unui sistem bazat acum în mod simplist am putea candida la Consiliul Local și să ne reprezentați și problemele noastre. La pe cerere și ofertă și care include mai bine aceste costuri în calculul cererii și ofertei. rândul meu, spuneam că ar fi bine să fie cineva din Pata Rât care ar putea candida. Acesta ar fi un prim aspect al pieței imaginate. Dar un al doilea, la fel de important, Deci, oamenii vin cu soluții politice, de aceea cred că societatea civilă, dar în accep- este cel al dezvoltării unor autonomii în raport cu piața. Acestea ar fi autonomii civice țiunea ei liberală, e mai depolitizată decât precarii în sine. și politice. Pentru că chiar dacă o piață ia în considerare costurile sociale și de mediu, Unde cred că greșește mediul asociativ este neasumarea unei perspective politice. chiar dacă ar fi mai justă ori mai echilibrată, ea ar genera în mod necesar inegalități ca Ceea ce poate însemna două lucruri. Pe de o parte, devine partinică. Pe de altă orice formă de competiție, [inegalitatea fiind o] caracteristică fundamentală a pieței.  A.P.: Bun, oricum ai numi poziția ta, post-capitalistă sau altceva, ea este variantă a Integrarea e posibilă în termeni sociali dacă există acces la bugete mai mari. Ca să social-democrației, se numește social-democrația A Treia Cale. Poate ai citit cărțile revin la discuția cu bugetul participativ. Ideea a fost acceptată cu jumătate de gură lui Anthony Giddens… din cauza protestelor din 2012 când au avut primele discuții publice, nicidecum dez- A.D.: Știu, am citit Giddens, dar sunt într-o zonă contrastivă cu socialismul celei de-A bateri ample care nu au loc nici acum, cu privire la buget. Îmi spuneau în 2012 consi- Treia Căi, care numai socialism nu e. Ca să dau un exemplu, cred că actualele segre- lierii locali din opoziție că au fost prima dată la discuții, dar a fost nevoie de un primar gări dintre patroni / acționari / capitaliști și muncitori / angajați / precari sunt similare arestat și de un context cu proteste sociale largi ca să se ajungă la discuții. sclaviei din secolele trecute. Dar eu îmi imaginez o piață, hai să spunem, în termeni socialiști-libertari în care participăm ca muncitori la gestiunea firmei, iar această se- A.P.: Mă interesează să continuăm acest fir al discuției, aspectul concret al luptei po- gregare între muncă și capital nu mai există. E o viziune diferită de această soci- litice. Aici se vede de ce bugetul e așa cum e. Tocmai pentru că e o chestiune de pu- al-democrație denumită A Treia Cale și care în anii 1990 a apărat multe privatizări tere care nu poate fi contrabalansată altfel decât prin presiune cetățenească. Înainte de bunuri publice. O spun chiar dacă în mod pragmatic sunt un social-democrat. Mă să te implici în diverse proiecte, cum ai ajuns în Pata Rât, ce impresie ți-a făcut? refer la o social-democrație în accepțiunea clasică, de început și de mijloc de secol A.D.: Am ajuns imediat după evacuări, iarna. Am văzut izolarea oamenilor și reiese XX, în care statul dezvoltă o autonomie în raport cu piața și corporațiile și creează și clar din reportajul video filmat de Szakáts, căci se văd niște locuințe între niște dea- menține servicii publice în domenii ca educația, sănătatea, cultura, transport, locuire luri albe de zăpadă, golașe, departe de oraș. Nu se vedea rampa bine pentru că era și oferă astfel bunuri publice fără precedent în istoria umanității. un strat de zăpadă deasupra ei, dar din tot acel drum de peste o jumătate de oră cu mașina din centru se simțea distanța. Contrasta cu pretenția primăriei de integrare. A.P.: Cred că te îmbeți cu apă rece. Nici nu vreau să stăm într-o zonă de politică așa Cum a ales primăria acel teren? L-a cumpărat pe cel mai ieftin de la administratorul generală. Te-aș aduce înapoi la conceptul de integrare, respectiv de desegregare a rampei de gunoi, Eugen Vereș. Și bineînțeles că era ieftin pentru că nimeni nu vroia romilor și vezi că problema e rasializată pentru că vorbim în termenii unei etnii. Bun, să se mute în preajma gropii de gunoi. Am văzut la locuințele modulare făcute de îi integrezi împroprietărindu-i, dar astfel îi transformi într-o pătură mai acceptabilă a primărie că foarte multă mobilă rămăsese pe dinafară. Erau camere atât de strâmte, capitalismului neoliberal, ceea ce capitalismul neoliberal i-ar accepta oricând. Ai zis de 16 și 18 metri pătrați, că nu încăpeau lucrurile. M-au impresionat apoi mărturiile și tu despre Milton Friedman, e vorba de consumatori… Indiferent de etnie, oamenii buimăcite ale oamenilor care se întrebau ce să facă pentru că nu au primit un spațiu. pot fi integrați doar în calitate de consumatori, sau poate fi vorba de ceva mai orga- Apoi, am intrat în contact cu oameni din alte comunități, în special din Dallas, dar și 326 nic, de corp politic, de cetățeni integrați? din rampă sau de pe str. Cantonului. Și e terifiant cum descriau ei primele contacte 327 A.D.: Bineînțeles, integrarea nu o văd în termeni etnici sau de consum, ci în termeni cu Pata Rât-ul. Îmi ziceau că au crezut că acele cocioabe sunt cotețele porcilor. Până civici. Și aici aș veni cu o nuanță, pentru că nu știu ce ar fi gândit Milton Friedman la urmă, în lipsa unor locuri de muncă în afara Pata Rât-ului, s-au adaptat de nevoie și cu privire la împroprietăriri. Am zis de necesitatea împroprietării de către Stat ori și-au îmbunătățit cât de cât condițiile de locuire. Biserică a romilor ca recunoaștere a unei culpe istorice atât pentru persoane care stau în condiții informale, ceea ce presupune atât acces la proprietate, dar și o con- A.P.: Cum a avut loc adaptarea celor mutați în locuințele modulare? Ce raport au strucție mai largă de locuințe sociale venită din partea statului. Integrarea este una avut cu ceilalți? cetățenească, ceea ce presupune o cetățenie mai participativă și incluzivă. Cum? A.D.: Inițial, raporturile nu erau așa bune dintr-un motiv relativ simplu: spuneau că Prin crearea mai multor presiuni, mai multor proteste, prin generarea chiar a unei noi suntem țigani de oraș, nu țigani de țară, așa că încercau să interacționeze cât viitoare revoluții. Ceea ce la ritmul actual de generare a inegalităților, este o vari- mai puțin cu ceilalți. Dar apoi au început să vadă situațiile comune de locuire precară antă posibilă. Și aici nu vorbesc strict de un context local, ci de unul global. Merită și să participe, de pildă, la manifestații împreună cu unii dintre oamenii din cele trei amintit alt social-democrat [decât Giddens], mă refer la Thomas Piketty, care a arătat comunități din apropierea lor [Dallas, Cantonului, Rampă]. Istoriile erau diferite, str. că inegalitățile actuale seamănă cu cele din perioada Belle Epoque de dinainte de Cantonului este formată în anii 2000 în urma retrocedărilor de imobile în Cluj și în Primul Război Mondial, deci de dinainte de construcția statului social de după cele urma evacuărilor, comunitatea de pe rampă este cea mai defavorizată și mulți sunt două conflagrații mondiale. Sunt două modalități de exacerbare a inegalităților: pe din afara Clujului, din Secuime ori Sălaj, Dallas-ul are o mândrie că e cea mai veche de o parte dereglementarea pieței și financializarea economiei, pe de altă parte sta- colonie și e diferită de celelalte comunități, iar liderii și destui locuitori nu doresc să bilizarea creșterii demografice care conduce pe termen lung la patrimonializare mai se mute de acolo. Ei nu văd neapărat zona în termeni de segregare, ci de infrastruc- accelerată a averilor. Apoi ajungem la propuneri pe care le face pentru a inversa in- tură care trebuie îmbunătățită cu facilități de bază: electricitate, apă, canalizare. egalitățile actuale: taxare progresivă a capitalului și veniturilor, crearea unor organisme de reglementare la nivel mondial pentru ca firmele puternice să nu se delocalizeze în A.P.: Se poate locui în condițiile toxicității rampei? funcție de politicile sociale mai laxe ale unor state, impozite mari pentru profituri etc. Și A.D.: Dacă rampa este ecologizată și se asigură o distanță ok, de 1 km, normati- astfel ne reîntoarcem la oamenii din Pata Rât sau din alte zone defavorizate prin folo- vele de locuire spun că ar fi în regulă. Deci, în Dallas s-ar putea locui, chiar în ju- sirea acestor surplusuri financiare în noi politice publice de creare a unor infrastructuri rul rampei nu. Îmbunătățirea infrastructurii în Dallas, de exemplu, este o opțiune de de locuire, sănătate, educație etc. de care să beneficieze mai mulți cetățeni. luat în considerare, în condițiile în care municipalitatea nu vine cu politici publice  de desegregare. Nu are nici voința, dar nici capacitatea administrativă în momentul alți 50-80 sunt zilieri, care nu au o minimă asigurare de sănătate și aici e necesar să de față. E important ca și noi, ca activiști, să luăm problemele diferențiat. De pildă, intervină autoritățile, mai ales având în vedere toxicitatea rampei. Dar e ciudat că în dacă într-o comunitate se pune accentul de îmbunătățirea locuirii, atunci să sprijinim discursul public se discută de noi rampe, așa cum e centrul de management integrat acest lucru, chiar dacă la câteva sute de metri mai încolo sprijinim inițiativele de al deșeurilor care întârzie să se realizeze. Și știm de ce, din cauza corupției, au fost desegregare. deja arestați patroni ai firmelor de construcție și președintele Consiliului Județean, Asta înseamnă să avem cât mai multe activități petiționare ori protestatare, dar și de Horea Uioreanu, dar și din incompetență, căci a fost ales un teren alunecos, cu pro- colaborare, dar o colaborare critică, cu autoritățile. Iar aceste activități protestatare bleme, pentru construcție. Totuși, nu luăm în considerare un cadru mai larg al proble- au avut minime rezultate. Dacă e să ne uităm la ce mobilizează lumea în stradă cu mei deșeurilor. Oare cum ar fi arătat proiectul de management integrat al deșeurilor miile de oameni, temele sunt naționale ca în protestele din anii 2012-2015 sau sunt la nivelul județului Cluj, un proiect de 82 de milioane de euro, dacă de la bun înce- mobilizări sindicale, dar prea puțin există mobilizări pe teme locale. Ce scoate în put avea premise sociale, nu strict tehnice, așa cum ni s-a spus la discuții la Consiliul stradă regulat civilime locală, așa cum vedem în marile orașe din țară, la București, Județean? Dacă am fi avut un proiect cu mai multe consultări publice și o abordare Cluj, Timișoara etc. este tema infrastructurii pentru o mobilitate urbană alternativă, politică ce miza pe câteva premise sociale dar și un ideal ecologic ce tinde spre unde la Cluj s-au mobilizat cel mai mult 500-600 de oameni. Ei bine, manifestațiile Zero Waste, am fi avut mai multe centre de reciclare în loc de rampe și unde puteau și performance-urile cu oameni din Pata Rât și alții solidari cu ei pentru un drept mai fi angajați patarâteni. Dar au fost avantajate firmele de construcții în loc de industria larg la locuire au mobilizat constant de la câteva zeci la sute, ca în vara lui 2015 când reciclării pentru că aceste firme sunt printre principali cotizanți formali și informali ai 500 de persoane am făcut un marș internațional din Pata Rât spre Cluj în cadrul eve- partidelor și politicienilor locali. nimentului So keres, Europa. În vară a fost și cea mai largă mobilizare de până acum pentru drepturile romilor de la noi din țară. Este un semnal pozitiv, cred eu, că putem A.P.: Când ajungem pe terenul proiectării foarte detaliate a soluțiilor am impresia că încet-încet să punem pe agenda publică probleme ca dreptul la locuire sau drepturi- se produce inevitabil o fugă înainte a lucrurilor, punem cumva caii în urma căruței și le romilor într-un cadru mai larg de drepuri ale omului. parcă nu mai ajungem să conștientizăm ceea ce se întâmplă acolo. Iată, un exemplu foarte simplu de când am participat întâmplător la un curs de educație vizuală pentru A.P.: E ceva, eu sunt mai puțin optimist ca tine… Pentru o problemă ca asta e puțin copii din Pata Rât la Casa Tranzit. L-am întrebat un lucru foarte banal: La cât te-ai 500 de oameni. trezit azi dimineața? Îmi zice la 5. Un copil de 7-8 ani. Dar de ce te-ai trezit cu noap- 328 A.D.: Sunt de acord, sunt puțini. tea-n cap când tu trebuia să ajungi la Tranzit abia la 10? Zice: Maică-mea merge la 329 6 la lucru, la Rosal. Deci, trebuie pus la punct copilul, nu îl poate lăsa așa. Dacă e A.P.: Oricum, față de începutul anilor 2000 când exista un marasm complet al să te gândești la astfel de detalii ale unei vieți concrete îți dai seama că e ingrat să societății, astea toate sunt semne îmbucurătoare. Aș reveni puțin la oamenii din Pata trăiești în aceste condiții. Uităm de aceste detalii când vorbim de soluții, deși știu că Rât, din ce trăiesc, cum trăiesc? trebuie făcut și asta, dar simt că trebuie lăsat mai mult loc adevărului zonei ca atare. A.D.: Depinde de comunitate. Dacă e să fac referire la cei pe care i-am intervievat în Un pic mă îngrijorează atitudinea asta în care avem în vedere mereu mecanisme de Dallas, ei lucrau în vechea rampă, unde zilnic erau câteva sute. Și, în continuare, ma- inginerie socială. rea majoritate care lucrează în noua rampă publică, administrată de Regia Autonomă A.D.: Cred că tindem să vorbim mai mult sau mai puțin optimist despre soluții pentru de Drumuri și Poduri (RADP), sunt din Dallas. Acolo e un fenomen de exploatare, că în momentul în care vedem mizeria în care trăiesc unii oameni, și mă gândesc în care e pe mai multe nivele. Un prim nivel este intracomunitar, în care unele persoane special la comunitatea de pe Rampă și în preajma ei, se creează o disonanță cogniti- mai avute din Pata, denumiți „patroni”, care au centre de colectare sau relații la cen- vă încât venim ambalați cu diverse soluții. tre de colectare selectivă sau sunt cămătari ori dau curent la suprapreț, îi împrumută Este complicat să discut în termenii aceștia, de descriere a condițiilor lor. De pildă, pe oamenii din Dallas, care apoi dau deșeuri la preț preferențial ca plată a datoriei. când cream infrastructura de mobilizare pentru proteste sau performance-uri, mi se O a doua exploatare e la nivelul statului local care nu reglementează raporturile de părea mai important ca ei să își spună problemle, faptul că duc o viață ingrată sau muncă din rampă. Un al treilea nivel este mai abstract pentru că presupune o alianță mizeră. De aceea, și ocupam simbolic centrul orașului pentru ca preocupările lor să informală între stat și capital prin dereglementarea domeniului colectării selective intre pe agenda publică. și reciclării. În loc ca procesul de colectare selectivă să aibă loc la sursă, în loc ca Dar îmi dau seama ce zici, oamenii nu ajung la acele mesaje. De aceea, încerc un asociațiile de producători, unde sunt corporațiile transnaționale, să fie obligate să își mic experiment în care timp de trei zile și trei nopți muncesc și locuiesc aseme- respecte cotele de colectare spre un ideal de Zero Waste, colectarea selectivă este nea oamenilor din Pata Rât sau acelor care stau în corturi improvizate în Pădurea făcută ieftin și informal de oameni din Pata Rât. Făget și care trăiesc tot din colectarea selectivă a gunoiului. Cum mi-a venit ide- ea? Am văzut cum se uită vecinii mei mănăștureni la oamenii care au venit din A.P.: Câți sunt cu contract de muncă? Pata Rât cât timp a fost închisă rampa. Era ură și dispreț în privirile lor pentru că A.D.: Dacă e să vorbim de vechea rampă, erau sute de oameni fără contracte de făceau gălăgie ori mizerie și ocupau zone din pădure ori parcuri. Dar refuzau să muncă. La noua rampă temporară a RADP sunt vreo 16-17 cu contracte de muncă, vadă că ei totodată fac curățenie în gunoaie atâta timp cât statul și companiile  nu colectează realmente selectiv. Așa că mă transpun în locul lor, cât e posibil A.P.: Vorbește-mi despre proiectele din care faci parte. ROMEDIN, de exemplu. ca majoritar, „alb”, cu studii superioare, pentru a crea o minimă empatie cu ceea A.D.: Nu sunt în acest proiect și nu mă simt confortabil în proiecte civice. Eu sunt ce fac colectorii selectivi. Îmi dau seama cât de dificil este a crea o legătură cu în cercetarea SPAREX. Dar mi-am dat seama, fiind în cercetare, că este irelevant oamenii din Pata Rât sau cei care trăiesc în pădure de la câteva precauții reale a scrie un articol academic despre situația oamenilor întâlniți în zone segregate ale soției: Ai un copil de 9 luni, dacă transmiți anumite boli copilului după ce intri ca Pata Rât, deși pot să fac și asta. Așa că am venit cu alt tip de metodologie, în contact cu ei, păduchi, râie sau altceva? Dar așa trăiesc oamenii aceștia... Țin denumită Participatory Action Research (PAR), adică o cercetare prin participare minte că alergam iarna liniștit prin pădure, lângă care stau, pe jos era brumă, sub și acțiune atât din partea cercetătorului ori a cercetătorilor cât și din partea presu- zero grade, iar oamenii ieșeau din corturile improvizate să își facă un foc și se pușilor „subiecți” investigați. Am încercat să creăm cadre de acțiune prin care oa- pregăteau de lucru. menii înșiși să își stipuleze problemele și să afirme conflictele pe care le întâlnesc. Sunt foarte multe alte povești care m-au impresionat. Cu cei evacuați apare cel mai Acestea erau proteste în primul rând, apoi am dezvoltat performance-uri. Chiar des ideea că au fost aruncați, părăsiți și lăsați să trăiască asemenea unor animale, dacă m-am axat pe performance-uri ulterior, media le vedea în continuare într-o departe de oraș. În Pata Rât există riscul de accidente, care era ridicat în rampa retorică a protestului. veche în rândul copiilor care se urcau pe basculantele care aduc gunoiul și cad sau sunt loviți de mașini în timp ce caută prin gunoi, lucru care în noua rampă gestionată A.P.: Dă-mi un exemplu concret. de primărie, unde accesul e mai controlat, decocamdată nu s-a întâmplat. Unele ac- A.D.: Un exemplu de PAR a fost când persoane de la Noul Pata Rât, de la Asociația cidente sunt mortale. Nu e doar neatenție în accidente, e bătălie pentru supraviețui- Comunitară a Romilor din Coastei, au spus că vor să propună primăriei crearea unor re, căci cine stă aproape de mașină își rezervă locul pentru a găsi mai multe deșeuri locuri de muncă printr-o firmă ce ar fi întreținut spații verzi, iar profitul rezultat să fie de valorificat. În Pădurea Făget și în zona La Terenuri mă întâlnesc constant cu un investit în activități ale asociației în Pata Rât. O astfel de firmă mică nu poate concura copil care s-a accidentat cu rampă, e într-un cărucior cu rotile. Alte cauze pentru cu marile companii de pe piață. Încercam să arătăm că nu doar că își caută locuri de accidente și boli derivă din traiul în barăci unde intră șobolani și mușcă persoane muncă, ci și oferă niște servicii. Era și un statement din partea patarâtenilor: dorim care dorm. Apoi, mai sunt și câteva sute de câini agresivi la o populație de 1.500 de să ieșim de aici, dar trebuie să avem locuri de muncă pentru ca acest lucru să se oameni. O îngrijorare este legată chiar de pierderea acestor locuri de muncă preca- întâmple. Performance-ul în sine consta într-un manechin îmbrăcat într-o salopetă re dacă se închide rampa pentru că oamenii se gândesc că dacă nu găsesc altceva și pantaloni albaștri de muncitor care e dus în vitrinele magazinelor din centru cu 330 de lucru, ajung la furt sau cerșit. Unele barăci sunt din scânduri și niște folii, jos niște mesaje legate de căutarea unui loc de muncă. Pentru a arăta că și eu pot fi refuzat, 331 prelate, care abia maschează noroiul. nu doar un rom, duceam eu manechinul la un magazin cu articole de lux, de pan- Tot într-o așezare denumită Dallas, dar în Ploiești, lângă gară, era o comunitate de tofi. Eram cu media după noi, întrebam gestionarii magazinelor dacă putem plasa câteva zeci de persoane. Cei pe care i-am întâlnit săpau după o conductă mare, afla- manechinul lângă acele obiecte sau lângă panouri cu clienți fericiți. Eram desigur tă la aproape doi metri în pământ în adâncime, pentru fier vechi. Le-am zis că vreau refuzați așa cum s-a întâmplat la magazinul de încălțăminte pomenit sau la o bancă. și eu să sap cu ei, ca să îmi dau seama cât de dificilă e munca. Au refuzat din start Dar exercițiul trebuia încheiat cu o rezoluție. În prealabil, discutasem cu patronii unei spunându-mi că asta nu e muncă de domn, dar au acceptat să stăm la povești. La ceainării și ei au spus că acceptă manechinul cu muncitorul și mesajele, plus o con- câteva săptămâni după, am citit în media locală că murise o persoană sufocată de ferință de presă la fața locului. De data aceasta au dus manechinul oameni din Pata pământul prăbușit peste el în timp ce săpa după conductă. Rât care nu au mai fost refuzați. Au dat declarațiile pentru media, care erau sprijinite Toată lumea vede doar responsabilitatea oamenilor înșiși pentru viața pe care o duc, de noi. Desigur, sunt și alte exemple de performance-uri pe care le pot da. dar unde e responsabilitatea noastră, ca și colectivitate sau a statului care nu a gân- dit politici publice pentru a evita astfel de munci și locuiri precare? A.P.: Să rămânem puțin la acest exemplu. Cum a circulat, la cine a ajuns mesajul în Eu pot să descriu astfel de experiențe triste, dar cel mai onest e să îi întrebi pe ei. afara oamenilor din magazine ori din media? Pe mine mă lasă fără cuvinte, cu un conflict interior pe care nu știu cum să-l rezolv în A.D.: Chiar dacă statul nu a susținut financiar proiectul propus de asociație, măcar momentul în care văd ce se întâmplă. simbolic a fost important să venim în centru și apoi să ajungem în media cu mesaje legate de dreptul la o muncă decentă pentru ca orașul să nu fie ocupat doar de me- A.P.: Dar acesta e și sentimentul din care omul poate să înceapă să se gândească. saje consumeriste în centru. Apoi, e important să ajungem cu astfel de mesaje medi- De aceea vreau să nu uităm cum stă toată treaba pentru că noi în timp ce ne între- atice la publicuri largi. Pentru că, de regulă, veneau cu noi la proteste și performan- ținem inteligent aici pentru camere de luat vederi, acolo lucrurile stau foarte prost. ce-uri 5-15 jurnaliști, ceea ce înseamnă că la nivel local ajungeam la mii de oameni, A.D.: Da. iar la nivel național, prin intermediul televiziunilor la zeci de mii, sute de mii. Dacă se face lucrul acesta în mod repetat, se creează o agendă publică. Bun, ulterior se A.P.: Nu e lejer pentru ei, nu e bine. Înțelegi ce vreau să zic. poate ajunge la alte probleme. Se pune Pata Râtul pe agenda publică pentru că se A.D.: Așa e. discută despre Pata Rât oficial și în cercuri activiste, se creează noi proiecte, dar și acelea pot fi deturnate sau realizate în altă cheie decât cea a activismului inițial.  Oricum, ideile de protest sau performance veneau în afara „proiectelor”, ci răspun- A.D.: Ar trebui să vii cu mine în Pata Rât când planificăm astfel de acțiuni, discuțiile deau la nevoi punctuale. Nu mai scriam un articol universitar clasic de reflecție, ci sunt concrete, nu fac referire la situaționiști, aceste referințe țin de o bucătărie inter- îmi bugetam timpul pentru a crea astfel de situații mai creative în care sunt stipulate nă de organizare. conflicte, apoi articolul predat în cadrul cercetării reflecta la o serie de performan- ce-uri, care la rândul lor erau mediate prealabil de interviuri și interacțiuni pe teren. A.P.: Dar revenind la cercetare… Dar întrebarea ta e legitimă, cum măsori impactul acestor acte? A.D.: Discutam în pauza de țigară despre ceea ce numeai o frăgezire a limbajului. Eu mă gândesc la noi paradigme de cercetare care arată mai clar și mai succint anumite A.P.: Sau cum te reîntorci, cum rebuclezi povestea în circuitul de rosturi din care ai probleme cu care se confruntă oamenii întâlniți „pe teren”. Iar paradigma cercetării ieșit? prin participare și acțiune mi se pare mai bună în astfel de situații pentru că nu vine A.D.: Repetând momentele acestea, pe care le văd ca fiind de împuternicire nu doar cu rezolvări tehnocratice și propuneri de soluții în cheie expertă, ci, mai degrabă, pentru oamenii din Pata Rât, ci și pentru noi, ca cercetători. arată unui public mai larg niște probleme, că e vorba de locuire informală, de lipsa accesului la infrastructura socială, că vorbim de lipsa unei demnități sociale. Iar când A.P.: Cuvintele astea, englezisme, nu mai spun nimic. facem un protest, oamenii care se auto-reprezintă ca victime capătă o altă ipostază, A.D.: N-am zis empowerment. de actori care participă la treburile publice. Și aici ajungem, dar din nou e un ingre- dient din bucătăria mea internă, la Augusto Boal cu teatrul oprimaților și ideea de A.P.: Sunt moarte. teatru forum, pe care l-ați și tradus în revista Idea cu un fragment scurt din cartea sa. A.D.: De ce crezi că sunt moarte cuvinte ca împuternicire? El face referire la un nou tip de artă în care nu mai delegi rolurile, așa cum există în teatrul clasic ideea catharsis-ului când spectatorul se uită la un protagonist și face o A.P.: Pentru că nu suntem în stare să traducem. delegare de trăiri. O altă depășire pe care o face Boal prin această idee a teatrului A.D.: Ca să vin cu o traducere a situației de putere în cazul de față… Dacă unii oa- forum, mai participativ, e o despărțire chiar și de Brecht, un teatru în care delegi anu- meni nu erau băgați în seamă, nu erau auziți, declarațiile lor devin auzite în astfel de mite emoții protagonistului, dar îți păstrezi și o privire critică, distantă, exterioară lui. contexte. Acesta e un avantaj pentru că trebuie să ne gândim la construcția media- În varianta lui Boal nu mai există o delegare a responsabilităților de a acționa, căci tică anterioară cu privire la unii romi din Pata Rât: sunt niște mizerabili, unii infractori, oamenii devin proprii lor protagoniști. Asta încercam să facem în special prin per- 332 alții puturoși, oameni care revendică niște drepturi care nu le aparțin. În hățișul ge- formance-uri. În ce măsură am reușit? Asta e o discuție mai largă. Pentru că vedem 333 neral de mesaje, se construiește un alt cadru discursiv, care e restrâns, dar care din acum mai multe proiecte în Pata Rât, mai mari, chiar dacă ele fac doar o anumită 2010 încoace se extinde. Vedem și la București grupuri similare ca Frontul Comun peticeală. Dar acum nu mai discutăm doar de victime, de oameni dezavantajați, ci și pentru Dreptul la Locuire… de participanți în societatea civilă și la treburile publice. A.P.: Dar rămânem tot în spectacol, devine show de televiziune, dar cum se reîntoar- A.P.: În termeni de rezultate concrete, ce mi-ai mai putea spune? ce în forma unei acțiuni eficace? A.D.: E importantă participarea în sine, ea e reală. Dacă ne uităm la conferințe ve- A.D.: Chiar și cei care criticau societatea spectacolului, Guy Debord și situaționiștii, dem non romi sau romi mai bogați discutând despre romi săraci, aici participarea de unde împrumut anumite metode ale deturnării și derivei, provocau la rândul lor romilor precari e vizibilă. Și nu e vorba doar de performance-uri, unde am pus accen- spectacole, dar de alt fel. De pildă, deturnările erau gândite ca deturnări ale unor tul adineauri, ci și de proteste, petiții, sesizări, dezbateri, proiecte dezvoltate recent ambianțe temporale apolitice. De aceea, apelez și eu atât de des la stradă și nu la în care participarea e vizibilă, bruieri ale unor ședințe de consiliu local în care eram galerie sau la centre de artă contemporană. În stradă sunt mult mai mulți oameni. activiști din Cluj și Pata Rât și multe alte acțiuni. Dar problema principală nu e că nu Sunt niște fluxuri de oameni care sunt întrerupte. Întreabă ce-i cu manechinul în vi- am avea soluții, ci că nu avem puterea de a le aplica. trină. Sau întreabă de ce căutăm prin gunoaie, ca la alt performance stradal în care căutam prin gunoaie în centru iar oameni din Pata Rât dădeau declarații despre ne- A.P.: Da, nu ești în postura de a te gândi în mod veritabil la ele pentru că nu ai pâr- cesitatea formalizării unor locuri de muncă în domeniul colectării selective. În timp, ghiile pentru a le pune în practică. Se încheie în 2015 un deceniu de politici de inte- s-au creat și alte locuri de muncă în noua rampă administrată de primărie. Sunt 15-17 grare a romilor. Dar vedem ce se întâmplă cu zidul din Baia Mare, cu evacuările de joburi permanente în special pentru locuitori din Dallas și alte câteva zeci de zilieri. la Pata Rât și din alte locații. Vezi că se petrece o schimbare? Pentru că în afara unui E departe de o situație ideală, dar o minimă îmbunătățire față de vechea rampă se discurs universitar, birocratic despre asta, vezi modificări perceptibile? poate constata. Desigur, nu strict un performance a contribuit la crearea unor locuri A.D.: O schimbare vizibilă este că există un cadru pentru ceea ce e văzut ca o „pro- de muncă, ci foarte multe mesaje îmbinate. blemă de integrare” față de anii 1990 sau înainte de 1989 când nu se discuta în spațiul public despre romi în sensul intervenției cu politici publice. Apoi, în interiorul A.P.: Mi se pare că e o situație similară cu o profesoară din Afganistan în care ea le acestui cadru relativ recent, sunt oameni care spun că trebuie politizată „integrarea”, vorbea acolo de Duchamp. în sensul realizării unor mișcări partinice de stânga sau de a pune pe agenda unor  partide ori a consiliului local incluziunea locativă, care depășește sfera etnică. Dar trebuie să fim conștienți că aceste propuneri de responsabilizare a statului vin în contrapartidă cu propuneri ale unui stat și a unei societăți de tip neoliberal care mută responsabilitatea la nivel individual. Statul nu mai preia vechile responsabilități ale „Vorbim de oameni statului social, ci externalizează responsabilitățile la nivelul ONG-urilor sau fondurilor europene sau norvegiene prin concursuri de proiecte, derulate pe perioade relativ scurte de timp. Totuși, în ultimii ani discuții care erau doar în câteva medii intelectua- a căror soartă nu le, de pildă, despre dreptul la locuire, au permeat straturi mai largi, activiste, artistice ori civice. Chiar și intervențiile stradale la care făceam referire au construit solidari- tăți între medii diferite și abia apoi a existat o reflecție la adresa lor. Chiar dacă nu interesează, de fapt, vedem în momentul de față politici efective de desegregare, dacă luăm în discuție Pata Râtul, simplul fapt că discutăm acum despre asta, lucru pe care nu l-am fi făcut acum câțiva ani, că apar măcar niște deziderate minimale de desegregare în strate- aproape pe nimeni” giile orașului, e, cred eu, important. Rezultatele?… A.P.: Da, dar e important să nu rămânem aici. Ca de la pasul acesta important să îl Hajnalka Harbula facem și pe următorul… A.D.: Dar aici te-aș întreba eu pe tine, cum vezi pasul următor? Pentru că dincolo de Hajnalka Harbula, membră a echipei SPAREX, este absolventă a masteratului o relaționare dialectică, vedem lucrurile și în termeni destul de determiniști. Un pas îl de Antropologie culturală europeană (2001), Facultatea de Studii Europene, determină pe celălalt. Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj. Licenţiată în filologie, specializare maghiară- etnografie (1999). În prezent, e doctorandă în sociologie la Şcoala Doctorală A.P.: O să spun foarte scurt, toată societatea trebuie să se schimbe. Nu o să meargă Paradigma Europeană. Lucrează în cadrul Fundației Desire pentru Deschidere cu soluții parțiale, doar pe parcele sociale. și Reflecție Socială. 334 A.D.: Complet de acord. De aceea, și punctam foarte des când arătam anumite con- 335 flicte în Pata Rât că miza constă în drepturile omului și în dreptate socială, nu atât în integrarea romilor. Alexandru Polgár: Cum ai ajuns să te ocupi de minoritatea romă? Hajnalka Harbula: Am ajuns pentru prima dată într-o comunitate romă ca studentă, în a doua jumătate a anilor 1990, pe un teren. Apa adâncă a început spre mijlo- cul anilor 2000, când, ca rezultat al muncii în colaborare depuse de Enikő Vincze şi Letiţia Mark, Asociaţia Femeilor Rome pentru Copiii Noştri, în cadrul programului 2007-2013 din domeniul dezvoltării resurselor umane al Fondului Social European, împreună cu Fundaţia Desire, primăria Timişoarei, Asociaţia Parudimos, ANR din Bucureşti şi Fundaţia Autonónomia din Budapesta, a dezvoltat un program de trei ani, care oferă, în primul rând femeilor rome şi tinerilor romi, o strategie de abor- dare diferită, utilizând cadrul conceptual al egalităţii şanselor şi competitivităţii. Am botezat acest proiect FEMROM şi l-am construit în jurul unor cuvinte-cheie precum: demnitate, muncă cinstită, dreptate socială, respect de sine, eliminarea prejude- căţilor, iar aceste cuvinte-cheie au apărut apoi în spotul proiectului, în filmul făcut despre aceşti trei ani, precum şi în volumul care prezintă această activitate. Asta a fost o muncă foarte palpitantă şi lucrul interesant era că la începutul lui 2008 când a început scrierea acestui proiect, titlul său era: Egalitate prin diferenţă. Accesul femeilor rome pe piaţa muncii. Nici vorbă încă de criză financiară, ci doar despre pornirea procesului în care sprijinirea administrativă sau civică a grupurile sociale defavorizate, prin intermediul unor programe de creare de şanse, a apărut ca un scop important. De fapt, a avut o parte însemnată dedicată cercetării, pe care noi, ca Fundaţie Desire, ne-am asumat-o. Iar apoi s-a reîntors, dincolo de acţiunea con- cretă şi firul cercetării, a venit rezultatul cel mai mare, adică partea de militantism  civic, faptul că dacă intri în legătură cu comunităţi de romi nu e vorba doar de a ne În paralel cu asta, este munca de cercetare care are loc în domeniul universitar, cum scrie din asta munca ştiinţifică şi atâta tot, pentru că eşti obligat să te confrunţi cu ar fi şi proiectul SPAREX. Voi povesti despre cum am fost eu implicată în acest pro- viaţa de zi cu zi, cu probleme vieţii cotidiene, iar dacă tot ai ajuns acolo, trebuie iect şi rezultatul final, căci va fi un volum în limba română şi altul în limba engleză. să faci ceva. Când am început să lucrăm anul trecut la versiunea în limba română, am crezut, pe baza interviurilor, căci există o mare cantitate de interviuri, de întâmplări foarte inte- A.P.: Ai aflat ceva, pe parcursul cercetării, care să fi fost o veritabilă descoperire resante, care, din cauză că materialele din cele cinci oraşe s-au dovedit prea mari pentru tine? Ceva care să te surprindă, de tipul „la asta nu m-aş fi gândit niciodată”. împreună, vor fi doar despre Pata Rât, dar că vom scrie totuşi ceva ştiinţific, analitic, H.H.: În mod fundamental relaţiile dintre oameni, cred. Eu în acest sens m-am schim- comparativ. Ne-am apucat de treabă, am învîrtit materialul pe toate feţele, citeam, bat mult. Nu în partea ştiinţifică, de pildă un fapt din care se fac date, una, două, trei, rememoram anumite detalii. Despre Pata Rât trebuie ştiut că grupul care a participat oricâte. Lupţi pentru ceva, nu ştiu. Tot acest lucru, că ne schimbăm, cum ne schim- la SPAREX se află astăzi într-un contact zilnic cu oamenii. La un moment dat ne-am băm, de ce cred că e bine are un exemplu, o anecdotă preţioasă, legată de faptul dat seama că volumul nu va fi bine în felul acesta. Adică totul era bătut în cuie, mun- că familia voia să-mi cumpere flori de ziua mea. Soţul meu voia să-mi ia un fir de ca fusese împărţită, dar ne-am dat seama că nu va fi bine aşa. Nu mai suntem la fel trandafir roşu, dar băiatul meu i-a spus că florile nu se cumpără la magazin, ci de la ca atunci când am început proiectul şi nu mai credem despre cercetarea noastră bătrânica de pe stradă, căci ea este săracă. E vorba deci de faptul că te confrunţi cu acelaşi lucru ca la început, de aceea credem că e mai echilibrat, mai proporţional anumite lucruri. să vorbim şi noi despre noi înşine, despre cum ajuns să ne ocupăm de asemenea lucruri, decât să prelucrăm materialul pe baza unei metodologii. În proiectul SPAREX A.P.: Povesteşte-mi, te rog, despre proiectul SPAREX. Cum a început, despre ce-a s-a adunat o cantitate uriaşă de materiale. Existau părţi ale muncii de teren în care fost vorba, câţi ani a ţinut, cine l-a pornit, cine l-a finanţat? mergeam în comunităţi, povesteam cu oamenii despre cum s-au format comunităţile, H.H.: Trebuie ştiut despre el că a fost realizat de un grup de cercetare coordonat despre care au fost mecanismele de ghetoizare, cu multe istorii individuale foarte de Enikő Vincze şi acronimul provine din versiunea engleză a titlului („Spatialization dificile. Dar a mai existat şi partea în care am realizat interviuri cu instituţii, cu con- and Racialization of Social Exclusion. The Social and Cultural Formation of ducătorii instituţiilor, astfel cele două linii de căutare se leagă. Locurile pe care mi <<Gypsy Ghettos>> in Romania in a European Context”). El a fost lansat sub egida le-am asumat eu au fost Târgu Mureş, Valea Rece, oamenii mutaţi din cartierul Ady Departamentului de Studii Europene a Universităţii „Babeş-Bolyai” şi a fost sprijinit Endre pe malul Mureşului şi cei de pe strada Toldy, unde a existat o crescătorie de 336 de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare (ANCS) din cadrul porci ale cărei clădiri de birouri au fost transformate în locuinţe sociale. Inuman. Da, 337 Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. Proiectul studia segregarea în privinţa şi strada Hegy, care e un pic diferită. locuirii în cinci mari oraşe ale României. Pe lângă mai mult de 100 de interviuri înre- gistrate cu autorităţile locale şi internaţionale, precum şi cu reprezentanţii organiza- A.P.: Cum arată aceste locuinţe? ţiilor civile, el conţine şi date legate de întâlniri, discuţii şi activităţi comune informale H.H.: Păi, am putea începe de la faptul că vorbim de demisoluri umede, inumane. şi date statistice. Eu am fost la Miercurea-Ciuc, pe o parte a terenului din Cluj şi în La Târgu Mureş a mai fost o comunitate care a plasat containere pe partea opusă Târgu Mureş. Când te întorci după o săptămână de teren, lumea nu mai e la fel. Ea a străzii, în faţa crescătoriei de porci. Astea între timp au dispărut. A fost acolo o se leagă în mod diferit, începi să crezi altceva despre munca ta, despre raporturile întâmplare despre care colegii mei spun că trebuie neapărat povestită în scris, dar dintre oameni, despre ce anume poate fi cercetat, despre cum poţi merge acolo, niciodată n-am apucat s-o scriu. Am fost de mai multe ori pe terenul acela, era vară, despre ce să întrebi, despre cum poţi intra în vorbă cu oamenii. Deci o grămadă de căldură mare, ne-am întors cu un coleg şi cineva mi-a spus că vrea să-mi arate ceva. lucruri se schimbă. Nu poţi să mergi acolo şi să spui că faci trei, cinci, zece interviuri, Am intrat într-o baracă unde o femeie, cu o grămadă de răni purulente, stătea culca- indiferent câte, şi scriem ceva despre asta şi cazul a fost închis. Acesta legături nu tă, cu febră, într-o stare foarte proastă. Primul lucru pe care l-am spus a fost: la doc- pot fi terminate. tor. Dar ei că nu, nu vrea să meargă la medic, are copil mic, nu vrea să-l lase acolo. După această introducere, ar trebui semnalat, cred, că instituţional vorbim, pe de o Am chemat salvarea, dar ea zicea între timp că nu vrea să se interneze, să chemăm parte, de Fundaţia Desire, care a derulat FEMROM, iar acum proiectul ROMEDIN, al salvarea doar dacă vine şi un doctor care s-o consulte pe loc. A venit salvarea, fără cărui acronim vine de la Servicii socio-educaţionale pentru incluziunea romilor. El medic, dar până la urmă am mers la spital, cu condiţia să merg şi eu. Atunci ne-am susţine şi promovează educaţia pentru incluziune şi dreptate socială, oferă servi- pornit spre Urgenţa din Târgu Mureş, bolnava, aparţinătorul ei şi eu. Când m-a văzut cii socio-educaţionale pentru copii şi familii din comunităţile marginalizate din zona medicul, prima sa întrebare a fost ce caut acolo cu ăia. Pata Rât şi dezvoltă reţeaua clujeană a şcolilor incluzive în vederea susţinerii de- segregării socioteritoriale a zonei. Fundaţia Desire pentru Deschidere şi Reflecţie A.P.: De aceea n-a vrut să meargă la medic iniţial. Socială s-a înfiinţat în 1996 şi, după cum spune şi numele ei, doreşte să asigure un H.H.: Şi asta, sigur, sigur. Dar poate și faptul că distanţa de la ei la spital e foarte spaţiu flexibil pentru cercetători, artişti, militanţi civici şi alte organizaţii pentru reflec- mare la Târgu Mureş, este greu să te deplasezi fără a avea acces la vreun vehicul. ţia asupra inegalităţii sociale. Toţi cei din Desire au vreo legătură cu sfera universita- După poveşti de acest gen oamenii se schimbă. ră, deci această linie de cercetare are curs şi acolo.  A.P.: Cât de mare e comunitatea de evacuaţi de acolo? Ei au ajuns tot într-un fel de barăci, containere din metal. Familiile de romi au fost H.H.: Vorbim despre diverse comunităţi. În cazul celor din barăci, existau zece ba- evacuate dintr-un imobil retrocedat din centru şi li s-a desemnat acest teren lîngă răci de acest fel. Apoi, în jurul barăcilor, printre tufe, începeau să apară căsuţele, staţia de epurare, unde au fost amplasate opt containere în care au fost mutaţi. De asta a mers câţiva ani şi când s-a ghicit că oraşul are nevoie de zona aceea au făcut asta se cheamă Fabrica de Căcat, pentru că e lângă staţia de epurare. Ca orice fel dispărute atât barăcile, cât şi căsuţele. Politica oraşului era, pe atunci, să-i mute în de comunitate segregată, ghetoizată, a ajuns într-un loc despre care e puţin spus că unităţile numite locuinţe sociale din fosta crescătorie de porci. Oamenii n-au vrut să e nesănătos. E mult mai rău decât atât. A existat un singur robinet cu apă potabilă. se ducă, pentru că nu erau reglementate cum se cuvine plata chiriilor, sumele de Un singur robinet lângă staţia de epurare. Asta a fost comunitatea la care am avut plătit pentru curent şi gaz. De multe ori când ne întorceam se întâmpla că oamenii cel mai greu acces, căci pe marginea evacuării lor a intervenit fundaţia Romani Criss, cu care ne întâlneam primăvara şi locuiau într-o unitate de locuit erau evacuaţi vara iar primarul a luat acest lucru ca pe un afront personal. Oamenii nu voiau să stea de şi locuiau în corturi improvizate în curtea clădirii, pentru că nu au plătit facturile as- vorbă cu nimeni, le era teamă de ce poate să ajungă la urechile oficialităţilor. Din tronomice la curent. Deci, totul era prost reglementat. Cum acolo cheltuielile erau această cauză oamenii erau neîncrezători. Dacă îi întrebai despre situaţia lor, spu- mari, oamenii n-au putut şi n-au vrut să se mute acolo. Exista o comunitate formată neau că totul e bine, primarul e un om bun care ar dori foarte mult să-i ajute. Desigur, din opt familii care locuiau pe malul Mureşului după ce au fost evacuaţi din cartierul toată lumea ştia adevărul. S-a putut merge la comunitate şi discuta liber cu oamenii Ady. Erau mai mulţi fraţi. Li s-a spus că trebuie să se mute acolo. Acces la apă pota- la o cafea doar când reprezentanţii comunităţii nu erau acasă. Chiar le era teamă să bilă nu era. Mureşul era aproape şi de acolo îşi luau apa, iar săptămânal primeau de spună ceva din cauza eventualelor consecinţe. la primărie două containere mari cu apă. Acesta era accesul lor la apă, nimic altceva. Oamenii au început să construiască, să înfrumuseţeze locul, să-l modeleze în ideea A.P.: Ştii ceva despre cum erau reglementate asemenea situaţii înainte de 1989? că vor rămâne acolo. Cum se raporta regimul la comunităţile de romi? H.H.: În ce priveşte terenul din Şumuleu Ciuc, există o poveste care e un exemplu A.P.: Cum era reglementată această situaţie din punctul de vedere al legii? Pur şi bun pentru cum au ajuns acolo şi ce făceau. Înainte de 1989, oamenii erau salariaţi. simplu au mers pe malul Mureşului sau exista acolo o parcelă pe care se putea Aveau un loc de muncă. Pe marginea terenului din Miercurea Ciuc, când cineva mi-a construi? spus că s-a întors pentru că i s-a desfiinţat locul de muncă, am întrebat unde a lucrat H.H.: Li s-a spus să meargă acolo, au început să construiască şi să aranjeze locul, iar înainte. La CFR, la Turnu Severin. Dinamica era mai mare, iar oamenii lucrau. Cuplul 338 atunci, la un moment dat, li s-a spus că e vorba de un teren privat. Că tot nu e bine din Odorheiu Secuiesc lucra la compania de salubrizare din Miercurea Ciuc, acolo 339 unde sunt, să se mute un pic mai încolo, cam cu vreo 50 de metri. Acolo nu mai era au găsit de lucru. Oamenii lucrau. Desigur, mai exista şi faptul că toţi trebuiau să teren privat, ci proprietate orăşenească. Totul s-a ras şi au fost mutaţi 50 de metri lucreze înainte de 1989. Locuirea avea şi ea alte politici decât acum. În zona rurală mai încolo. Acolo puteau să-şi inventeze iarăşi o viaţă. lucrurile arată altfel, chiar dacă şi acolo se lucra, şirul de evenimente e diferit. La oraş n-au fost atât de împinşi înspre periferii, pentru că existau locuri de muncă şi locuin- A.P.: De parcă nu s-ar fi ştiut dinainte că e teren privat. ţe. N-a trebuit să ghiceşti mereu unde să mergi. H.H.: Bineînţeles că se ştia. Comunicarea acestor oameni cu instituţiile este foarte greoaie. Acestea nu se deplasează la faţa locului. Cel mult trimit un asistent soci- A.P.: Am înţeles dintr-o discuţie precedentă că în anii 1990 n-au fost aşa de multe al. Pe lângă faptul că îi ascultă, competenţa asistentului social vizează destul de evacuări, dar au existat pogromuri la sate. Tu ştii ceva despre astea? Cunoşti aceste puţine alte lucruri. Aşa erau instituţiile din Târgu Mureş, iar la Miercurea Ciuc era probleme? Cum de au apărut în anii 1990 aceste pogromuri? Care au fost cauzele diferit doar din punctul de vedere al faptului că mai era şi altceva. Ceea ce este lor? Au existat şi înainte de 1989? acum în Pata Rât şi anume că o comunitate trăieşte pe groapa de gunoi, fusese şi H.H.: În locurile în care am fost eu, n-am auzit de pogromuri înainte de 1989. Din la Miercurea Ciuc. Când am ajuns acolo odată cu SPAREX, nu mai erau foarte mul- perioada de imediat după 1989 există o întâmplare „clasică” din Târgu Mureş. Cu te familii pentru că groapa de gunoi s-a închis şi s-a început dizolvarea coloniei. În ocazia conflictelor din martie, au existat romi din Valea Rece care au fost prinşi în 2013, erau doar 7 barăci cu 7 familii. Am fost pe acolo în mai anul acesta, mai existau vârtejul evenimentelor şi a apărut chiar şi un slogan clasic: unguri, nu vă fie teamă, două barăci, dar nu pe groapa de gunoi, ci la marginea acesteia. La Şumuleu Ciuc ţiganii sunt aici! A existat un om care mi-a fost foarte drag, Elek, decedat de atunci, a fost o stradă la periferie în care trăiau 180 de oameni, descendenţi ai unei singure care mi-a povestit propria sa păţanie în legătură cu asta. A fost închis, a stat mai familii. Un cuplu din jurul Odorheiului Secuiesc a ajuns la compania de salubrizare mulţi ani la închisoare fără să fi participat măcar la evenimente. Pur şi simplu a ajuns în anii 1950 şi s-a stabilit acolo. În toate aceste poveşti motivul crescătoriei de porci acolo, dar n-a fost în niciun fel un participant activ al şirului de evenimente. A stat ani revine. Şi la Şumuleu Ciuc a existat o crescătorie de porci şi o familie s-a mutat în de zile la închisoare şi s-a şi ramolit acolo din această cauză. În schimb, de pogro- anexele sale, au avut 14 copii şi aceştia, împreună cu descendenţii lor, trăiesc acum muri împotriva romilor, de case cărora li s-ar fi dat foc şi de altele asemenea nu mi acolo. Aceasta e o comunitate mai compactă, formată din 34 de familii. Ţin foarte s-a povestit în aceste comunităţi. Acum îmi vine în minte că, la Târgu Mureş, n-a fost mult la faptul că provin dintr-o singură familie şi îşi reprezintă pe cât pot interesele. un pogrom, dar a fost totuşi ceva într-una din comunităţi: cele opt familii care trăiau A mai fost încă o comunitate, a treia. Locul unde trăiau se chema Fabrica de Căcat. pe malul Mureşului, înainte să fi fost trimişi acolo, au fost duşi într-un sat în apropiere  de oraş, unde ar fi trebuit să stea în nişte barăci plasate pe un teren luat în chirie. care locuieşte comunitatea a fost împrejmuit cu un gard. E de înălţimea unui om, ca Dar atunci au apărut sătenii cu benzină, ca să le dea foc, mi s-a spus. Familiile au fost să nu se poată vedea peste el şi pe bannerul cu care e decorat se văd copii şi familii păzite de poliţişti în timpul nopţii, iar dimineaţa au fost aduse înapoi la Târgu Mureş, zâmbitoare, toată lumea e fericită. E drept că acest gard de la Târgu Mureş n-a avut pe malul Mureşului. A existat deci un asemenea caz, în care dacă oamenii erau lăsaţi o vizibilitate la fel de mare ca istoria de la Baia Mare, dar logica sa a fost aceeaşi, la acolo singuri, probabil că s-ar fi ajuns la vărsare de sânge. În ce priveşte evacuările, fel şi funcţia sa, ceea ce înseamnă că primăriile au aceeaşi atitudine faţă de comu- acestea sunt prezente în aproape toate oraşele. Şi sunt tot mai dese. nităţile de romi: îi împrejmuim cu ceva şi totul e bine, căci nu-i vede nimeni. Aşa s-a întâmplat şi la Baia Mare, când nişte studenţi de la arte care nu ştiau nimic despre A.P.: Ce fel de politică de stat se ascunde în urma acestora? Ce a pornit tot acest toată situaţia, au pictat zidul, iar acesta a devenit „operă de artă”. Totul a fost plani- proces? Căci e tot mai clar că vorbim de un proces şi de unul cât se poate de con- ficat cu o logică perversă, dar eficace. Şi vezi bine că motivul împrejmuirilor revine, certat la nivel naţional. Bănuiesc că există mai multe cauze. mai nou reapare şi la graniţele dintre ţări, sub formă de garduri de sârmă ghimpată. H.H.: Chestiunea are mai multe straturi. La Miercurea Ciuc, din cauza retrocedărilor de imobile, oraşul a fost incapabil să gestioneze soarta oamenilor evacuaţi. A fost A.P.: M-ar interesa acum care sunt condiţiile de viaţă în asemenea locuri. Ne-ai po- incapabil sau n-a vrut, căci întrebarea e peste tot dacă există voinţă politică în acest vestit despre containere, despre problema apei potabile şi menajere, dar m-ar inte- sens sau nu. Căci peste tot e acelaşi lucru: există voinţă politică sau nu? N-a existat. resa şi din ce pot trăi aceşti oameni? Cum arată viaţa de zi cu zi în aceste comunităţi? Asta a fost soluţia mai simplă. H.H.: Oamenii aceştia lucrează. Au munci care, bineînţeles, conform normelor socia- le şi categoriilor de muncă actuale nu sunt muncă salariată în mod propriu-zis. Ar tre- A.P.: N-a interesat pe nimeni. bui să se rediscute, la nivelul politicilor publice, şi conceptul de muncă. Căci astăzi H.H.: N-a interesat pe nimeni. Vorbim de oameni a căror soartă nu interesează, de doar munca salariată e muncă, dar restul nu, deşi există şi acolo muncă. De pildă, la fapt, aproape pe nimeni. Cu tot respectul cuvenit excepţiilor, căci există într-adevăr Miercurea Ciuc, cei care trăiau pe rampa de gunoi îşi câştigau existenţa sortând gu- oameni dedicaţi care se străduiesc să schimbe cumva lucrurile. E însă cât se poate noaiele. Comunitatea de la Şumuleu Ciuc trăia din adunatul de flacoane din plastic de clar că nu se vrea o soluţie omenoasă la aceste probleme. Să ne gândim doar şi de fier vechi. Ceea ce a fost interesant acolo din acest punct de vedere fusese că la cazurile de evacuări din Cluj, de pe strada Coastei, de pildă. Dimineaţa au mers oamenii mergeau în oraş şi de acolo adunau flacoanele, pe care le duceau acasă şi camioanele de gunoi pe care se puteau pune diversele mobile şi bagaje, apoi locul le adunau în grămezi pe care le duceau la predat cu căruțe trase de cai. E interzis 340 a fost ras cât se poate de repede. Apoi terenul i-a revenit Bisericii Ortodoxe, care a însă să te deplasezi pe drumuri publice cu căruţe trase de cai, aşa că de multe ori 341 construit un internat pentru studenţii de la teologie și facultatea. Acelaşi lucru s-a erau amendaţi. Deci venitul lor era foarte mic. Ceea ce a dus la faptul că ei adunau întâmplat la Baia Mare. S-a făcut mare vâlvă când familiile rome au fost mutate în clă- deşeurile refolosibile, iar beneficiarul mergea cu un camion şi le aduna, dar banii pri- direa laboratorului de chimie a CUPROM, uzina de prelucrare a cuprului, iar apoi, în miţi pentru asta erau mult mai puţini decât dacă le-ar fi predat cei care le-au colectat. doar câteva ore, mai multe zeci de oameni au ajuns la spital cu simptome de intoxi- Aceste comunităţi sunt deci mereu într-o poziţie inferioară. La acea vreme, n-a prea caţie. Tot din Baia Mare este şi decizia din 2014 a primarului, care se potriveşte bine mai rămas fier vechi de colectat la Miercurea Ciuc, aşa că au rămas doar flacoanele. pe lanţul evenimentelor legate de renovarea blocurilor din cartierul Ady din Târgu Terenuri n-au, aşa că n-au acces nici la agricultură. Cel mult sub forma unor munci Mureş. Explicaţia administraţiei locale pentru decizia de evacuare a consiliului a fost sezoniere, toamna. Când s-a terminat cu strângerea recoltei, agricultorii le-au per- tot renovarea clădirii şi transformarea sa în locuinţe sociale. S-a întâmplat şi asta, dar mis să adune restul de cartofi sau porumb. Am fost în vizită la o familie unde ni s-au şi altele, cum ar fi zidul construit de primărie în 2011 lângă două blocuri de mineri arătat vreo trei-patru saci de cartofi adunaţi, depozitaţi într-o gaură săpată în mijlocul locuite în mare parte de romi. Totul devine atât de pervers în această întâmplare. camerei. Au mai fost şi alte munci sezoniere vara. Adunau fructe pe care le predau Ştii poate că vara trecută au fost aduşi nişte studenţi de la Academia de Artă din angrosiştilor. Am fost la un moment dat când era sezonul culesului de afine. Mulţi din Cluj, care au pictat zidul, ajuns astfel un „obiect de patrimoniu” care nu mai poate fi comunitate s-au dus să culeagă afine în Gheorgheni. De obicei, acestea sunt dru- distrus. muri lungi, de trei-patru zile. Numai că şi acestea sunt munci organizate din exterior. În realitate, în mână ajung mereu mai puţin bani decât preţul de vânzare al fructelor. A.P.: Da, cunosc povestea. Oarecum, mergând pe firul acesteia, am ajuns să insis- La Târgu Mureş mulţi lucrau, mai ales la Valea Rece, la compania de salubrizare. tăm pe această temă după ce am publicat un material despre zid într-unul din nume- Ceva similar se întâmplă, de altfel, şi la Cluj. Vorbim deja, aşadar, de munci salariate. rele noastre trecute. Ne-am dat seama din capul locului că e vorba de un fenomen Căci există o prejudecată care circulă în legătură cu aceşti oameni, şi anume că toţi mai general, care merită toată atenţia noastră. Bineînţeles că fenomenul de la Baia ar trăi din ajutor social. E o prejudecată clasică. Dar, de pildă, în comunitatea din Mare a creat ceva zarvă mediatică, dar ştii şi tu cum e cu asta: două săptămâni ceva Şumuleu Ciuc trăiau 34 de familii dintre care doar două au primit ajutor social. Există, e în centrul atenţiei, după care dispare iar de parcă nici n-ar fi existat. În timp ce e în schimb, numeroşi factori care le blochează accesul la ajutor social sau la angaja- vorba de un fenomen cronic, mereu prezent, care trebuie înţeles şi suprimat. rea cu carte de muncă. De pildă, lipsa cărţilor de identitate. Fără o locuinţă proprie- H.H.: Când eram puternic implicaţi deja în SPAREX, zidul acesta a fost un motiv re- tate personală nu pot avea decât cărţi de identitate temporare, cu care e foarte greu curent. La Tâgu Mureş cea mai mare comunitate de romi e la Valea Rece. Terenul pe să te angajezi.  A.P.: Ştim deja că la nivel naţional există mai degrabă o indiferenţă a autorităţilor faţă statului, de pildă şcolilor şi altor instituţii educative, primăriilor, tuturor celor care sunt de soarta acestor oameni. E oare diferită situaţia la nivelul Uniunii Europene? responsabili pentru problema în cauză. H.H.: Una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene, şi anume egalitatea şanselor, e prezentă în programele de sprijin. Unul dintre lucrurile conştientizate nu A.P.: Ştii şi tu însă că tendinţa generală astăzi este aceea că statul capitalist, mai demult este că integrarea romilor nu poate fi limitată doar la nişte domenii separate, ales în vâna sa neoliberală pe care o cunoaştem, lucrează la demantelarea tuturor cum ar fi educaţia, accesul la locuri de muncă sau locuirea, ci problemele ce vizează lucrurilor care au de-a face cu plasa socială, plasându-le în cârca societăţii civile, mai multe aspecte ale vieţii trebuie tratate într-un mod complex. Întrebarea e doar care este chemată astfel să facă munca statului, pe care statul n-o mai face. Asta se cum sunt puse în practică programele de sprijin la nivelul vieţii cotidiene. întâmplă peste tot în lume. De aceea, nu ştiu dacă se poate spera ca prin presiunea asupra structurilor de stat să se obţină schimbări reale. A.P.: Spune-mi mai multe despre asta. Despre ce fel de proiecte vorbim, cum funcţi- H.H.: Dacă n-am spera că se poate, n-am face acest lucru. Ca organizaţie civilă doar onează totul? Care e experienţa ta în acest sens? aşa se poate face. Să se pornească lucrurile în direcţia cea bună, într-o logică po- H.H.: O parte a proiectelor se scriu, în opinia mea, pe baza cuvintelor-cheie ale UE, zitivă care să ghideze un şir de acţiuni şi să se obţină ca instituţiile publice să pre- egalitatea de şanse, comunităţile vulnerabile, voluntariatul etc. Trebuie văzut însă că ia practicile pozitive, programele deja elaborate, încercate, funcţionale. Dacă n-am acesta e un criteriu obligatoriu, firmele de scris proiecte sunt atente la asta. Doar că crede că asta se poate, n-am face asta. Trebuie să obţinem schimbări în interiorul la nivelul practicii aceste cuvinte riscă să nu mai aibă acoperire. Foarte puţine inter- sistemului. venţii concrete ţin seama de ele când e vorba de punerea lor în practică. Proiectele care nu sunt elaborate în comun cu organizaţiile romilor nu mai ajung înapoi la comunitate. A.P.: Unde e blocajul atunci? Vedem că există un fel de voinţă, că există proiecte, dar ce nu funcţionează? H.H.: Nu există, de fapt, nişte politici publice bune ale acestei chestiuni. Organizaţiile civice sunt cele care, prin intermediul militantismului lor, încearcă să discute despre 342 dificultăţi sau să pună presiune pe instituţiile publice pe baza experienţelor concrete 343 din practica lor. Şi lipseşte, bineînţeles, dialogul, lipseşte evidenţierea netă a exem- plelor pozitive. Căci există asemenea exemple, dar mediatizarea lor nu mai e la fel de semnificativă. Ar trebui aşezat un accent mai mare pe criticile constructive, dar asta în majoritatea cazurilor e foarte greu de obţinut, pentru că organizaţiile şi oa- menii iau criticile ca pe un afront personal şi nu văd posibilitatea pozitivă pe care o conţin. Şi, evident, ar trebui să primească un accent puternic idealul cetăţeanului egal şi activ în cazul comunităţilor rome. Toate astea au nevoie de multe experienţe pozitive, de munci bine orientate şi de lobby. Un exemplu recent în acest sens este că o organizaţie civilă activă la nivel naţional a putut să-şi formuleze o experienţă de mai mulţi ani într-un proiect de lege acceptat de guvern ca program naţional, iar prin asta copii preşcolari din medii defavorizate pot primi lunar o bursă socială care participă la învăţămîntul de stat obligatoriu. Există iniţiative, există strategii. Ceea ce facem noi acum la ROMEDIN are un segment în care diverşi specialişti elaborează o strategie pentru a crea o reţea a şcolilor incluzive, formulând în mod concret ce înţelegem prin incluziune, pentru ca aceasta să însemne mult mai mult decât în- ţelegem astăzi prin acest termen. Grupul de specialişti care lucrează la acest caz, cercetători, directori de şcoală, specialişti din învăţământ, doreşte să elaboreze o strategie în acest sens. Dacă inspectoratul ca organizaţie parteneră îşi dă avizul pe acest document, iată lobby-ul de care vorbim, şi spune că în strategia sa anuală acordă un loc important existenţei şcolilor incluzive la Cluj, în sensul în care înţele- gem noi termenul, iar şcolile pun în practică acest lucru, atunci se poate apela la asta pentru înscrierea în diverse şcoli a copiilor de la Pata Rât. În realitate, beneficiul acestor proiecte ar fi să se ajungă la strategii publice care pot fi impuse instituţiilor  mai extinse. După ce am cunoscut oamenii din fostul grup Tinerii Mânioşi, am conti- „Mă interesează nuat să particip la întâlniri, să discutăm. Mi se părea important ca, odată întoarsă la Cluj, să încep a înţelege ce se întâmplă în oraş din alt punct de vedere şi asta în con- tinuare mi se pare important. Şi cred că, de atunci, lucrurile au decurs oarecum firesc, să contribui cu adică începi să cunoşti oameni, afli cine sunt, ce fac, eventual din ce partid fac parte, te interesează toate astea la nivel de politică locală. Cred că altfel nu prea ai cum să exişti într-o formă oarecum critică. Dacă nu eşti acolo, nu vezi ce se întâmplă. Şi încerci ceva la schimbarea încet-încet să-nţelegi, să-ţi dai seama unde eşti, eventual cum te poziţionezi. Am făcut parte din colectivul A-casă, care pentru mine era o promisiune foarte faină, dar ulterior s-a dovedit că nu prea e (chiar dacă acest aspect ar trebui dezvoltat). Participarea la mecanismelor care colectiv rămâne în continuare importantă pentru mine, deci nu vreau să denigrez ce s-a întâmplat. Prin colectivul A-casă, dat fiind că spaţiul colectivului era undeva în zona gării, a apărut, la începuturile activităţilor noastre, ideea excelentă de a face plimbări le creează romilor în comunitate. Practic, aşa am ajuns să cunosc nişte oameni ameninţaţi cu evacuarea, de fapt, cu demolarea unor locuinţe construite fără autorizaţie, de undeva din zona gării. Tema gentrificării îmi era foarte cunoscută, ştiam despre ea şi din fostul activism, poziţia inferioară, şi din studiile mele (am terminat sociologie şi antropologie). Lucrurile păreau că, iată, încep să aibă sens şi la nivelul vieţii mele cotidiene. De acolo am tot continuat să merg la oameni. Lucrurile în colectiv nu se concretizau neapărat în direcţia unei legături cât dominată, oprimată” de cât apropiate cu cei de acolo, dar atunci am intrat în legătură cu Enikő Vincze şi, cunoscând cumva militantismul civic local în privinţa locuirii şi faptul că ea era destul de prezentă şi milita în sensul acesta, am contactat-o. Asta s-a întâmplat primăvara, 344 Simona Ciotlăuş iar oamenii aveau o decizie de evacuare la sfârşitul anului. Ştiam că legislaţia permite demolări doar în luni de vară, iar asta se întâmpla cândva prin martie 2014. Atunci am început să comunic cu ea. Ea a fost foarte receptivă. O ştiam mai degrabă ca autor sau 345 ca antropologă feministă, reorientându-se de pe poziţii liberale pe poziţii socialiste, Simona Ciotlăuş este absolventă de antropologie socială. Locuiește în Cluj, iar ceea ce era şi mai apropiat de ce mă interesa pe mine. A fost conexiunea asta legată de câțiva ani participă la diverse iniţiative activiste sau civice pentru recunoaş- de o situaţie punctuală, cazul din zona gării, strada Stephenson 15. Enikő Vincze ştia terea şi respectarea drepturilor sociale (în particular locuirea adecvată) a locui- şi ea oamenii din Bucureşti, persoane activiste implicate. Tot în acelaşi an am şi mers torilor din zonele segregate ale oraşului. O animă speranţa că spaţiul politic se acolo, a fost ideea să ne gândim cum putem extinde frontul comun pentru dreptul la poate transforma într-unul mai drept faţă de locuitorii în general excluşi din viaţa locuire şi la Cluj pentru a crea un fel de platformă, nu neapărat naţională, dar una care oraşului.  militează pentru drepturi de locuire nu doar într-un singur oraş, una care încearcă să gândească problemele locative la un nivel mai general. Alexandru Polgár: Cum ai ajuns să fii implicată în proiecte care să vizeze romi? A.P.: Înainte spuneai că te-ai dus la oameni, că ai luat efectiv contactul cu oamenii, cu Simona Ciotlăuș: Am locuit o perioadă mai lungă în altă parte decât Cluj, dar de cei care urmau să fie evacuaţi, bănuiesc. M-ar interesa ce-ai văzut. Care a fost prima ta la distanţă urmăream ce se petrece, fiind născută şi crescând aici. Mă interesa. reacţie? Care au fost primele tale impresii, ca să zic aşa? Preocuparea mea pentru activism sau cel puţin pentru o poziţionare mai critică vi- S.C.: Faptul că se locuieşte în condiţii foarte grele, de supraaglomerare, că e un trai zavi de ce se întâmplă s-a concretizat mai mult după ce am terminat facultatea. Am nesigur, neasigurat în termeni de oare mâine o să fim aici sau n-o să mai fim?, dar şi fost plecată, am început să cunosc tot felul de grupuri autonome activiste, am parti- nesigur în termeni de cum poţi să asiguri reproducerea socială la nivelul gospodăriilor. cipat la demonstraţii, în Anglia, în Portugalia, iar ulterior m-am întors la Bucureşti, cu Oamenii fuseseră hărţuiţi de poliţie, de fapt. Îmi amintesc că, în primele întâlniri, cred mari speranţe că se poate întâmpla ceva la Departamentul de Sociologie, mai precis că fiecare persoană relata momentul în care cei de la poliţia locală, asta se întâmpla în la Secţia de Antropologie. Lucrurile n-au prea mers, dar cam atunci m-am apropiat octombrie-noiembrie 2013, veneau foarte devreme dimineaţa, timp de o săptămână în de lumea din colectivul Bibliotecii Alternative din Bucureşti. Am mers la cercuri de fiecare dimineaţă şi făceau razii. Poliţia locală împreună cu jandarmeria le bocăneau în lectură, grupuri de discuţii. Mi s-a părut interesant ce s-a întâmplat acolo şi, mai mult uşă, îi dădeau afară pe toţi din case şi iar îmi amintesc o relatare în care cineva zicea: decât interesant, şi necesar. După aceea am revenit la Cluj. Deja trecuse „ianuarie după două sau trei zile, copilul meu era deja treaz la ora 6 dimineaţa şi zicea: „mami, 2012”. Începea sau devenea tot mai vizibil activismul Roşia Montană, în formele lui mami, vezi că iarăşi vine poliţia”. Eu ce era să fac? El se ascundea şi am ieşit că deja  nu mai rezistam. Aşa ceva cred că nu e potrivit. E abuziv şi nedemocratic felul în care acolo selectează materiale reciclabile. E o muncă temporară pe un contract pe care poliţia locală şi jandarmeria înţeleg că trebuie să-şi facă treaba. Altceva, din primele nu-l înţeleg şi nu-l înţeleg pentru că nu le este explicat întotdeauna. Li se întâmplă mele întâlniri cu oamenii, a fost că e un imobil destul de vechi în jurul căruia familia s-a multora să se trezească cu amenzi de la Fisc, le sunt întrerupte beneficiile sociale extins. Faptul că n-au avut alte posibilităţi de locuire i-a făcut să recurgă la construcţiile în mod abuziv, care nu sunt apoi reluate decât după un anumit număr de luni, nu acestea sau să stea acolo cu părinţi. În jur sunt blocuri mai înalte şi vecini care nu-i ştiu, multă instabilitate, condiţii de locuire mult, mult, mult mai grele decât pe strada acceptă acolo, aşa că locuitorilor li s-a transmis în multe feluri sentimentul că sunt Stephenson, de exemplu. Ce altceva? Cam aşa e traiul femeilor pe care le-am cunos- înconjuraţi de oameni care nu-i vor. Pe lângă ce ziceam mai devreme, că e nesigur în cut eu. Evident că sunt mult mai multe lucruri. E foarte greu să redai o zi tipică din viaţa privinţa locuirii, mai este şi starea asta că toată lumea din jur te împinge, te jigneşte şi lor. Poate cel mai bine ar fi să faci un interviu cu ele. Pot să-ţi povestească cel mai bine. nu te vrea acolo. Eşti încercuit, pus la colţ, nu ştii ce să faci. A.P.: Mă gândeam şi eu la asta. Şi cu siguranţă va exista o continuare la dosarul A.P.: Asta a fost strada Stephenson. După aceea, bănuiesc că te-ai dus şi la Pata acesta pe care-l pregătim acum, dar în faza asta mă interesează cumva fenomenul în Rât. Despre asta ce-ai putea să-mi spui? genericitatea lui şi ce îmi pot spune intervievaţii despre asta. Tu cunoşti alte situaţii S.C.: Ştiam anterior de Pata Rât, cum se formase. Dar experienţa directă îţi deschide similare din ţară? Ai fost şi în alte locuri? alte orizonturi şi e diferită empatia pe care o poţi avea odată ce ai luat contact direct cu S.C.: Dacă am văzut alte locuri? Aiud ca experienţă directă, Bucureşti în oarecare oamenii. Prima dată am fost acolo la comemorarea evacuării, pe 17 Decembrie 2013, măsură. cu ocazia acţiunii „SOS! Scoateţi-ne din Pata Rât”. Ideea noastră era de a merge îm- preună cu mai mulţi oameni de pe Stephenson, pentru a crea câteva legături prin care A.P.: Îmi povesteşti un pic şi despre astea. puteam să surprindem şi să creăm o minimă solidaritate între oamenii cu probleme de S.C.: Da, cred că e un fenomen destul de generalizat. locuire. Aşa am fost prima oară acolo şi, într-adevăr, am fost doar pe la casele modu- lare, aşa-zisele locuinţe sociale ale primăriei, date persoanelor evacuate de pe strada A.P.: Fără îndoială, că asta este şi pentru mine covârşitor şi alarmant. Şi cere o aten- Coastei. Ce m-a marcat cel mai mult atunci, cred că a fost mirosul, gunoiul şi vântul... ţie mărită, o atenţie focalizată în mod precis pe ele. S.C.: Tot gândindu-mă ce-ar putea să explice fenomenul acesta, de locuire margina- A.P.: Mirosul de la rampă... lizată, ghetoizată în foarte mare măsură a romilor la marginile oraşelor sau, oricum, 346 S.C.: Da. Spaţiul din jur, cred că asta a fost cel mai intens, şi din nou oamenii care în condiţii foarte precare, cred că o parte din motive se referă la poziţia lor, la fel oa- 347 reluau povestea pentru a nu ştiu câta oară şi care se termina mereu cu vrem să ple- recum, inferioară, de inegalitate politică şi economică pe care au avut-o şi anterior. căm de aici. A.P.: Când spui anterior te referi la înainte de 1989, nu? A.P.: Care e viaţa cotidiană a oamenilor de acolo, ştii ceva despre asta? S.C.: Da, sau înainte de anii 1990, cred că anii 1990 au fost critici pentru multe per- S.C.: Cred că depinde foarte mult despre cine vorbim. Cred că mi-ar plăcea mai soane care au constituit forţa de muncă şi care au fost primii precarizaţi. degrabă să vorbesc despre un fel viaţă cotidiană tipică pentru femeile de acolo. Se trezesc destul de devreme, pregătesc copiii pentru şcoală, eventual merg cu ei, îi A.P.: Cunoşti un pic şi situaţia mai particulară a romilor înainte de 1989? Cum se ex- conduc, da, de multe ori se întâmplă asta, după care, o mare parte din ele, surprin- plică, de pildă, că fenomenul ghetoizării pe atunci nu era chiar aşa de prezent? zător cumva şi împotriva percepţiei generale, lucrează. Am să fac o paranteză. Mă S.C.: Păi, locuirea era diferită, condiţiile de locuire nu erau la fel de grele. Pentru refer la persoanele de pe strada Cantonului, care are particularităţile ei ca zonă de că, da, probabil apa nu curgea ca acum, dar exista totuşi apă în imobilele respecti- locuire marginală, precară, stigmatizantă, ghetoizată. Sunt foarte multe femeile care ve, care erau fie cămine de nefamilişti, fie apartamentele în care locuiau pentru că nu lucrează şi sunt multe femei care lucrează acolo şi au joburi de bucătărie, până în erau muncitori la diverse fabrici. Ceea ce s-a întâmplat după 1990 a fost că fabricile 16 ore pe zi. Se stă peste program, salariul este destul de mic, surprinzător sau nu, s-au privatizat, iar întregul fond imobiliar al fabricilor a fost şi el, parţial sau complet, iar asta se întâmplă într-unul dintre cele mai selecte localuri din Cluj. Sunt mai multe privatizat. Oamenii ori au rămas acolo, ori au fost intervale în care ar fi putut să cum- persoane care lucrează acolo la bucătărie. Cred că acum e închis, dar ele au fost pere apartamentele pe care le închiriau. Ar fi putut să cumpere, doar că a fost un transferate. Însă vara asta, de exemplu, că în vara asta m-am apropiat destul de mult start foarte inegal şi, din câte am înţeles, au fost nişte investitori cu legături politice de ele, unele spuneau că se înţeleg bine cu nişte colege, dar chiar dacă la sfârşitul destul de bune, care au cumpărat un bloc integral şi atunci ei n-au mai avut posibili- săptămânii sau când au timp liber se întâlnesc unele cu altele, niciodată ele n-au tatea de a-şi cumpăra apartamentele. Asta e valabil şi în alte oraşe, cred. Revenind spus, de fapt, unde locuiesc. Deci totul e foarte vag pentru colegele lor. Ele spun că la ceea ce ar putea să explice ghetoizarea, majoritatea oamenilor sau o mare parte locuiesc undeva în Someşeni. Şi multe persoane de pe strada Cantonului spun că a romilor lucrau ca muncitori necalificaţi sau în construcţii. Asta e istoria celor de pe locuiesc în Someşeni. Ce altceva aş mai putea să spun? Cum arată o zi? E dificil de strada George Stephenson. Ei erau o forţă de muncă mobilă, mergeau dintr-un loc spus, pentru că n-am stat niciodată de dimineaţă până seara. Oricum, e neplăcut, în altul, au construit inclusiv blocuri în Bucureşti, au construit o grămada de blocuri condiţiile de pe strada Cantonului sunt foarte neplăcute. O altă parte a femeilor de din centrul Clujului şi pe atunci, de exemplu în anii 1980, erau angajaţi la trustul de  construcţii de stat şi au primit într-adevăr locuinţe ca muncitori, iar după 1990 unii au S.C.: În anii 1990 a existat un activism rom foarte puternic, un activism şi civic, dar avut ocazia sau posibilitatea de a cumpăra, alţii nu. Cei care n-au avut posibilitatea şi cultural, în ideea asta a posibilităţii de a interveni la nivelul felului în care tradiţiile de a cumpăra au continuat să trăiască alături de familiile lor. În timp, posibilitatea rome sunt recunoscute. Doar că sunt convinsă că modelul respectiv a împrumutat de a locui într-o casă socială s-a îngustat foarte mult pentru ei din cauza schimbării destul de mult din modelul recunoaşterii minorităţilor folosit de minoritatea maghiară. legislaţiei. Nu ştiu dacă am fost foarte coerentă cu asta, dar cred că e o acumulare a Şi atunci când încerci să compari cele două modele de recunoaştere şi de repoziţi- unor schimbări sociale şi politice din care ei ies întotdeauna învinşi. onare politică, împreună cu revendicarea unor drepturi culturale, evident că poţi să analizezi cum se poate face asta, ce sprijin are şi din punct de vedere material şi din A.P.: E revoltător că, în deceniul 2005-2015, care era deceniul integrării romilor, în punct de vedere politic, când te gândeşti la elita maghiară şi la elita romă. Şi după ce România au avut loc probabil cele mai multe fenomene de marginalizare, adică de te gândeşti şi la elita maghiară şi la elita romă, te gândeşti şi la masa maghiară şi la trimitere la marginea oraşelor, de mutare forţată. Nu ştiu, mă gândesc efectiv, proba- masa romă, iar atunci îţi dai seama că diferenţele sunt enorme. Sunt convinsă că genul bil că şi tu ţi-ai bătut capul enorm cu problema asta, ce se poate face pentru ei. acesta de politică culturală e importantă, doar că pericolul ei este că duce la segrega- S.C.: Cred că e nevoie de o altfel de abordare a problemei. Una care să nu fie nea- re. Asta putem vedea şi la Cluj. Cunosc maghiari nemulţumiţi de lucrul acesta, la fel părat culturalizată... cumva se întâmplă şi cu romii, doar că romii, spre deosebire de maghiari, sunt stigma- tizaţi, iar şcoala care, de exemplu, acum oferă în pachetul ei de servicii educaţionale şi A.P.: Rasializată chiar! posibilitatea de a studia în limba romani nu face decât să pecetluiască, să concretize- S.C. Eu cred că e rasializată. Am văzut rasism cotidian şi instituţional şi în altă parte, ze segregarea copiilor. Şcoala aceasta e deja cunoscută în mediul învăţământului şi al nu doar la Cluj, dar ceea ce mi se pare pervers este că exact ceea ce ar trebui să cadrelor didactice din Cluj, atât din oraş, cât şi din judeţ, ca şcoala ţiganilor. sprijine incluziunea ajunge cumva să acumuleze un fel de gândire rasializată cu pri- vire la ce pot să facă ei, romii. A.P.: Deci există o singură şcoală care oferă acest lucru? S.C.: Care este lângă Pata Rât. Da. Totuşi în cadrul activismului civic din anii 1990 A.P.: Explică-mi un pic asta. şi până în anii 2000 e ceva foarte important. Doar că, în ceea ce însemna politica S.C.: Au fost recent mai multe intervenţii ale celor ce încearcă să facă ceva cu Pata culturală, poate că n-a fost o iniţiativă susţinută în mare măsură de cadre pregătite Râtul. Cred că de acolo începe problema, adică de acolo începe rasializarea, de la să ducă mai departe politica asta şi n-a avut nici resursele necesare. Ca să nu mai 348 cum este definită problema. Când încerci să faci ceva pentru o comunitate pentru că vorbim de poziţiile politice necesare. De exemplu, la Cluj, vedem că se echilibrea- 349 este preponderent romă şi o faci vizând doar partea culturală, sau în mare măsură ză oarecum între partide posibilitatea de a avea acces la resurse. Romii nu sunt partea culturală, nu vei face altceva decât să amâni pe termen nedefinit încercarea nicăieri. Ei nu au un consilier rom. Avem un inspector şcolar, cu jumătate de normă, de rezolvare a problemei din punct de vedere economic şi politic. De exemplu, ştiu copleşită de tot felul de probleme. Au fost multe situaţii în care cred că n-a putut de-abia câteva administraţii locale în care romii sunt reprezentaţi la nivel politic sau face mare lucru. Şi, oricum, faptul că există acum o şcoală segregată nu e vina şcolii. în care chiar să existe consilieri pe probleme rome. La nivel politic, ei întotdeauna Au fost o suită de măsuri, la fel ca în cazul ghetoizării, care au fost rezultatul a foar- sau foarte adesea au fost luaţi ca o masă care poate fi trasă într-o parte sau alta de te multe procese, inclusiv economice: politicile de austeritate, tăierile de la bugetul partida romilor. Foarte multe persoane rome îţi vor spune că n-au nicio legătură cu local în ce priveşte administraţia locală şi toată obsesia asta de a scoate asistaţii ea şi că nu le place. Că se simt foarte mult trădaţi de partida romilor. Uite că iarăşi social din sistem. Se acumulează deci foarte multe lucruri acolo. La fel, şi şcoala asta am divagat. De la... ajunge să fie numită şcoala ţiganilor din cauza politicilor de finanţare a şcolilor, din cauza faptului că în ultimii câţiva ani nu mai există cadre de sprijin, din cauza faptului A.P.: Nu, n-ai divagat deloc, cred că eşti pe fibra gândului şi ai făcut un detur. Cred că inspectoratul, de pildă, a permis transferul copiilor neromi din cartierul respectiv că ajungem numaidecât la ce ne interesează. Vorbeam despre posibile soluţii, des- la alte şcoli. Iar atunci, în timp, populaţia şcolară a devenit exact ce este acum. În pre cele la care te poţi tu gândi, şi spuneai că una dintre sechelele cele mai mari şcoala respectivă se face diferenţa dintre „români”, care pot să fie şi romi, doar că este faptul că problema se abordează culturalist. Ai putea să-mi spui sau să-mi pre- stau în Someşeni, şi „ţigani”, cu ghilimelele de rigoare, care sunt de la Pata Rât. O cizezi mai concret ce înseamnă trăsăturile unei abordări culturaliste? Adică despre altă parte însemnată a populaţiei şcolare din zonă merge la şcoala specială pentru ce e vorba? Discutăm în termeni de tradiţii, de recuperare, nu ştiu, a limbii rome, că acolo e un program mai extins, sunt şi anumite facilităţi sociale, prin care îi ajută, pentru că ştiu că şi asta e o problemă mare, în sensul că foarte mulţi copii, unii de la bineînţeles. Dar în şcoala specială există clase pentru copii cu dizabilităţi şi clase Pata Rât chiar, nu vorbesc limba romă, nu citesc în limba romă? Ştiu că există o şcoa- pentru copiii romi. Din nou, e vorba de o suită de decizii care au creat situaţia asta. lă la care există posibilitatea de a studia în limba romă, dar numai pentru clasele I-IV. Într-adevăr, la şcoala respectivă există o clădire separată pentru învăţământul primar După care nu mai există această posibilitate şi elevii trebuie să treacă la clasele cu în limba romani. predare în limba română. Asta ţine cumva şi de partea culturală, dar intră deja şi pe terenul politicii, deci de aceea aş zice să încercăm delimitarea a ce anume percepi A.P.: Ca să revenim cumva la momentul în care te întrebam de soluţii pe care le poţi tu ca fiind dezavantajele unei abordări culturale în raport cu această problemă. imagina, am aflat că eşti implicată şi în proiectul ROMEDIN. Poţi să-mi explici pe detaliile  acestui proiect care sunt rezultatele scontate de voi? La ce vă aşteptaţi? Cum va schim- totul demantelate, plasa socială a ajuns să fie mai mult decât insuficientă. Munca ba asta lucrurile? Cunosc conţinutul proiectului. Enikő Vincze şi Hajnalka Harbula mi-au statului în ce priveşte societatea şi protecţia socială este transferată către aşa-zisa povestit despre asta, deci factologia nu mai trebuie refăcută. Mă interesează mai mult societate civilă, către ONG-uri, către asociaţii, către oameni care au bunăvoinţa de a în termeni de reflecţie personală, de evaluare. Eşti mulţumită cu ce s-a întâmplat? Este face lucrurile astea. Munca statului este făcută de cetăţeni, pe baza a diverse finan- un proiect în care eşti trup şi suflet? Eşti convinsă că aşa trebuie făcute lucrurile? ţări, care pot să fie sau să nu fie, sunt precare sau nu sunt, cel mai adesea nu sunt, S.C.: Ca idee mi se pare foarte important că acest proiect atinge nivelul instituţional. ori vin cu nişte imperative la care nu poţi pur şi simplu să faci faţă... E foarte important să ne gândim la cum instituţiile şi mecanismele lor creează segre- S.C.: ...şi cu riscuri financiare... garea, iar atunci, dacă ele creează segregarea, însemnă că pot să creeze şi dese- gregarea. De aici vine partea cu crearea unei reţele a şcolilor incluzive. A.P.: ...şi cu riscuri financiare, aşa cum spui. Cum poate totuşi cineva care are con- vingeri anticapitaliste sau socialiste să intre în acest joc, ştiind că, de fapt, e un cerc, A.P.: Când a început proiectul acesta al reţelei şcolilor incluzive? Cuvântul acesta, că nu faci decât să conservi, să prezervi, să ajuţi această situaţie, acest status quo să „incluziv”, nu există în română ca atare. E un calc din engleză, care mie nu-mi place rămână acelaşi? Adică, să ajuţi statul să supravieţuiască, pe când dacă nimeni n-ar lingvistic, dar înţeleg despre ce-i vorba şi de aceea nu fac mare caz de el acum, aici. face munca socială a statului, acesta poate că ar colapsa şi am putea ajunge la solu- S.C.: Cu siguranţă că au fost nişte politici europene. Un reper clar în timp nu cred că ţii un pic mai serioase, mai articulate. Nu ştiu, mă gândesc şi eu la asta. pot să dau. Dar, din nou, există aici o capcană despre cum a fost tratată problema S.C.: Eu cred că statul n-ar colapsa. incluziunii în România, pentru că incluziunea a ajuns un concept-umbrelă şi pentru incluziunea copiilor cu dizabilităţi, care au un anumit tip de problemă şi învăţământul A.P.: Oare? de care ar trebui să beneficieze este de un anumit tip. Dar sub umbrela asta au fost S.C.: Eu cred că nu. Dar ca să răspund şi la întrebare, continuând ce ţi-am spus mai incluse şi probleme de natură socială şi politică. Şcoala specială din Cluj reflectă devreme, încercarea noastră este de a repoziţiona instituţiile statului prin revendica- foarte mult lucrul acesta. Cred că a fost nevoia de a distinge între incluziune şi in- rea unui alt fel de recunoaştere a cadrelor didactice, de exemplu, dar şi a unui alt fel tegrare, o nevoie aproape evidentă. Integrezi pe cineva, un grup, forţându-l cumva, de finanţare pentru acest învăţământ pe care îl fac ele. spunându-i că integrarea e condiţionată de o adoptare a aceloraşi valori. Atunci, ca să se facă distincţia, termenul „incluziune” e cumva mai acceptabil din punct de A.P.: Acesta este un aspect, învăţământul, dar mai sunt şi celelalte, adică toate care 350 vedere al corectitudinii politice. Cred că e important să se facă distincţia. Nici n-am ţin de locuire. Întrebare foarte simplă: în ce sens să-i integrezi pe copiii romi care vin 351 apucat să-ţi răspund la cealaltă întrebare, cea cu reţeaua, care e şi instituţional, dar de la Pata Rât în programele socieţii civile, deci şi ale voastre în cadrul ROMEDIN? cred că şi politic vorbind, importantă. Să meargă la mall? Să devină cetăţeanul lambda pe care-l ştim sau să aibă o con- ştiinţă politică mai lucidă? Ştiu că întrebarea poate suna un pic deplasat, dat fiind că A.P.: Reţeaua de şcoli care să primească elevi romi. vorbim de copii, dar dacă am vorbi de cetăţeni cu drept de vot, adică de adulţi, dacă S.C.: De la Pata Rât. Asta e foarte important. Asta era cumva o parte din ceea ce schimbăm deci un pic planul, poate că întrebarea devine ceva mai clară. ar fi trebuit să însemne desegregarea Pata Rât şi nu mai înseamnă neapărat acum, S.C.: Să spun ce lucrez eu cu ei. Apropo de activităţi pe care le propun la orele mele când conceptul de desegregare s-a transformat prin proiectul Pata-Cluj, al Asociaţiei din programul de şcoală după şcoală, pentru că n-am apucat să-ţi termin ce ziceam de Dezvoltare Intercomunitară a Zonei Metropolitane Cluj. De ce zic asta? Ştiu că, cu ROMEDIN. Ea are componenta anterioară de care ţi-am vorbit, deci nevoia de mă rog, anterior, adică încă de acum doi-trei ani, poate patru, fostul militantism civic schimbare instituţională şi de redistribuire a resurselor, de asumare a problemei de- privind drepturile de locuire a mers într-o direcţie de hai să vedem cum abordăm segregării de către întreg sistemul educaţional de la nivelul oraşului şi al judeţului. În problema? şi era crucială mutarea persoanelor, iar, ulterior, asigurarea unor servicii completarea acestei părţi foarte importante vin şi orele de program de şcoală după sociale de sprijin pentru ca ei să poate reintra iar, între ghilimele, „în viaţa oraşului”. şcoală. În orele astea, există transport pentru copiii, există masă, în legătură cu care Abordarea asta a fost inversată acum. Proiectul despre care ziceam are o compo- noi ne-am gândit şi sperăm că vor putea continua. Ne-am gândit să se ceară finanţa- nentă de servicii sociale, care nu sunt unele asumate de administraţia locală, ci sunt re din partea primăriei. gestionate doar în cadrul proiectului, servicii care urmează să pregătească oamenii pentru întoarcerea lor în oraş. Deci, practic, lucrurile stau invers, iar asta înseamnă şi A.P.: În cazul în care primăria va avea bunăvoinţa să continue proiectul vostru, că problema e definită diferit. Chiar dacă în mod oficial problema e asumată, oame- bineînţeles. nii trebuie să se mute în oraş, proiectul nu începe de la asta, ceea ce înseamnă că S.C.: Tocmai a extins programul. Cel puţin mesele pe care le oferă la anumite şcoli toc- nu recunoaşte nedreptatea care li s-a făcut celor evacuaţi din oraş, inclusiv nedrep- mai le-a extins anul acesta. Le-a extins pentru că şcolile au cerut asta, deci există o ho- tatea de a locui în condiţii nedemne, fără o infrastructură în stare bună. Cred că asta tărâre de consiliu local prin care şcolile pot să ofere program de şcoală după şcoală. e diferenţa de viziune, foarte importantă, de altfel. Revenind la ceea ce fac eu cu copiii. Sunt activităţi prin care e vorba, în primul rând, de A.P.: După schimbarea de regim şi trecerea la un sistem capitalist incipient cu tot a face copiii să aibă mai multă încredere în ei înşişi, să fie activi, să fie încurajaţi să se mai multe accente neoliberale, în care serviciile sociale asigurate de stat sunt cu exprime. E vorba de copiii oarecum puşi la marginea clasei, copiii cu probleme, copiii  care, bineînţeles, au fost diagnosticaţi cu ADHD [attention deficit hyperactivity disor- A.P.: Ai mai vrea să adaugi ceva legat de proiectul ROMEDIN? der] şi tot felul de lucruri din astea, dar copiii, odată ce lucrezi cu ei, recunoşti meritele S.C.: Cred că ţi-am spus despre partea de luptă în direcţia transformării mecanisme- lor şi le spui hai că poţi!, îşi vor schimba şi ei comportamentul, atitudinea. Şcolile care lor instituţionale, care să facă redistribuirea mai egalitară şi lucrul acesta cu copiii, în au copiii romi sau săraci îi pun, de obicei, la margine: hai că mai bine nu facem cu care ei să fie valorizaţi, să nu fie învinovăţiţi sau puşi pe poziţii inferioare datorită a ei cutare activitate, pentru că ei oricum sunt altfel!, adică nu înţeleg, nu au capacita- ceea ce fac şi a ceea ce sunt. tea sau nu au viteza de reacţie corespunzătoare, în percepţia multor cadre didactice, iar atunci acestea din urmă îşi reglează practica didactică la standarde mult reduse A.P.: Atunci, două întrebări care au rămas sau rămîn cumva nediscutate, aproape când vine vorba de copii din medii dezavantajate sau copii care nu locuiesc în condiţii neatinse practic. Una este chestiunea etico-politică, deci cum poate cineva cu con- adecvate. Unii profesori sau unele şcoli nu mai au răbdarea şi fondurile necesare de vingeri anticapitaliste să facă munca socială a statului, contribuind cu asta la menţi- a asigura un învăţământ bun şi acestor copii. Preferă să se dispenseze de ei şi să se nerea statu quo-ului. La asta dacă ai vrea să-mi răspunzi. Dacă nu, nu, nu e nevoie. concentreze asupra educaţiei copiilor în direcţia performanţei şcolare, care desigur le Pentru mine e important cum îşi rezolvă fiecare în forul lui interior problema asta. aduce recompense salariale, munca foarte grea pe care o fac cadrele didactice care Adică ce tipuri de raţiuni te mişcă în această direcţie. Poţi să-mi spui că sunt pur şi lucrează cu aşa-zişii „copii neperformanţi” nefiind recunoscută aşa cum ar trebui. simplu raţiuni etice, că nu poţi să-i vezi pe acei oameni în situaţia în care sunt şi vrei să faci ceva. Deci, pentru mine, acesta e un răspuns acceptabil. Dar aş vrea să văd A.P.: Mai spune-mi despre ce faci tu cu ei. cum şi-l articulează fiecare într-un fel mai particular, ştiind că suntem de aceeaşi par- S.C.: Semestrul trecut am vorbit despre copiii evacuaţi din Bucureşti. Am văzut şi te a baricadei şi luptăm în aceeaşi direcţie, mă rog, luptăm poate e un termen prea nişte înregistrări, făcute pe strada Vulturilor 50, unde e o tabără de evacuaţi. După tare, luptăm cât se poate lupta, zgâriem suprafaţa netedă a Spectacolului. care s-a întâmplat ca în şcolile în care erau copii care trecuseră şi ei printr-o aseme- S.C.: Păi, tocmai despre luptă voiam să vorbesc. Atunci când vorbim despre locuire nea experienţă să spună: haideţi, doamna profesoară, chiar vreţi să vorbim despre şi educaţie, date fiind schimbările recente ale legislaţiei în direcţia descentralizării, asta? A fost un fel de refuz al subiectului, dar ulterior am încercat să reflectăm la cred că luptele se duc la nivel local. Cum îţi ziceam mai devreme, sperăm ca fondu- ceea ce s-a întâmplat acolo şi verbal, şi prin desene. Seria de înregistrări pe care rile primăriei să fie redistribuite altfel în ce înseamnă educaţia la nivelul Clujului. De le-am văzut a fost materialul pe baza căruia copiii să încerce redarea a ceea ce s-a asemenea, sperăm în continuare ca prin ceea ce facem să reuşim măcar să contri- întâmplat în Bucureşti, iar ei au ilustrat asta sau au povestit despre asta. Plecau de buim la posibila deschidere a discuţiei vizavi de criteriile necesare pentru a obţine o 352 la ore fredonând „Imnul evacuaţilor de pe Vulturilor”: „vrem case pentru toţi, nu doar locuinţă socială. Şi atunci, faptul că eu lucrez în ROMEDIN e o modalitate prin care 353 pentru mafioţi!”. De exemplu, la orele de educaţie civică de la şcoala „Dârjan”, unde cred că propunerile noastre vizavi de redistribuţia la nivelul şcolilor şi a cum se poa- lucrez diferit pentru că merg la ora obişnuită din programul lor, activitatea a fost pu- te face desegregarea au sens, iar în privinţa locuirii e o activitate prin care încercăm ţin mai formalizată şi am introdus subiectul când venise vorba despre proprietate. să vedem cum s-ar putea face ca persoanele, atât cele din Pata Rât, cât şi altele care Ne-am gândit ce înseamnă proprietatea, cum se creează diferenţe între oameni. Să au nevoie de locuinţe sociale, să ajungă măcar să satisfacă criteriile pe baza cărora vedem ce înseamnă proprietate pentru cei care nu sunt proprietari sau cum actuala se acordă asemenea locuinţe. organizare social-politică îi împinge la margine şi-i discriminează pe cei care nu sunt proprietari. Şi-atunci am gândit tema pornind de la cazul de pe strada Vulturilor. A.P.: Întrebarea mea viza, de fapt, şi următorul lucru. Cum ai răspunde cuiva care ţi-ar spune: da, toate bune şi frumoase, dar acesta e doar felul tău de a-ţi asigura un trai. A.P.: Şi te-a frapat ceva? Ai învăţat ceva din schimbul acesta de idei cu copiii pe un Adică, pe seama problemelor pe care le au „ţiganii”, tu ai obţinut un loc de muncă subiect care îi viza, de fapt, direct? şi un salariu. Ce le răspunzi, pentru că e clar că trebuie să răspundem acestor tipuri S.C.: Să-ţi spun ce-am învăţat astăzi. Azi am învăţat un fel de a înţelege ce înseamnă de întâmpinări. Brutale cum sunt, societatea e plină de ele şi e aproape un reflex ca, să-ţi ajuţi colegul, care nu e caritate, ci e solidaritate. Am făcut un exerciţiu cu nişte oricând s-ar întâmpla să apară cineva care face ceva cu tot sufletul şi din convingere, copii mai mici, cu nişte copii din clasa a VI-a. Trebuia să ne gândim la ce înseamnă să i se reproşeze că o face doar pentru a-şi asigura propria piele. De parcă am vorbi să fii un prieten foarte bun. Şi ei ziceau că un prieten foarte bun e prietenul care în- aici de venituri personale substanţiale. Cum să întâmpinăm asemenea reproşuri? totdeauna te ajută, întotdeauna, dacă ai nevoie de ceva, îţi dă, întotdeauna are răb- S.C.: Fiecare dintre noi are nevoie de un venit ca să poată trăi de pe mâine pe po- dare să-ţi asculte problemele. Fiind deja al doilea semestru în care merg acolo, am imâine. Aş putea invoca asta, la fel cum o pot face colegii mei din alte proiecte, văzut unul dintre copiii agresivi, violenţi, cu ADHD, care şi-a nominalizat toţi colegii colegi ale căror venituri sunt de câteva ori mai mari decât ale mele. Lăsând asta la o şi le-a spus: ei toţi îmi sunt prieteni buni, pentru că atunci cînd mă văd supărat vin şi parte, căci mi se pare un răspuns cinic, cred că depinde foarte mult de care e conţi- vorbesc cu mine. Pentru nişte copii care dacă sunt mai agresivi sau cine ştie ce fac nutul muncii pe care o faci şi eu cred că lucrurile pe care le fac se leagă foarte mult sunt puşi la margine, întoarcerea asta către relaţionare sau un anumit tip de sociali- de încercări de a schimba felul cum funcţionează administraţia locală. De-abia de tate, de pe poziţii egale, e foarte importantă. Şi cred că de asta nu prea au parte la acolo cred că începe discuţia. Într-adevăr, contează şi câţi bani iei, şi dacă eşti într-o şcoală. Nu ştiu, fiindcă nu lucrez în şcoli, dar deduc adesea din comportamentul lor schemă de proiect, dacă e vorba de un proiect care se adresează romilor, dacă ei lu- sau chiar îmi povestesc ei cum se fac diferenţe nedrepte între colegi. crează în proiect, de pe ce poziţie, cât de mult contează ce salariu au, deci şi asta e,  într-adevăr, o discuţie, dar cred că e foarte lungă şi poate chiar una separată, în care anumit teren şi le dă oamenilor nişte barăci în care să locuiască. Dar astfel îi şi ţine ar trebui atins inclusiv ceea ce-şi imaginează fiecare că face. Unul dintre primele într-o poziţie de dependenţă. Nu pot să subscriu la aşa ceva, dar totuşi, când ar fi mele obiective nu se referă la schimbarea romilor, ca ei să ajungă tipul de persoane să mă gândesc la ceva acolo, sunt atentă şi la lucrul acesta. Mai este şi rampa, care cărora li se permite revenirea în oraş, la civilizarea lor sau la, nu ştiu, disciplinarea este şi nu este, cică a fost închisă. De fapt, oamenii locuiesc acolo, chiar dacă o par- lor, ceea ce mă interesează să contribui cu ceva la schimbarea mecanismelor care te din ei s-au şi mutat în Mănăştur. Sunt proiecte care trăiesc din intervenţia de după le creează romilor poziţia inferioară, dominată, oprimată, pentru că deja am acumu- evacuarea rampei. Strada Cantonului e cu totul diferită, cred că situaţia de pe strada lat ceva cunoaştere prin care să-mi dau seama care sunt ele. E într-adevăr vorba de Cantonului o cunosc mai bine decât pe celelalte. Ştiu şi situaţia celor care locuiesc romi. Nu vreau să exotizez, nu vreau să romanticizez absolut nimic, dar felul în care în casele modulare, pentru care, dat fiind că evacuarea de pe strada Coastei a fost trăiesc oamenii la Pata Rât are nişte explicaţii. Dacă urmăreşti aceste lucruri, îţi dai în 2010, au intervenit mai multe organizaţii internaţionale, European Roma Rights seama că situaţia lor se datorează unor decizii politice la nivel naţional, dar şi la nivel Centre, de pildă, şi i-au susţinut în protestele lor. Ei i-au susţinut inclusiv în a-şi crea local. Se datorează unui anumit tip de a imagina ce înseamnă Clujul. Şi atunci proba- Asociaţia Romilor din Coastei, care acum este partener într-un proiect ce derulează bil că acolo mă interesează să fiu sau acolo vreau să fiu reperată. activităţi la care nu subscriu datorită faptului explicat mai devreme, şi anume că au pus înaintea mutării de acolo în oraş schimbarea oamenilor, deci cumva o intervenţie A.P.: Ştiu că e o chestiune delicată, dar de ce nu vrei să-i aduci înapoi în oraş, de ce la nivelul tipului de subiectivitate şi o imaginare a dezvoltării comunitare prin schim- nu vezi posibilitatea asta ca una reală pentru ei? barea relaţiilor sociale din interiorul comunităţilor. Mă rog, e mult mai mult, putem să S.C.: Oricum nu-i aduc eu în oraş. vorbim şi despre asta. În acelaşi timp înţeleg şi oamenii care spun: vin tot felul de or- ganizaţii, oameni care ne promit asta şi asta şi, până la urmă, nu se întâmplă nimic, A.P.: Asta e clar. Te-am întrebat doar, pentru că ai spus-o tu înainte. Sau poate am doar ne fotografiază şi ne filmează, iar oamenii au ajuns într-o stare de lehamite faţă înţeles eu greşit. de toate aceste posibilităţi. Ceea ce ştiu este că nu-mi plac acţiunile de caritate, la S.C.: Nu mă gândesc că ei trebuie să facă ceva pentru a ajunge la un anumit „nivel” care nu voi subscrie, activităţile care exotizează ce se întâmplă acolo. E foarte impor- ca să se poată întoarce în oraş. tant ca orice tip de intervenţie acolo să aibă, în mod complementar, o încercare de a schimba ceva la nivel instituţional, ceea ce înseamnă şi politic pentru mine. Dacă A.P.: Am înţeles. asta nu se întâmplă, atunci probabil că nu prea vreau să am de-a face cu aşa ceva. 354 S.C.: Cred că lor li s-a comis o nedreptate şi că ei ar trebui oricum să locuiască în Aş mai vrea să adaug că, în momentul în care am venit la Cluj şi am văzut un activism 355 oraş. Primăria ar avea nenumărate pârghii prin care ar putea să facă asta şi nu pen- aici care mi se părea articulat, provocator, care promitea diverse schimbări, la fel tru 10, 20, 30 de persoane, ci pentru mult mai multe, doar că nu se vrea asta. Pentru mi s-a părut că activismul privind drepturile de locuire în legătură cu Pata Rât avea că Pata Rât-ul e Celălaltul care îi ajută pe clujeni la propria construcţie identitară, in- un potenţial transformator, doar că în ultima perioadă şi datorită unui proiect foarte clusiv când vine vorba de: vin străinii în oraş, de ce nu facem încă o linie de autobuz mare care se desfăşoară acolo, întreg activismul a fost cumva acaparat... pentru că, dacă se urcă pe 8, văd toţi proscrişii de la Pata Rât, care au tot felul de probleme. Cu alte cuvinte, cei de la Pata Rât nu prea sunt consideraţi oameni. De A.P.: Despre ce fel de proiect vorbeşti? aceea, se consideră că ei trebuie făcuţi oameni prin proiecte. S.C.: Proiectul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară în Zona Metropolitană Cluj. El are un titlu foarte lung. Pe scurt, Pata-Cluj. Ceea ce mi se pare că a făcut proiectul A.P.: Urmăreşti problema asta de ceva vreme totuşi. Există vreo schimbare la nivelul este că a pacificat un conflict existent între evacuaţi şi administraţia locală. De ase- discursului public vizând romii? menea, mi se pare că acest proiect funcţionează şi ca să îmbunătăţească imaginea S.C.: Eu cred că imaginea s-a definit prin tot mai multe detalii şi bineînţeles că e o administraţiei locale. Orice pacificare a unui conflict cu autoritatea şi cu puterea vine aglutinare de tot felul de stigme şi prejudecăţi. Cred că direcţia e una de-a dreptul cu un regret pentru cineva ca mine, mai ales când e vorba de un conflict important rasistă. privind locuirea la Cluj. E, de exemplu, ca şi capcana în care ar fi putut să cadă şi evacuaţii de pe Vulturilor, care încă locuiesc în tabăra respectivă. Li s-a oferit la un A.P.: În afară de ROMEDIN, mai există şi alte proiecte implicate la Pata Rât, alte aso- moment dat, în anumite condiţii, să fie ajutaţi şi au zis: nu, noi vrem locuinţe sociale, ciaţii. Tu cum vezi munca lor sau cât de mult te poţi alia cu aceste proiecte? Ce-ai nu vrem să fim ajutaţi cu o chirie temporară, nu vrem să ne dea partida romilor case putea să-mi spui despre ele? şi nu vrem să ne dea doar unora dintre noi. E important ca lupta să aibă o capacitate S.C.: Ce e important despre Pata Rât e că sunt patru zone diferite de locuire (Dallas, transformatoare pentru mult mai mulţi decât cei implicaţi în mod direct. Cantonului, case modulare, rampă), fiecare cu particularităţile sale legate de formare, de persoanele care stau acolo, de poziţionarea sau de autopoziţionarea lor şi, cum să zic, de felul în care îşi imaginează ceea ce e posibil şi ceea ce nu e posibil pentru ei. Organizaţiile care sunt active acolo sunt destul de diferite. În Dallas, de pildă, e o situaţie în care, într-adevăr, organizaţia olandeză care îi ajută are în proprietate un CRONOLOGIE PATA RÂT Primarul Municipiului Cluj-Napoca la solicitarea Consiliului Local în 20.11.2003 emite Autorizația de construire nr. 2046/2003 prin care se autoriza „executarea unor lucrări de construire pentru amplasarea pe str. Cantonului a unor căsuțe cu Începuturile formării coloniei caracter social” pe imobilul teren Dallas prin stabilirea primelor cu nr. cadastral 757; încheierea, în trei familii în zona unde fabricile noiembrie 2003, de către Consiliul din Cluj își depozitau deșeurile; Local cu o parte dintre locatarii de aceste familii veneau din comunele pe str. Cantonului f.n contracte de din jurul orașului în timp ce locațiune provizorie pentru cele 10 populația întregului oraș creștea Primele familii din oraș rămase căsuțe construite, care se defineau de pe urma migrației de la rural fără adăpost se așază pe un teren drept model pentru așa-numitele în urban, petrecută în contextul aflat la intersecția dintre strada Primele persoane se așază pe case de termopan amplasate aici industrializării socialiste Cantonului și strada Pata Rât rampa de deșeuri veche ulterior acordului Primăriei SFÂRȘITUL ANILOR 1960 1990 1996 1997 2000 2002 2003 2004 Numărul persoanelor sărăcite care Film despre Dallas, realizat de Evacuarea din Casa Călăului a 80 de Familii de romi corturari au fost se stabilesc în Dallas în căutarea Andrei Schwartz cu titlul ‘La persoane care, după câteva locații escortate de către autoritățile locale unor surse de venit și a unei locuiri marginea prăpastiei’, ‘Auf der Kippe’ de tranzit (de exemplu adăposturi de de la marginea pădurii din Mănăștur accesibile este în continuă creștere protecție civilă), au fost așezate pe pe rampa de gunoi; aici se mai strada Cantonului de către Primăria adăpostesc familii venite să lucreze Cluj-Napoca pe rampă sezonier din județele Harghita și Sălaj  2010 Primele declarații media făcute de Primăria Cluj-Napoca privind nevoia de „a găsi o soluţie pentru cei circa 1500 de romi care locuiesc Diverse servicii ale Primăriei Municipiului Cluj-Napoca pe strada Cantonului şi Coastei, precum continuă să elibereze acte prin care își exprimă acordul şi în Pata Rât”, luând în calcul zona din cu amplasarea unor spații de locuit pe strada Cantonului, aproprierea rampei de gunoi de la Pata Rât realizate în regim privat (foști evacuați de pe str. Byron, de pe str. Kovari, de pe Calea Turzii, și alte persoane Referatul Direcţiei Patrimoniului Acorduri de colaborare între fără adăpost se stabilesc în această zonă); procesul Municipiului şi Evidenţa Proprietăţii cu Nr. Organizația Ecce Homo și Primăria de extindere a coloniei continuă și azi, printre altele și 64778/451.1 din 25.03.2010, care definea Petiția și cauza on-line Municipiului Cluj-Napoca cu privire datorită faptului că noile generații își construiesc spații „argumentele” în vederea „reamplasării „Împotriva ghetoizării “Drumul nostru, încotro?” la plasarea a 30, respectiv 20 de locuit pe lângă locuințele părinților („Drumul nostru, persoanelor” din aceste zone, cum ar fi romilor din oraşul Cluj” (Film despre Cantonului, de case de termopan pe strada încotro?”, film pe strada Cantonului realizat de Enikő „nivelul de insalubritate foarte ridicat şi (Fundația Desire și realizat de Tibor Schneider Cantonului f.n. Vincze și Tibor Schneider, 2010) multe reclamaţii ale cetăţenilor” Organizația Amare Phrala) și Enikő Vincze) 2004 ȘI 2005 2005 2006-2007-2008 2010 Martie 14 aprilie 12 mai Hotărârea Nr. 51 din 22.02.2005 Constituirea coloniei noul Pata Rât, Hotărârea nr. 127 din 30.03.2010 a Masă rotundă „Comunitatea de romi din Pata Rât a Consiliului Local al Municipiului terenul pe care îl ocupă fiind denumit de Consiliului Local al Municipiului Cluj- și dreptul la locuire” cu reprezentanți ai Alianței Cluj-Napoca privind „preluarea autorități „Colina Verde”, formată în urma Napoca, care a aprobat efectuarea Civice a Romilor din România, Amare Phrala, în patrimoniul Consiliului Local al amplasării aici în 2010 de către Primăria unor demersuri necesare identificării ENAR România, Fundația Desire, Romani CRISS, Municipiului Cluj-Napoca a caselor și Consiliul Local Cluj-Napoca a zece de terenuri în Zona Pata Rât „în scopul Asociația pentru Emanciparea Femeilor Rome, sociale amplasate pe str. Cantonului case modulare și a strămutării familiilor mutării persoanelor care locuiesc Asociația Voluntară „Castel Banffy”, Fundația Pro f.n., donație din partea Fundației evacuate dintr-o zonă relativ centrală a ilegal pe str Cantonului şi str. Coastei” Roma, și reprezentanți ai comunităților de romi ‘Ajutorul Familiei’ din Cluj-Napoca” orașului, de pe strada Coastei de pe strada Cantonului şi zona Pata Rât/Dallas. Comunitatea Coastei nu a luat parte la aceste demersuri, reprezentanții clujeni ai Partidei Romilor au susținut că această zonă ține de „teritoriul” lor și nu au nevoie de implicarea altora. Din partea Primăriei Municipiului Cluj-Napoca la această întâlnire a participat vice-primarul Attila László  2010 Prin Scrisoarea Nr. 111351/803 Demararea procedurilor de schimb autoritățile locale refuză încheierea de teren între Primărie şi S.C. acestui protocol de colaborare Strict Press S.R.L., în urma cărora argumentând că dialoghează Autoritățile locale finalizează construirea societatea din urmă a obținut 300 doar cu reprezentanții romilor și caselor modulare în zona Pata Rât, metri pătrați pe strada Nădăşel în structurile oficiale ale reprezentării tergiversând până în ultimul moment schimbul unui teren de 3000 metri romilor, cum ar fi Grupul de Lucru informarea celor afectați în legătură cu care pătrați în zona Pata Rât Mixt de la Prefectura Județului Cluj dintre comunități și când va fi mutată acolo. 11 mai 24 mai 12 iunie 20 septembrie Noiembrie 17 decembrie Propunere de Protocol de colaborare, „Referat de constatare cu privire Familiile de pe strada Coastei au fost evacuate și mutate prezentată Primăriei Cluj-Napoca de către la situația locuirii a comunităților în zona Pata Rât la aproximativ 800 de metri de la Fundația Desire și Organizația Amare de romi din zona Pata Rât” către rampa de gunoi a orașului, și la 200 metri de depozitul Phrala privind: identificarea unor soluții autoritățile centrale și locale din de deșeuri chimicale. Circa 350 de persoane, marea lor care să evite segregarea rezidențială şi să partea Fundației Desire și Asociației majoritate de etnie romă, au fost nevoite să se așeze în asigure dreptul la locuire adecvată pentru Amare Phrala cele 10 module construite de autoritățile locale cu acest familiile de romi afectate de planul de scop (fiecare modul fiind compus din câte patru camere relocare; găsirea unor soluții care să fie în de 16 sau 18 metri pătrați și un spațiu de baie sub 2 conformitate cu legislația internațională cu metri pătrați). Peste 30 de familii, lăsate fără adăpost de privire la o locuință adecvată, stabilită de autorități pe vreme de iarnă, au fost primite de rudele către Comitetul pentru Drepturi Economice, lor în apartamentele contractate. Decizia Primăriei, Sociale şi Culturale ale Națiunilor Unite deci, a fost ca nu familiile din Dallas, de pe rampa de (ICESR) prin Comentariul General nr. 4 care gunoi sau de pe strada Cantonului să fie mutate în defineşte şapte criterii minimale ce trebuie module (pentru ele mutatul nu ar fi însemnat o deplasare îndeplinite pentru ca o locuință să fie spațială semnificativă și într-un fel poate că ar fi condus considerată adecvată, precum şi de către la o îmbunătățire a condițiilor locative în sensul strict al reglementările internaționale şi naționale cuvântului și la legalizarea domiciliului), ci ca familiile cu privire la obligativitatea menținerii unei integrate în oraș, sau comunitatea Coastei să se reloce în distanțe sigure între o zonă rezidențială şi o zonă sursă de poluare  2011 European Roma Rights Centre, cu sprijinul Primul protest stradal după evacuarea forțată din unor voluntari locali din partea Organizației decembrie 2010 asumat de Asociaţia Amare Phrala Amare Phrala, Fundației Desire și Facultății Participare cu șapte alergători adulți și un Apel pentru solidaritate și acțiune și de partenerii săi, Fundaţia Desire, European de Sociologie și Asistență Socială, grup de copii ai familiilor evacuate de pe împotriva proiectului primăriei Roma Rights Centre și organizațiile membre ale colectează mărturiile persoanelor evacuate strada Coastei pentru susținerea cauzei clujene „locuințe sociale” în Pata Rât Alianţei Civice a Romilor sub egida mesajului „Sunt de pe strada Coastei în vederea construirii familiilor mutate în Pata Rât la Maratonul (Fundația Desire, Organizația Amare Rom – Vreau să Trăiesc în Demnitate” (Piața Lucian cazului de acțiune în instanță a Primăriei Internațional din Cluj în cadrul Campaniei Phrala) Blaga, în fața Casei de Cultură a Studenților) Municipiului Cluj-Napoca „Împreună, reușim!” 10 ianuarie 17 ianuarie 19 ianuarie 20 ianuarie Ianuarie-Februarie 8 aprilie 10 aprilie 20 aprilie Dezbatere publică organizată la Universitatea Babes- La inițiativa Fundației Desire și Un nou Apel pentru solidaritate Petiție semnată de Fundația Desire, Bolyai, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială cu Organizației Amare Phrala se și acțiune împotriva segregării Organizația Amare Phrala și gLOC titlul „Relocarea romilor și consecințele ei sociale”, în constituie Grupul de Lucru al rezidențiale a romilor (gLOC) către Consiliul Național pentru colaborare cu Fundația Desire și Organizația Amare Phrala Organizațiilor Civice (gLOC) ca o Combaterea Discriminării cu privire organizație umbrelă informală, fără la evacuarea și relocarea forțată Scrisoare deschisă către Președinția României cu privire statut juridic, coagulată în jurul unor a familiilor rome de pe strada la consecințele evacuărilor forțate de pe strada Coastei în principii critice comune în ceea ce Coastei (Petiţia nr. 2.688/20.04.2011, Pata Rât (ERRC, Fundația Desire, Organizația Amare Phrala) privește segregarea, ghetoizarea și constituită în dosarul nr. 145/2011) rasismul și manifestarea acestora în cazul Pata Rât din orașul Cluj  2011 PETIŢIE Către Primăria Municipiului Cluj-Napoca Participare și luare de cuvânt în semn de Compania Naţională de Căi Ferate SA Bucureşti, Regionala CF Cluj rezistență și protest, împreună cu mai mulți Judecătoria Cluj-Napoca membri ai comunității evacuate la Şedinţa Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Consiliului Local Cluj-Napoca, cu ocazia Protestul evacuaților de pe Coastei și al Ref: posibila evacuare forţată a peste 120 de familii de pe strada Cantonului căreia consilierii au aprobat cu unanimitate altor cetățeni din Cluj mobilizați de gLOC de voturi proiectul de hotărâre privind la sfințirea pietrei de temelie pe fosta Cluj, 17.06.2011. „darea în folosinţă gratuită Arhiepiscopiei strada Coastei a viitorului campus teologic Feleacului şi Clujului a imobilului din al Facultăţii de Teologie Socială Ortodoxă Membrii Grupului de Lucru al Organizaţiilor Civice (www.gloc.ro) şi semnatarii acestei petiţii, sesizează Primăria Cluj-Napoca, Compania Naţională de Căi Ferate SA Bucureşti, Regionala CF Cluj, Judecătoria Cluj- municipiul Cluj-Napoca, strada Coastei a Universității Babeș-Bolyai de către Napoca şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în legătură cu aspectele legale, morale şi sociale grave fără număr,” adică a terenului unde erau Arhiepiscopul şi Mitropolitul Andrei, în ale posibilei evacuări forţate a celor peste 120 de familii care locuiesc pe strada Cantonului, Cluj. Considerăm Notă informativă către Consiliul că un asemenea demers încalcă drepturile fundamentale ale omului recunoscute de Organizaţia Naţiunilor situate fostele locuinţe sociale închiriate de prezenţa primarului Sorin Apostu Unite. Strângere de semnături prin gLOC Național pentru Combaterea Persoanele care locuiesc pe strada Cantonului fără număr din municipiul Cluj-Napoca au primit o citaţie familiile mutate forțat în Pata-Rât, demolate 6 iunie – Lansarea de către gLOC a pentru Petiția împotriva evacuării de pe datată 31 mai 2011, Dosar Nr. 13912/211/2011 pentru chemare în judecată în calitate de pârât de către Compania Discriminării cu privire la Petiţia de către autorităţile locale în decembrie „Petiției împotriva evacuării de pe strada Naţională de Căi Ferate SA Bucureşti, Regionala stradaCFCantonului Cluj, reclamant decufond. Reclamantul ocazia solicită emiterea unei Festivalul nr. 2.688/20.04.2011, constituită în ordonanţe prezidenţiale fără somaţie sau trecerea unui termen pentru ridicarea construcţiilor improvizate pe terenul 2010 Cantonului” IRAF (scena CFR al Staţiei Cluj-Napoca Est şi plata cheltuielilor de de judecată. CFRpe strada revendică: Potaissa) pârâţii să fie obligaţi să ridice toate dosarul nr. 145/2011 construcţiile, iar în caz că refuză, CFR să fie autorizată să elibereze terenul pe cheltuila pârâţilor. În citaţie se face referire la adresa nr. 84789, 84810/20.04.2011 a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca ce comunică faptul că Primăria “a întreprins demersuri pentru construirea de locuinţe sociale pentru persoanele defavorizate în zona Pata Rât, urmând ca pe viitor să se analizeze situaţia cetăţenilor de etnie romă şi necesitatea construirii altor zone pentru relocarea acestora în funcţie de oportunitatea acestor demersuri” (pag. 3, paragraful 7 al Citaţiei din 31 mai 2011). 10 mai 12 mai 23 mai 10 iunie 19 iunie În acest context, Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC) solicită instituţiilor abilitate ca 23 iunie prin respectarea legislaţiei româneşti şi a celei internaţionale să nu recurgă la evacuarea forţată a familiilor 5 iulie de pe strada Cantonului, ci să găsească soluţii imediate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuire şi asigurarea incluziunii sociale. Solicitarea semnatarilor acestei petiţii este fundamentată pe următoarele considerente: - familiile şi persoanele singure ce locuiesc pe strada Cantonului au o situaţie economică deosebit de precară, în rândurile lor fiind mai mulţi copii minori şi persoane vârstnice cu o stare de sănătate fragilă Participare la workshopuri din Întâlnire/vizită de lucru („Stocktaking Development Program) și organizații Amnesty International lansează raportul - prevederile Legii nr.116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, şi ale Legii Londra și Cluj pe tema drepturilor visit”) în Pata Rât, organizată de gLOC neguvernamentale și instituții nr.272/2004 privind protecţia publice şi promovarea din drepturilor copilului pe țară, inclusiv cazuri din Cluj-Napoca, cu romilor în Uniunea Europeană în colaborare cu ȘPAC/Protokoll, cu Cluj-Napoca și din România 1 titlul „Mind the legal gap: Roma and the organizate în cadrul festivalului participarea unor reprezentanți ai mai right to housing in Romania” Transeuropa 2011 multor organizații internaționale (Amnesty Semnarea Memorandumului de Înțelegere International, Comisia Europeană - DG între United Nations Development Program Regio, European Roma Rights Centre, și Primăria Municipiului Cluj-Napoca Open Society Foundations, United Nation  2011 „Apelul gLOC pentru soluţionarea pe cale amiabilă a situaţiei de pe Romani CRISS, Grupul de Lucru al str. Cantonului”, către Primăria Organizațiilor Civice și Amnesty Cluj-Napoca, Organizaţia Creştină International salută decizia Tribunalului Petiție cu ocazia Zilei Se înregistrează la Tribunalul Ecce Homo şi locuitorii de pe strada Cluj Napoca din data de 19 septembrie, de Mondiale a Locuirii către Cluj-Napoca dosarul cazului Cantonului, în calitate de pârâţi, şi respingere a cererii formulate de CFR de a Ministerul Dezvoltării evacuării de pe strada Compania Naţională de Căi Ferate demola casele locuite de aproximativ 450 Regionale şi Turismului Coastei și relocării în Pata Rât gLOC premiat la Gala Ce-Re a SA Bucureşti – Regionala CF Cluj, de persoane (dintre care 200 de copii) din România, cu privire la nevoia instrumentat de European Participării Publice, „Groapa de în calitate de reclamant comunitatea romă din strada Cantonului interzicerii evacuării forțate Roma Rights Centre gunoi nu e acasă” 23 august 19 septembrie 20 septembrie 30 septembrie 1 octombrie 3 ocrombrie 7 octombrie 10 noiembrie 15 noiembrie Ordonanța președințială din Comunicat de presă emis de Manifestația publică cu ocazia Zilei Mondiale Comunicat de presă gLOC privind Decizia 19.09.2011 cu nr. 14011/2011 prin care Organizația Amare Phrala, Amnesty a Locuirii (vizavi de Prefectura Județului Cluj) Consiliului Național pentru Combaterea Tribunalul Cluj a respins cererea International, Fundația Desire și organizată de organizațiile de mai sus pentru Discriminării cu privire la caracterul discriminator Căilor Ferate Române de a evacua Grupul de Lucru al Organizațiilor dreptul universal la locuire şi protecţie împotriva al evacuării și relocării: În dosarul numărul familiile de romi și de a demola Civice cu ocazia Zilei Mondiale evacuării forţate 145/2011 din aprilie 2011 având ca petent Grupul imobilele de pe strada Cantonului a Locuirii cu privire la dreptul de Lucru al Organizaţiilor Civice şi ca reclamat la locuire adecvată și nevoia autoritatea publică locală a municipiului Cluj interzicerii evacuării forțate Napoca, prin primar, Colegiul director a constatat, prin unanimitate de voturi, că mutarea romilor din strada Coastei din municipiul Cluj Napoca la groapa de gunoi din Pata Rât reprezintă faptă de discriminare, conform art. 2 alin. (1), art. 10 lit. h, art. 13 alin. (1) şi art. 15 din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată. Pentru fapta contravenţională constatată s-a aplicat părţii reclamate amendă contravenţională în valoare totală de 8.000 lei. Totodată, Colegiul director a recomandat părţii reclamate soluţionarea situaţiei romilor mutaţi în Pata Rât.  2011 2012 Scrisoare deschisă gLOC către Primăria și Consiliul Local al Sentința civilă din 18.04.2012 cu nr. Municipiului Cluj-Napoca cu privire 8608/2012 emisă de Judecătoria „Supereroi”. Vernisajul expoziției lucrărilor Marș pentru dreptate socială (Piaţa Avram Iancu – la situația locuitorilor din zona Pata Cluj prin care aceasta respinge artistice realizate împreună de copii din B-dul Eroilor – Piaţa Unirii – Piaţa Muzeului – Palatul Rât, în contextul protestelor stradale a doua cerere de către CFR a Pata Rât și elevi ai Școlii Elf la Casa Tranzit, Telefoanelor – strada Barițiu): comemorarea a 1 an de la din întreaga țară și invitării societății evacuării oamenilor de pe strada cu sprijinul atelierului ȘPAC/Protokoll evacuările forțate de pe strada Coastei civile la dialog Cantonului 17 decembrie 19 decembrie 23 ianuarie 23 martie 18 aprilie 15 mai Dezbatere publică: Privind înspre viitor – dreptate socială „Revendicări legate de comunități prin locuire decentă, dezbatere și comemorare la Casa marginalizate de romi din zona Pata Tranzit a relocării forțate de către autoritățile locale a Rât lansate în contextul alegerilor persoanelor evacuate de pe strada Coastei la periferia locale din 2012 Către candidații orașului la Primăria și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca”, lansate Scrisoare deschisă către Președintele României, Primul de Fundația Desire cu sprijinul unor Ministru al României și Primarul interimar al Clujului cu membri gLOC și locatari din zonă privire la evacuarea persoanelor de pe strada Coastei în Pata Rât „Prea-fericiții din groapa de gunoi”, film documentar de Mihaela Michailov și Farid Fairuz Manifestarea stradală „Și eu sunt gunoier” (de pe Bulevardul Eroilor) cu scopul accentuării faptului că munca precară, (organizatori: gLOC, Amnesty International, ERRC) desfășurată fără protecție și în condiții care periclitează nu doar sănătatea, ci și viața muncitorilor de pe rampă, a fost și continuă să fie o muncă utilă pentru oraș deoarece ea a asigurat colectarea selectivă a deșeurilor din Cluj timp de mai multe decenii și că acum, în preajma închiderii rampei de gunoi, acești muncitori exploatați la diverse nivele trebuie susținuți în revendicarea dreptului lor la muncă decentă  2012 Comemorarea a 2 ani de evacuarea de pe strada Coastei, „Romii alungați la margini Și noi aparținem orașului”: manifestare culturală în fața primăriei organizată de Grupul de Lucru al Organizațiilor Civice, Asociația Comunitară a Romilor din Coastei, Amnesty International, European Roma Rights Center, Fundația AltArt, prin care manifestanții au preluat simbolic, prin imaginile proiectate pe clădire, puterea administrativă timp de 10 minute, în favoarea zonei Pata Rât. „Romii nu au loc în oraș?”: expoziție în incinta sediului <tranzit.ro/cluj>, organizatori tranzit.ro/cluj, Asociația Comunitară a Romilor din Coastei, Fundația Desire Iulie Iulie 17 decembrie 18 decembrie Începe „Preparatory Phase for Model Project: Making the Most of Se înființează și se înregistrează „PATARÂT 2012. Hărți ale drumurilor posibile”: EU Fund for Sustainable Housing and Inclusion of Disadvantaged Asociația Comunitară a Romilor din dezbatere publică organizată de Grupul de Lucru Roma (explicitly but not exclusively targeted) in Cluj Metropolitan Coastei, cu sprijinul European Roma al Organizațiilor Civice, Amnesty International, Area”, în parteneriat cu Municipalitatea orașului Cluj-Napoca Rights Centre European Roma Rights Center și Facultatea de și Agenția de Dezvoltare Nord-Vest, finanțat de Open Society Științe Politice, Administrative și ale Comunicării a Foundations și Making the Most of the EU Funds for the Roma, Universității Babeș-Bolyai implementat în perioada iulie 2012 – februarie 2013 (60.000 USD); echipa locală UNDP (formată din Gabriella Tonk, Júlia Declarația publică a Amnesty International, Adorjáni și Olimpiu Lăcătuș) a continuat să fie implicată și în European Roma Rights Center, Asociația următoarea fază a acestei inițiative între iulie 2013 și mai 2014 Comunitară a Romilor din Coastei, Grupul de Lucru denumită „Area-Based Interventions for Making the Most of EU al Organizațiilor Civice cu ocazia a 2 ani de la Fund for Sustainable Housing and Inclusion of Disadvantaged evacuarea forțată de pe strada Coastei Roma in Pilot Areas in Romania & Across the Border to Serbia, Macedonia and Turkey”; de-a lungul acestei ultime faze echipa UNDP pregătește și obține un proiect norvegian predefinit în valoare de 3.170.500 Euro denumit „Intervenții sociale pentru desegregarea și incluziunea socială a grupurilor vulnerabile în Zona Metropolitană Cluj, inclusiv a romilor defavorizați”, susținut din fonduri acordate de către Guvernul Norvegiei prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014 în cadrul Programului „Combaterea Sărăciei în România” (RO25)  2013 „Integrated housing program for Memoriu către Guvernul României elaborat marginalized communities, including de Fundația Desire cu privire la „Comunitățile Roma. The case of Pata Rat, Cluj-Napoca. marginalizate de romi și abordarea integrată a Recommendations to Romanian public dezvoltării socio-teritoriale” authorities”, Foundation Desire Centrul de Resurse pentru Comunitate Lansarea raportului organizației Amnesty „Briefing to the Romanian Government on începe să deruleze în regim de International „Împinși la periferie” despre trei the right to adequate housing with regard „Memoriu către Primăria și Consiliul voluntariat programe pentru copiii cazuri de evacuare forțată în România (Cluj, Baia to the marginalized Romani communities”, Local al Municipiului Cluj-Napoca cu care locuiesc pe rampa de gunoi și să Mare și Piatra Neamț), respectiv a campaniei AI Amnesty International, ERRC, Foundaton privire la modificarea criteriilor de mobilizeze resurse de ajutor umanitar pentru interzicerea legislativă a evacuărilor forțate Desire alocare a locuințelor sociale”, gLOC cu acest scop în România Ianuarie 14 martie 15 martie 18 martie Martie 5 iunie 15 iunie Iulie „Propuneri către Primăria și Spectacol stradal „Munca nu e Acțiune protestatar-culturală Începe munca de voluntariat cu Consiliul Local al Municipiului Cluj- un lux, e un drept!” și Memoriul împotriva rasismului de mediu cu copiii care locuiesc pe rampa de Napoca cu privire la bugetarea Asociației Comunitare a Romilor ocazia Zilei Mondiale a Mediului gunoi împreună cu părinții lor, a unor politicilor locale de incluziune și din Coastei cu privire la sprijinirea (Fundația Desire și Asociația studenți ai Facultății de Sociologie coeziune socială și teritorială - cazul inițiativelor de economie socială, Comunitară a Romilor din Coastei) și Asistență Socială împreună cu zonei de locuire defavorizată Pata susținut de gLOC Cristina Raț Rât”, Fundația Desire  2013 gLOC salută verdictul Curții de Apel Cluj privind evacuarea forțată de pe strada Coastei și relocarea în Pata Rât, în condiții de locuire precare a celor 76 de familii clujene, majoritatea de etnie romă, în 17 Decembrie 2010. În soluția din 30.12.2013, Curtea „constată nelegalitatea Dispoziției 6397/16.12.2010 a Primarului Municipiului Cluj-Napoca. Admite în parte acțiunea în contencios adm. Obligă pârâții să acorde despăgubiri pentru prejudiciul moral creat reclamanților prin evacuare și mutare în locuințele modulare din zona Pata-Rât și pentru condițiile Un grup de universitari, cercetători, analiști politici Memoriul Fundației Desire către de trai din aceste locuințe astfel: câte 2.000 Euro pentru și funcționari publici, membrii ai unor organizații Guvernul României cu privire fiecare reclamant, suma se socotește în lei la cursul BNR neguvernamentale, coordonat de Enikő Vincze la „Prevenirea și combaterea din ziua plății efective. Obligă pârâții să pună la dispoziția și Florin Moisă, în cadrul procesului de elaborare evacuărilor forțate - Instrument al reclamanților locuințe care să respecte condițiile minimale a strategiei de dezvoltare a orașului Cluj pentru eliminării marginalizării sociale” stipulate în Anexa 1 a Legii nr.114/1996. Cu drept de perioada 2014-2020 au elaborat în regim pro bono în contextul campaniei Amnesty recurs în termen de 5 zile pentru excepția de nelegalitate capitolul de Incluziune Socială inclus în textul International pentru interzicerea Pronunțată în ședința publică din 30.12.2013” (Soluția la Strategiei cu titlul „Cluj 2020 – Oraș incluziv” evacuărilor forțate în România dosar 8721/117/2011, înregistrat în data de 07.10.2011) 3-5 august Septembrie-Decembrie 1 octombrie 12 octombrie 17 decembrie 31 decembrie Tabăra de vară pentru copii din Inaugurarea casei comunitare construite Comemorarea a 3 ani de la evacuarea de pe strada Coastei prin casele modulare din Pata Rât și amenajate de Asociația Comunitară a evenimentul public „SOS! Scoateți-ne din Pata Rât”, organizat de la Someșul Rece, organizată de Romilor din Coastei cu sprijinul Fundației gLOC, ERRC, Asociația Comunitară a Romilor din Coastei Asociația Comunitară a Romilor din AltArt care din august 2013 a mobilizat mai Coastei printr-un proiect finanțat de multe surse de sponzorizare din oraș cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca; scopul sprijinirii acestei inițiative implementarea programului a fost sprijinită prin munca voluntară a unor colaboratori ai Fundației Desire și ai European Roma Rights Centre  2014 2015 Eveniment public „Activismul rom din Cluj – Drepturi locative pentru toți” organizat Open letter for the local, county, national cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor and European authorities submitted on the de Asociația Comunitară a Romilor din occasion of the Roma Solidarity March „City Coastei, suținută de Fundația Desire, Participare la Caravana Transeuropa, Completarea și depunerea prin programul Local for the people, not for profit”, Asociația Amnesty International, European Roma eveniment organizat de European Engagement for Roma Inclusion (LERI) a 135 de Comunitară a Romilor din Coastei, Locatari Rights Centre, Colectiv A-Casă, Grupul civic Alternatives, și Mesaj comun către cereri de locuințe sociale de către locatari ai unor de pe strada Cantonului, Locatari din strada de iniţiativă SOS (Societatea Organizată Caravană de Asociația Comunitară a zone de locuire precară din Cluj-Napoca (casele Stephenson, Fundația Desire, organizații Sustenabil) şi Frontul Comun pentru Romilor din Coastei, Fundația Desire și modulare și strada Cantonului, precum și strada din alte țări participante la marș și la Dreptul la Locuire Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire Stephenson) evenimentul ‘So keres, Europa?’ 8 aprilie 10 aprilie 25 aprilie 17 decembrie Martie-Iulie 17 iulie „Locuințe, nu umilințe!”, eveniment social- Comemorarea a 4 ani de la Roma Solidarity March „City for the people, cultural derulat în Parcul Central al Clujului evacuarea de pe strada Coastei. not for profit”, în cadrul evenimentului cu ocazia lansării Strategiei de dezvoltare Video advocacy: „Romanian Roma – 4 Years So keres, Europa?, organizat de a orașului Cluj 2014-2020, organizat de Fighting for Justice, But Not Giving Up” Changemakers Movement în colaborare cu Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire, activiști locali din Cluj-Napoca locatari din Pata Rât și de pe strada Stephenson și Memoriu către autoritățile publice privind drepturile locative Memoriu către autoritățile publice centrale și locale privind Interzicerea evacuărilor forțate și asigurarea drepturilor locative - Asociația Comunitară a Romilor din Coastei, Fundația Desire, Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire  2015 Manifestare publică socială și culturală „Suntem egali, nu ilegali!”, comemorarea a 5 ani de la evacuările de pe strada Coastei, a altor evacuări întâmplate în orașul Cluj de-a lungul ultimelor decenii care au rezultat în formarea zonei de locuire precară de pe strada Cantonului, precum și a muncitorilor care și-au pierdut viața pe rampa de gunoi a orașului, unii dintre ei cu domiciliul în colonia Dallas / vechiul Pata Rât Filmul acțiunii comemorativ-revendicative „ „Suntem egali, nu ilegali!” www.youtube.com/watch?v=4_zrpeVuMe4 Octombrie-Decembrie 17 decembrie Elaborarea și depunerea prin programul LERI a unor propuneri privind modificarea criteriilor de atribuire a locuințelor sociale în municipiul Cluj- Napoca astfel încât acestea să asigure accesul persoanelor marginalizate social la locuințe sociale adecvate Elaborarea și promovarea „Strategiei rețelei clujene a școlilor incluzive” care are menirea să contribuie la procesul de desegregare socio- teritorială a zonei Pata Rât (componentă a programului ROMEDIN derulat de Fundația Desire în parteneriat cu alte organizații neguvernamentale și instituții publice, care completează componenta de program de servicii socio-educaționale oferite pentru copii cu domiciliul în zone marginalizate, 300 de copii în programe de școală după școală în șase școli, și 80 de copii în atelierele de educație non-formală de la Casa Tranzit)  2016 Rampa veche de deșeuri, neconformă ecologic, închisă definitiv în anul 2015, a început să ardă, iar focul înabușit nu a putut fi stins timp de mai multe săptămâni astfel încât fumul toxic a fost simțit chiar și în centrul orașului. După închiderea Izbucnirea unui incendiu pe noua rampă de gunoi, acestei rampe, ea nu a fost ecologizată, a fost una dintre platformele temporare de stocare a doar astupată cu pâmânt. Politicienii și presa au deșeurilor, plasată în 2015 la 300 de metri distanță început să recunoască criza de mediu indusă de de casele modulare care au fost construite de această stare de fapt, dar au evitat în continuare să autoritățile publice locale în 2010 după ce au abordeze criza umanitară prin care trec locuitorii transformat zona în zonă intravilană de locuire. Tot din zona Pata Rât. Rasismul de mediu continuă în această lună, autoritățile au acordat autorizație să funcționeze în Cluj-Napoca, împreună cu alte de funcționare pentru o a treia platformă de forme ale rasismului instituționalizat care nu doar stocare, astfel încât ceea ce trebuia să fie o soluție că împing la marginile orașului romii marginalizați, temporară, se extinde atât în spațiu, cât și în timp dar le pun în pericol chiar și viața (conform estimărilor până în anul 2020) Aprilie 13 martie 7 mai Mai Din octombrie 2015, programul ROMEDIN al Începe Campania „Căși sociale acum!”, o iniţiativă Fundației Desire a continuat cu o nouă serie civic-activistă ce urmăreşte problematizarea programele de la Casa Tranzit, în cadrul Atelierelor locuirii sociale în oraşul Cluj, în contextul reducerii de educație vizuală și teatru comunitar. Din drastice a fondului public locativ și al transformării colaborarea între 6 artiști și 40 de copii, care s-au locuirii în afacere imobiliară din ultimele decade, întâlnit în fiecare sâmbătă timp de 5 luni, a rezultat cât şi al limitării accesului la locuinţe sociale o expoziție și spectacolul „Când voi fi mare” tocmai persoanelor marginalizate social. Parte dintr-un program mai amplu al Fundației Desire susținut de Human Rights Initiative al Open Society Foundations, campania pleacă de la deprivările şi nedreptăţile locative care afectează persoanele și familiile cu domiciliul pe strada Cantonului  ANEXE DOCUMENTE DE RECOMANDĂRI DE POLITICI PUBLICE ELABORATE DE FUNDAȚIA DESIRE PRIVIND LOCUIREA ȘI MARGINALIZAREA SOCIO-TERITORIALĂ Martie 2013 384 PROPUNERI PRIVIND BUGETAREA POLITICILOR LOCALE DE INCLUZIUNE ȘI COEZIUNE SOCIALĂ ȘI TERITORIALĂ. CAZUL ZONEI DE LOCUIRE DEFAVORIZATA PATA RÂT Iunie 2013 390 COMUNITĂȚI MARGINALIZATE DE ROMI ȘI ABORDAREA INTEGRATĂ A DEZVOLTĂRII SOCIO-TERITORIALE Octombrie 2013 398 PREVENIREA ȘI COMBATEREA EVACUĂRILOR FORȚATE – INSTRUMENT AL ELIMINĂRII MARGINALIZĂRII SOCIALE 383 Noiembrie 2015 402 PROPUNERI DE MODIFICARE A PROCEDURII ACTUALE DE ATRIBUIRE A LOCUINŢELOR SOCIALE 423 FUNDAMENTELE LEGALE ALE PROPUNERILOR DE MODIFICĂRI ÎN HCL CLUJ-NAPOCA 150/2013 CU PRIVIRE LA ATRIBUIREA DE LOCUINȚE SOCIALE 431 PUNCT DE VEDERE cu privire la proiectul de HCL privind modificarea si completarea HCL 150/2013 exprimat în contextul consultării publice inițiate de Primăria municipiului Cluj-Napoca Mai 2016 436 PREAMBUL LA ÎNTÂLNIREA CU CANDIDAȚII LA ALEGERILE LOCALE A ECHIPEI CAMPANIEI „CĂȘI SOCIALE ACUM!” 441 PROPUNERI PENTRU STRATEGIA NAȚIONALĂ A LOCUIRII cu privire la accesul persoanelor marginalizate la locuință adecvată din partea Campaniei „Căși sociale acum!” derulată în Cluj-Napoca de Fundația Acțiunea comemorativ-revendicativă „Suntem egali, nu ilegali!”, decembrie 2015, Desire Foto: Oborocea Mónika  PROPUNERI PRIVIND BUGETAREA POLITICILOR LOCALE DE prin căutarea unor surse de trai, au asigurat, de-a lungul a patru decenii, selec- INCLUZIUNE ȘI COEZIUNE SOCIALĂ ȘI TERITORIALĂ. tarea deșeurilor produse de cetățenii și întreprinderile/ companiile municipiului Cluj-Napoca. CAZUL ZONEI DE LOCUIRE DEFAVORIZATĂ PATA RÂT1 În aceste condiții, autoritățile publice locale au o dublă responsabilitate față de cetățenii Clujului care locuiesc în zona Pata Rât. Cluj-Napoca, 14.03.2013. Recomandări generale Gravitatea și amploarea problemelor sociale create în zona de locuire defavorizată Cu ocazia participării la dezbaterile publice organizate de Primăria Cluj-Napoca din Pata Rât impune aplicarea unor strategii complexe, care îmbină măsurile pe ter- între 5-8 martie 2013 cu privire la proiectul de buget al municipiului pe anul 2013, am men scurt cu cele pe termen mediu și lung. prezentat câteva considerente generale și particulare în legătură cu abordarea fe- nomenului excluziunii sociale manifestat în orașul nostru printre altele prin formarea 1. Pentru ca măsurile direcționate către locuitorii din Pata Rât menite să asigure zonei de locuire defavorizate din Pata Rât. incluziunea lor socială și teritorială să aibă un impact pozitiv durabil, ele tre- Pe această cale, în preajma votării bugetului local pentru anul 2013, doresc să buie integrate (mainstreamed) în politicile publice locale care transpun în prac- re-atrag atenția consilierilor locali și ai membrilor executivului asupra nevoii urgente tică la nivelul municipiului Cluj-Napoca dezideratele dezvoltării / creșterii inclu- de a elabora și implementa o strategie de dezvoltare a orașului care să includă mă- zive definite în Strategia Europa 2020, precum și ale Strategiei Naționale de suri complexe în vederea desegregării și integrării teritoriale și sociale a zonei Pata Incluziune a Romilor. În particular, ele trebuie integrate pe de o parte în politicile Rât, care să fie susținute de voința politică a Consiliului Local și Primăriei, precum și locale de incluziune socială și pe de altă parte în politicile locale de incluziune de un buget multi-anual și multi-sectorial necesar implementării acestor măsuri. socială a romilor. Transformarea Clujului în capitală europeană înseamnă și crearea acestui oraș ca spațiu al punerii în practică a principiului european de incluziune socială și al 2. În vederea elaborării și implementării acestor politici locale, este nevoie de 384 creșterii/dezvoltării incluzive. crearea unei unități de incluziune socială, care să aibă un corp administrativ la 385 nivelul Primăriei și un corp decizional în cadrul Consiliului Local. Această unitate Considerente generale ar avea menirea să elaboreze, implementeze și monitorizeze, și să asigure co- laborarea dintre diversele Comisii ale Consiliului Local, respectiv între diversele Zona de locuire defavorizată din Pata Rât s-a format de-a lungul deceniilor datorită Direcții ale Primăriei. În acest sens, Consiliul Local ar putea înființa o Comisie de mai multor factori. Printre aceștia se află următoarele: specialitate în incluziune socială, iar Primăria o Direcție de Incluziune Socială. Activitățile, serviciile și programele oferite de aceste unități ar fi susținute printr- 1. măsurile directe aprobate de Consiliul Local și administrate de Primărie în urma o categorie de buget dedicat incluziunii sociale. Pe lângă consilieri locali și per- cărora grupuri de romi defavorizați, rămași fără locuință din diverse motive sonal administrativ, aceste unități și-ar desfășura activitatea pe baza asigurării (printre ele evacuările forțate), au fost relocați în zona Pata Rât în locuințe sau participării la luarea deciziilor atât a mediului asociativ local implicat, cât și a adăposturi inadecvate unui trai uman demn (strada Cantonului, noul Pata Rât/ cetățenilor, în primul rând celor care aparțin categoriilor sociale defavorizate Colina Verde/ str. Platanelor, rampa de gunoi); astfel încât circa 42% dintre cele afectate de fenomenul excluziunii și marginalizării sociale. Ar fi de dorit ca par- 1500 de persoane care azi locuiesc în zona Pata Rât au fost plasate acolo prin ticiparea societății civile la acest demers să fie facilitată de Primărie și Consiliu măsuri administrative; Local încă din etapa de elaborare a conceptului cadru și a propunerii de proiect de hotărâre privind bazele și practicile instituționale care să gestioneze politi- 2. neintervenția adecvată a Primăriei și Consiliului Local în soluționarea sustenabilă cile locale de incluziune socială. a acestei stări de marginalitate urbană avansată (serviciile Departamentului de Asistență Socială și Medicală, nefiind nici suficiente, în sine nu sunt capabile să 3. Locuitorii din Pata Rât trebuie consultați și informați în mod permanent în rezolve această problemă) legătură cu deciziile privind implementarea programelor care îi afectează, cu stadiul în care se află acestea și cu planurile de dezvoltare ale zonei. Este nev- 3. iresponsabilitatea și indiferența cu care Consiliul Județean și alți factori de de- oie și de asigurarea participării la acest proces de consultare a mediului asocia- cizie au tratat problema gropii de gunoi formate în Pata Rât, precum și prob- tiv local cu expertiză și experiență în domeniu. lema impactului mediului poluat asupra sănătății și vieții oamenilor care locuiesc în zonă, dar și problema condițiilor muncii precare prestate de nevoiașii care, 4. Bugetul public local alocat planului de desegregare și integrare teritorială și  socială pentru zona Pata Rât poate fi completat din fonduri europene neram- dezvoltare teritorială și spațială dedicat zonelor de locuire defavorizate și comu- bursabile dedicate asigurării coeziunii teritoriale și unor programe integrate de nităților marginalizate, care să imbine investițiile infrastructurale cu dezvoltarea locuire, dar și din bugetele de reechilibrare, precum și din fondurile de rezervă economică, socială, comunitară și umană. alocate orașului de la nivel județean și/sau central cu scopul acoperirii unor in- vestiții de dezvoltare infrastructurală. 5. Găsirea unor soluții legale și tehnice în vederea contractării pentru efectuarea unor lucrări publice (curățenie, spații verzi etc) a unor întreprinderi sociale create 5. În vederea susținerii și recunoașterii internaționale a eforturilor depuse de munic- de asociații ale comunităților defavorizate din Pata Rât care să asigure locuri de ipalitate în domeniul incluziunii sociale (a romilor), orașul Cluj ar putea fi integrat în muncă pentru membrii lor, precum și investirea unei părți a profitului în dezvoltare rețele urbane europene cum este „Alianța Europeană a Orașelor și Regiunilor comunitară.7 pentru Incluziunea Romilor” (European Alliance of Cities and Regions for Roma Inclusion),2 sau rețeaua EUROCITIES și parteneriatul susținut de acesta „Orașe 6. Găsirea unor soluții legale și tehnice care implică aplicarea unor măsuri afir- pentru Incluziune Activă” (Cities for Active Inclusion),3 sau în „Platforma europe- mative, permise de legislația europeană și românească, pentru promovarea ană împotriva sărăciei și excluziunii sociale (European Platform Against Poverty angajării persoanelor defavorizate din Pata Rât în regiile aparținând Primăriei, and Social Exclusion)”4 și URBACT. 5 precum și în companiile care efectuează lucrări publice. Recomandări specifice (pe domeniile bugetului local) 7. Găsirea unor soluții legale și tehnice care implică aplicarea unor măsuri afirma- tive, permise de legislația europeană și românească, în vederea stabilirii unor Infrastructură și dezvoltare criterii de atribuire a locuințelor sociale care să asigure șansa pentru persoane aparținând unor categorii defavorizate de a avea acces la locuințe sociale în 1. Implementarea pachetului integrat de proiecte, care a fost elaborat în cadrul vecinătăți mixte din punct de vedere social;8 precum și găsirea unor soluții în Proiectului preparatoriu al Primăriei Cluj-Napoca finanțat de Open Society vederea subvenționării chiriilor.9 Foundations derulat cu asistența tehnică a Programului de Dezvoltare al Națiunilor Unite, precum și pe baza expertizei oferite în regim de voluntariat de Educație, cultură și culte 386 către membrii Grupului de Lucru al Organizațiilor Civice. 387 1. Sprijinirea prin demersurile/ acțiunile consilierilor locali, prin membri ai consi- 2. Chiar dacă, în pofida recomandărilor venite dinspre DG Regio al Comisiei liilor de conducere din școlile din Cluj, a școlilor dedicate educației incluzive, Europene cu privire la programe integrate de locuire destinate unor comunități precum și a eforturilor legate de desegregarea școlară la nivelul orașului nostru. marginalizate, printre ele romi,6 Ministerul Dezvoltării Regionale și Programul Operațional Regional nu acceptă în momentul de față finanțarea pachetului inte- 2. Sprijinirea financiară, prin măsuri afirmative, a școlilor care înmatriculează copii grat de proiecte, ci numai finanțarea componentei de investiție infrastructurală, aparținând unor categorii sociale marginalizate din Pata Rât în vederea derulării pro- Primăria și Consiliul Local din Cluj trebuie să găsească surse suplimentare pen- gramului școală după școală în unitățile lor (acoperind costurile mesei de prânz, dar tru implementarea acestui proiect pilot ca întreg. și a asistenței profesionale aferente în cazurile familiilor care, din cauza condițiilor lor materiale precare, nu pot asigura participarea copiilor la astfel de programe). 3. Încheierea unui parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale, cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și cu Ministerul Fondurilor Europene în ve- 3. Promovarea orașului Cluj ca oraș incluziv prin sprijinirea programelor sociale, derea implementării pachetului integrat de proiecte menționat mai sus, care are culturale și economice dedicate asigurării accesului grupurilor defavorizate la atât o componentă de dezvoltare infrastructurală, cât și una de dezvoltare so- servicii și bunuri publice, precum și a participării acestora la viața orașului. cială (incluzând măsuri de servicii sociale în vederea asigurării unor locuri de muncă și a accesului la educație de calitate, precum și măsuri de desegregare). Sănătate și asistență socială Încheierea acestui Parteneriat ar trebui susținută de toți consilierii locali. 1. Chiar dacă implementarea politicilor de incluziune socială ca parte a unei 4. Proiectul pilot adresat locuitorilor din Pata Rât implementat prin pachetul inte- dezvoltări urbane integrate și incluzive depășește atribuțiile Direcției de grat de proiecte trebuie să se integreze atât într-o strategie de lungă durată Asistență Socială și Medicală a Primăriei, în raport cu zona de locuire dedicată desegregării și integrării teritoriale și sociale a zonei Pata Rât și a co- defavorizată și marginală din Pata Rât aceasta are încă multe de făcut. munităților de acolo, cât și într-o strategie mai amplă pentru incluziune socială și teritorială a orașului Cluj-Napoca și a Zonei Metropolitane Cluj. Strategia de 2. Precum am arătat cu multe ocazii și precum ne arată și lista de nevoi urgen- dezvoltare a Clujului pentru perioada 2014-2020 ar trebui să aibă și un plan de te și curente elaborată prin activitatea facilitatorilor comunitari din Pata Rât,  7 Legea achizițiilor publice din România prevede posibilitatea încheierii unor contracte de concesiune de asigurarea accesului la servicii medicale primare și de urgență se află printre lucrări publice și de servicii pe baza „dreptului special sau exclusiv”, adică pe baza „dreptului care rezultă nevoile prioritare ale locuitorilor acestei zone defavorizate. Crearea unui cabi- din orice formă de autorizare acordată, conform prevederilor legale sau ca urmare a emiterii unor acte ad- net medical comunitar cu finanțare de la bugetul local, în conformitate cu Legea ministrative, de o autoritate competentă și care are ca efect rezervarea desfășurării de activități în dome- sănătății, ar putea fi o soluție la această problemă acută. niul anumitor servicii publice numai de către una sau de către un număr limitat de persoane”, în măsura în care acestea sunt compatibile cu prevederile Tratatelor europene [Legea 337/2006 pentru aprobarea 3. Informarea persoanelor defavorizate din Pata Rât în legătură cu modalitățile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a de a accesa beneficiile sociale asigurate de legislația românească este și ea contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, Art. 3, punctul (k) crucială, lucru care necesită asigurarea de resurse umane în cadrul Direcției de și punctul (x), precum și Art. 15, punctul (1), http://www.ugal.ro/doc/ugal/Legislatie_legea337_2006.pdf]. Asistență Socială și Medicală. Constituit sub acest nume în 2008, Social Economy Europe (http://www.socialeconomy.eu.org), instituție reprezentantă a economiei sociale la nivelul Uniunii Europene, consideră că revizuirea legislației comu- 4. Facilitarea eliberării actelor de identitate permanente pe baza legislației în vi- nitare cu privire la achizițiile publice (preconizat în documentul din ianuarie 2011 al Comisiei Europene, goare,10 care la rândul lor asigură accesul la beneficii și servicii sociale. „Green Paper on the modernization of EU public procurement policy - Towards a more efficient European Procurement Market”) este o șansă unică de a promova achizițiile publice responsabile social și de a transforma achizițiile publice în instrument prin care se realizează dezideratele Strategiei Europene 2020, 5. În vederea îmbunătățirii condițiilor de locuire și a accesului la utilități din această printre ele incluziunea socială și crearea oportunităților de angajare. Mai departe, Proiectul de lege din zonă, autoritățile locale ar putea să aloce fonduri din fondul lor de urgență. 2011 privind economia socială din România, făcând referire la Legea achizițiilor publice, a prevăzut posibi- litatea de a formula criteriile de selecție pentru contracte de concesiune de lucrări publice și de servicii în așa fel încât acestea să încurajeze participarea întreprinderilor sociale la procedurile de achiziție publică. 8 Conform legislației românești în vigoare, „locuinţa socială este o locuinţă care se atribuie cu chirie sub- venţionată unor persoane sau familii, a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în NOTE proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei” [Art. 2, lit. (c) Legea 114/1996, Legea locuințe- lor, republicată, http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=4003]. Recomandările legate de 1 Document elaborat de Enikő Vincze, cu ocazia dezbaterilor publice privind bugetul local al Municipiului categoriile cărora măsura li se adresează cu precădere: „tinerii căsătoriţi care au fiecare vârsta de până Cluj-Napoca pe anul 2013. Documentul a fost adresat următoarelor structuri și persoane din adminis- la 35 de ani, tinerii proveniţi din instituţii de ocrotire socială şi care au împlinit vârsta de 18 ani, invalizii trația publică locală: Primăria Cluj-Napoca (Primar Emil Boc, Vice-primar Anna Horváth), Consiliul Local de gradul I şi II, persoanele handicapate, pensionarii, veteranii şi văduvele de război, … alte persoane 388 389 Cluj-Napoca (Președinte de ședință, Botond Csoma, Președinte al Comisiei pentru buget-finanțe, ordine sau familii îndreptăţite.” Specificarea art. 43 „alte persoane sau familii îndreptăţite” lasă consiliilor locale publică și protecție civilă, Florin-Valentin Gliga, Președinte al Comisiei pentru administrație publică locală, libertatea de a stabili, în funcţie de problemele locative specifice, şi alte categorii de beneficiari. Consiliile probleme juridice, servicii publice și comerț, Radu Moisin, Președinte al Comisiei pentru urbanism, ame- locale stabilesc anual criteriile şi ordinea de prioritate, în funcţie de care se realizează repartiţia locuinţe- najarea teritoriului și protecția mediului, Adrian Popa, Președinte al Comisiei pentru învățământ, cultură, lor sociale, în condiţiile respectării prevederilor Legii 114. Transpunând tratatele internaționale din dome- culte, drepturile omului, minorități și societatea civilă, Anna Horváth, Președinte al Comisiei pentru să- niul anti-discriminării, legislaţia din România prin Ordonanţa de Guvern nr. 137/2000 privind combaterea nătate, muncă, protecție socială, tineret și sport, Ovidiu Laurean Turdean, Președinte al Comisiei pentru şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, art. 2 alin. 4 prevede: „Măsurile luate de fonduri europene, relații externe, turism, orașe înfrățite și strategii de dezvoltare comunitară, Anca Angela autorităţile publice sau de persoanele juridice de drept privat în favoarea unei persoane, unui grup de Mureșan. persoane sau a unei comunităţi, vizând asigurarea dezvoltării lor fireşti şi realizarea efectivă a egalităţii de 2 Programul va fi lansat de Consiliul Europei în 20 martie 2013, http://www.coe.int/t/congress/Sessions/ şanse a acestora în raport cu celelalte persoane, grupuri de persoane sau comunităţi, precum şi măsurile alliance/default_en.asp pozitive ce vizează protecţia grupurilor defavorizate nu constituie discriminare în sensul prezentei ordo- 3 http://www.eurocities.eu/eurocities/priorities/inclusion, http://www.eurocities-nlao.eu/ nanţe.” Aceste măsuri au ca scop eliminarea unei situaţii defavorizate. Categoria defavorizată este defi- 4 http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=961&langId=en nită prin art. 4 al O.G. nr. 137/2000 astfel: „În înţelesul prezentei ordonanţe, categorie defavorizată este 5 URBACT este un program European, parte a politicii europene de coeziune cofinanțat de Fondul acea categorie de persoane care fie se află pe o poziţie de inegalitate în raport cu majoritatea cetăţenilor European de Dezvoltare Regională și Statele Membre ale Uniunii Europene, dedicat dezvoltării urbane in- datorită diferenţelor identitare faţă de majoritate, fie se confruntă cu un comportament de respingere şi tegrate. Conceptul de abordare integrată a dezvoltării urbane a fost inițiat în multe state europene în anii marginalizare.” 9 1990 prin proiecte de regenerare urbană derulate în zone defavorizate. Existența acestor zone, precum Ca model vezi Hotărârea Consiliului Local al Sectorului 6 din București, din 31.01.2013, privind acordarea și deterioarea stocului de locuințe sociale a impus necesitatea dezvoltării unor inițiative teritoriale care de la bugetul local al Sectorului 6 a unor sume de bani pentru plata chiriei unei locuințe ca măsură de pre- combină investițiile infrastructurale în domeniul locuințelor cu măsuri de promovare a dezvoltării eco- venire și combatere a marginalizării sociale, conform prevederilor Legii 116/2002. http://www.primarie6. nomice și a incluziunii sociale (vezi despre asta aici: http://urbact.eu/en/integrated-urban-development/ ro/wp-content/uploads/2013/02/HCLS6-nr.-13.pdf 10 understanding-integrated-urban-development/). Rețeaua SUITE (Social and Urban Inclusion through Dovada adresei de domiciliu pe baza căruia se pot elibera acte de identitate se poate face printre Housing) al URBACT și-a propus co-operarea între parteneri în vederea optimizării soluțiilor privind asigu- altele și cu „Declaraţia pe proprie răspundere a solicitantului (anexa nr.14), însoţită de nota de verificare a rarea unui stoc de locuințe sociale accesibile, precum și a coeziunii sociale prin mixtură socială și locuire poliţistului de ordine publică, prin care se certifică existenţa unui imobil şi faptul că solicitantul locuieşte sustenabilă (http://urbact.eu/en/projects/quality-sustainable-living/suite/homepage/). efectiv la adresa declarată.” Vezi practica din orașul Ploiești: http://www.ploiesti.ro/SPCLEP/Eliberare%20 6 Guidance note on the implementation of integrated housing interventions in favor of marginalized com- acte%20de%20identitate.htm munities under the ERDF, approved by the Committee of Coordination of the Funds in February 2011.  COMUNITĂȚI MARGINALIZATE DE ROMI dispariției unităților industriale pe care s-a bazat urbanizarea lor;3 dar și în cartierele ȘI ABORDAREA INTEGRATĂ A DEZVOLTĂRII deprivate ale orașelor mari care coabitează cu spațiile gentrificate ale acestora.4 SOCIO-TERITORIALE1 „Pungile de sărăcie” (care în termeni rezidențiali sunt zone de locuire defavori- zată) de foarte multe ori se suprapun cu spațiul locativ al comunităților marginalizate Propuneri privind corelarea politicilor dedicate incluziunii sociale a romilor cu po- de romi. Ne gândim aici atât la formarea unor cartiere care, în pofida faptului că liticile mainstream de incluziune socială și cu planul de utilizare a fondurilor euro- sunt locuite și de săraci majoritari, sunt percepute drept „țigănii”; sau la constituirea pene în perioada 2014-2020 unor colonii locuite în preponderență sau exclusiv de romi aparținând unor categorii sociale vulnerabile. În ambele cazuri, aceste cartiere (care au avut sau nu o istorie a evoluției lor separate în cadrul comunităților mai largi) sunt create de procesele Cluj-Napoca, 15.06.2013 economice curente și de (lipsa) politicilor de dezvoltare gestionate de administra- ția publică centrală sau locală și chiar de o politică spațială de plasare a familiilor sărace (de romi) la periferiile izolate social, sub-dezvoltate din punct de vedere Introducere – recomandarea generală pe scurt infrastructural și stigmatizate cultural ale localităților.5 Această politică este sus- ținută de convingeri meritocratice care blamează săracii pentru că sunt săraci, ele „Documentul Consultativ pentru dezvoltarea Acordului de Parteneriat între de multe ori fiind intersectate cu atitudini anti-țigănești, chiar rasiste, care asociază România și Uniunea Europeană pentru 2014-2020” (Consultative document in or- presupusele caracteristici genetice sau culturale ale romilor cu „sărăcia meritată” der to develop The Partnership Agreement for Romania 2014-2020) – trimis recent sau cu statutul de „asistat social nemerituos.” Azi, în România, multe comunități com- (în 31.05.2013) de Ministerul Fondurilor Europene către Comisia Europeană –, re- pacte de romi trăiesc în zone de locuire defavorizată. Unele dintre ele locuiesc în cunoaște că una dintre problemele dezvoltării social-economice din România este grupuri compacte datorită legăturilor comunitare, familiare sau de rudenie care îi existența unor mari disparități teritoriale. Pornind de la acest text – în contextul re- leagă. Pentru alții, aceste așezăminte sunt locații unde au fost relocați individual sau vizuirii Strategiei Naționale privind Incluziunea Socială a Romilor (2012-2020), a în grup de autoritățile locale în urma evacuărilor forțate la care au fost supuși din di- elaborării Strategiei Naționale pentru Incluziune Socială și Reducerea Sărăciei verse motive. În cazul multora, stabilirea în aceste zone este consecința căutării unui (2014-2020), precum și a definitivării Acordului de Parteneriat între România și spațiu accesibil, chiar dacă nesigur al locuirii, atât în sensul social, cât și în sensul 390 Uniunea Europeană cu privire la utilizarea fondurilor europene în perioada 2014- material/financiar al cuvântului. 391 2020 – în cele ce urmează vă prezentăm recomandarea noastră cu privire la nevo- ia corelării acestor politici. Corelarea propusă se poate fundamenta pe abordarea Nevoia de politici de dezvoltare socio-spațială participativă integrată a dezvoltării socio-teritoriale ca instrument al incluziunii și coeziunii sociale. Propunerea formulată aici necesită nu doar coordonarea programelor ope- Zonele de locuire defavorizată sunt manifestări ale excluziunii sociale și la rân- raționale, ci și crearea unui organism inter-ministerial (cu unități deconcentrate în dul lor reproduc marginalizarea. Ele sunt spații ale concentrării sărăciei și privațiu- teritoriu) capabil să pună în practică această abordare în politici și programe mul- nilor materiale, de obicei sunt stigmatizate cultural de către societatea majoritară și ti-sectoriale concrete, și/sau să capaciteze autoritățile locale cu acest scop. sunt izolate social de restul localității, astfel încât cei care locuiesc acolo nu au șansa participării egale la viața societală a acesteia (incluzând viața economică, politică, Inegalitățile socio-spațiale din România și comunitățile marginalizate de romi culturală și socială). De aceea, ele necesită intervenții multi-sectoriale și multi-anu- ale bine coordonate și corelate între ele, combinând acțiunile asupra comunități- În cazul zonei de locuire defavorizată Pata Rât din Cluj, din 2010 încoace, funda- lor sărace de romi, cu cele asupra populației majoritare și cele care vizează schim- ția noastră, împreună cu alte organizații au derulat multe campanii de sensibilizare bări instituționale ale administrației locale. Și mai mult (precum elaborăm în ultimul și recomandări de politici publice privind desegregarea teritorială.2 Este un exemplu capitol al documentului nostru), o dezvoltare durabilă în acest domeniu necesită al manifestării spațiale a marginalității avansate ce trebuie tratat prin instrumentele schimbări legislative, dar și modificări ale funcționării pieței forței de muncă în abordării integrate a dezvoltării socio-spațiale. Dar, din păcate, acest caz nu este direcția creării unor locuri de muncă decente (care asigură ieșirea din sărăcie), singular în România. precum și un sistem adecvat de protecție socială capabil să asigure un trai decent Pe baza cercetărilor din domeniu, prin indicatorii utilizați ai sărăciei și excluziunii tuturor, inclusiv categoriilor sociale cele mai vulnerabile. sociale, Documentul Consultativ amintit mai sus observă că inegalitățile socio-spa- Cazurile zonelor de locuire defavorizată trebuie analizate în particularitatea lor țiale există atât între regiunile de dezvoltare ale României, cât și în interiorul locală, dar în fiecare caz ele trebuie să fie în măsură să trateze concentrarea teri- acestora. Acest fapt se reflectă în constituirea și reproducerea unor „pungi de sără- torială a grupurilor dezavantajate, sau cumularea efectelor excluziunii sociale în cie” în zone rurale unde activitatea economică este redusă la agricultura de subzis- anumite spații locative. În unele cazuri, se impune și este posibilă îmbinarea dez- tență (astfel încât sate sau comune întregi devin spații ale sărăciei acute reproduse voltării/regenerării socio-teritoriale cu o dezvoltare comunitară fără ca grupurile/ co- inter-generațional); în orașe mici afectate de lipsa locurilor de muncă de pe urma munitățile/familiile respective să fie relocate din aceste spații, dar astfel încât zona  să devină atractivă și să-și schimbe semnificațiile negative. În alte cazuri (atunci când bazate pe date colectate sistematic despre aceste zone, precum și pe moni- regenerarea mediului poluat, sau regenerarea socială și culturală a ariilor în cauză torizarea și evaluarea permanentă a intervențiilor: nu sunt posibile) desegregarea teritorială necesită relocarea familiilor defavorizate în alte spații, însoțită de măsuri de asistență acordate acestora, combinate cu acțiuni –– constituirea unei unități de incluziune socială la primării, care să gestioneze de combatere a atitudinilor de respingere a lor din partea majorității privilegizate. planurile locale de dezvoltare și asistență socio-spațială; Aceste programe de dezvoltare și planuri de măsuri trebuie elaborate și imple- –– formări, asistență tehnică pentru personalul administrativ al primăriilor, dar și mentate prin participarea celor afectați de ele. Participarea grupurilor marginaliza- pentru consilierii locali; te la aceste procese presupune capacitarea lor (empowerment), deci o dezvoltare –– asigurarea resurselor umane necesare implementării acestor planuri de comunitară care acționează în această direcție. În fine, dar nu în ultimul rând, astfel dezvoltare; de politici de dezvoltare trebuie bazate pe cunoașterea realităților locale (eviden- –– includerea programelor de dezvoltare socio-teritorială a zonelor de locuire ce-based development). De aceea, se recomandă capacitarea autorităților locale defavorizată în strategiile și politicile locale; de a derula în mod sistematic cercetări care îmbină metoda anchetării și a studii- –– bugetarea acestor programe din bugetul local și din bugetele provenite din re- lor comunitare calitative, cu cea a cartografierii marginalizării sociale. distribuiri, dar și din fonduri extrabugetare; –– implicarea experților pentru romi, mediatorilor școlari și sanitari în aceste Măsuri de dezvoltare socio-spațială în cazul comunităților marginalizate de romi programe; –– utilizarea resurselor și mecanismelor rezultate din proiectele derulate din fon- În raport cu zonele de locuire defavorizată sau „pungile de sărăcie” rurale sau duri europene în perioada 2007-2013, precum și asigurarea sustenabilității urbane, este nevoie ca autoritățile publice, în colaborare cu alți actori (printre ele acestora. organizațiile neguvernamentale) să elaboreze și implementeze măsuri imediate prin care să elimine consecințele marginalizării socio-spațiale cumulate de-a lungul a 2. Educația anti-rasistă a populației majoritare două decenii și să stopeze agravarea și/sau reproducerea acesteia în viitor. Guvernul României va trebui să aibă o strategie coerentă de dezvoltare pe –– programe educaționale implementate în rețeaua unităților școlare în vederea termen scurt, mediu și lung în raport cu teritoriile dezavantajate în care trăiesc eliminării segregaționalismului instituționalizat, dedicate copiilor, părinților și ca- 392 (și) comunități marginalizate (de romi), iar autoritățile regionale, județene și locale drelor didactice 393 vor trebui să acționeze pe baza cunoașterii realităților locale printr-o serie de mă- –– programe de educație dedicate populației largi, realizate prin mass media, prin suri multianuale și multi-sectoriale. Dincolo de autonomia administrației locale și acțiuni publice, programe cultural-artistice etc. de diferența în orientarea politică a guvernanței centrale și a celei locale, sau de –– programe de formare dedicate actorilor aflați în poziții decizionale, inclusiv fluctuația configurațiilor politice de la nivel central, regional, județean și local, acest autorități publice, angajatori, formatori de opinie, personal medical etc. demers necesită colaborarea constantă între diversele organe ale administrației publice și trebuie să devină o prioritate asumată politic de toate structurile politi- 3. Programe de dezvoltare și educație comunitară care își propun atât capacita- ce, căci necesită atât schimbări legislative și instituționale de la diferite nivele, cât rea civică și culturală, cât și responsabilizarea membrilor comunităților marginal- și finanțare adecvată.6 izate față de soluționarea problemelor lor Finanțarea strategiei și planurilor locale trebuie să fie asigurată de resurse publice naționale, județene și locale, precum și din fonduri europene, în mod particular de fon- 4. Îmbunătățirea condițiilor de locuire durile dedicate proiectelor integrate (de locuire). În cazul în care se va face uz de fondu- rile europene, grupurile țintă ale acestor proiecte ar fi exact comunitățile marginalizate –– construcții de noi locuințe sociale din zonele de locuire defavorizată. Și mai precis, în aceste cazuri este nevoie de îmbina- –– renovări ale locuințelor vechi rea abordării intervențiilor bazate pe grupuri vulnerabile (people-based) cu cele care –– aplicarea unor criterii de distribuire a locuințelor sociale care garantează acce- se adresează unor spații/teritorii dezavantajate (place-based, area-based). sul grupurilor vulnerabile la ele (astfel încât politicile publice locative să devină Pentru a asigura dezvoltarea socio-spațială durabilă a zonelor de locuire defa- instrumente ale incluziunii sociale) vorizată, este nevoie ca familiile/grupurile/comunitățile (inclusiv rome) care locuiesc –– asigurarea accesului la utilități în astfel de spații, precum și comunitățile locale mai largi în care ele sunt înglobate, să beneficieze de următoarele intervenții asigurate pe plan local în mod susținut pe 5. Asigurarea siguranței locuirii o perioadă îndelungată și coordonate între ele: –– legalizarea așezămintelor informale 1. Capacitarea autorităților locale în vederea elaborării și implementării unor –– eliberarea actelor de proprietate asupra terenurilor și locuințelor, eliberare de planuri de dezvoltare socio-teritorială pentru zonele de locuire defavorizată, acte de identitate  –– prevenirea evacuărilor, eliminarea evacuărilor forțate vulnerabile); –– asigurarea unor locuințe de necesitate și de tranzit în vederea eliminării efec- –– aplicarea prevederilor legii pentru combaterea marginalizării sociale în dome- telor negative ale rămânerii fără adăpost niul locativ în vederea prevenirii evacuărilor și a eliminării evacuărilor forțate, dar și în vederea asigurării accesului la locuințe adecvate și accesibile tuturor 6. Facilitarea accesului la transportul în comun și îmbunătățirea stării drumuri- cetățenilor, și al unor programe de asistență socială oferite familiilor beneficiare lor legate de actualele zone de locuire defavorizată de locuințe sociale (modificarea legislației marginalizării sociale astfel încât măsurile de incluziune socială să funcționeze ca instrument al politicii de 7. Crearea condițiilor necesare participării școlare (atât a copiilor de vârstă școlară, locuire); cât și a adulților) prin oferirea unor pachete de burse sociale, programe de re- –– aplicarea legii pentru combaterea discriminării în domeniul locuirii și al ocupării cuperare, programe de școală după școală, cursuri vocaționale și alte forme de (în mod particular al prevederilor sale cu privire la utilizarea unor măsuri afir- învățare mative menite să rebalanseze dezavantajele structurale ale membrilor unor comunități marginalizate de romi în domeniul locativ și al ocupării); 8. Asigurarea unor locuri de muncă prin implicarea autorităților locale în facilitarea –– elaborarea unei legi a economiei sociale care să permită sprijinirea de către angajării membrilor comunității în meserii necesare derulării lucrărilor publice stat (prin măsuri afirmative, cum ar fi proceduri preferențiale de achiziție publică locale, dar și în susținerea întreprinderilor sociale create pe plan local legate de lucrări publice, asigurarea unei piețe de desfacere pentru produsele realizate, implicarea beneficiarilor locuințelor sociale în construirea acestora 9. Implementarea unor programe permanente de informare, consiliere și etc.) a întreprinderilor sociale înființate de membrii unor comunități marginal- mediere școlară și ocupațională dedicate membrilor comunităților marginalizate izate (de romi); –– înființarea unei unități inter-ministeriale (și a unor organisme deconcentrate 10. Asigurarea unei asistențe sociale și medicale adecvate tuturor membrilor în teritoriu), respectiv a unei structuri transversale în rețeaua programelor comunităților marginalizate care locuiesc în aceste zone defavorizate operaționale sectoriale, care să gestioneze programele integrate de dezvoltare socio-spațială ca instrumente ale politicii de incluziune și coeziune socială și 11. Derularea de programe de asistență specială pentru cele mai vulnerabile teritorială; 394 categorii ale acestor comunități marginalizate (femei; copii, tineri și vârstni- –– punerea în practică a propunerii formulate în Documentul consultativ citat (pp. 395 ci; persoane cu dizabilități; persoane victime ale violenței domestice, sau ale 154-156) de a utiliza abordarea community led local development în vederea exploatării sexuale, sau ale traficului de persoane). dezvoltării socio-spațiale și asistarea comunităților marginalizate (de romi) în efortul lor de incluziune socială și teritorială atât în mediu rural, cât și în medii Dezvoltarea socio-spațială dincolo de nivelul local urbane; –– punerea în practică a propunerii de creare a unor fonduri multiple, multi-fond Abordarea integrată a dezvoltării socio-spațiale (propusă în Documentul financing (sau a unui sistem de cross-financing) care să permită îmbinarea consultativ privind Acordul de Parteneriat între România și Uniunea Europeană) dezvoltării infrastructurale (construire locuințe, acces la utilități, drumuri, trans- – utilizabilă atât în politicile mainstream de incluziune socială, cât și în politicile port în comun) cu dezvoltarea resurselor umane și derularea unor programe de pentru incluziunea socială a romilor – are un potențial mare în ceea ce privește asistență socială și medicală, și de dezvoltare comunitară. dezideratul eliminării fenomenului segregării socio-spațiale sau, altfel spus, al ex- cluziunii sociale și sărăciei spațializate. Dezvoltarea socio-spațială capabilă să Concluzii elimine un fenomen complex, cu cauze multiple, cum este cel al segregării te- ritoriale și sociale (a comunităților marginalizate de romi) se poate realiza, pre- Strategia pentru incluziunea socială a romilor (cu referire la romii marginalizați, cum am arătat în capitolul anterior, prin măsuri locale multi-sectoriale, multi-anuale și nu în general la romi) va putea fi implementată cu succes numai dacă, pe de o și beneficiare de fonduri multiple. parte, devine parte integrantă a planurilor generale de măsuri ale României pentru Dar ea presupune și acțiuni care depășesc atribuțiile actorilor locali și ne- reducerea excluziunii sociale și sărăciei. Pe de altă partea, ea va trebui să benefici- cesită implicarea forurilor legislative și executive naționale, cum ar fi: eze de finanțarea adecvată (din bugetul public și din fonduri europene) a măsurilor care răspund la nevoile dezvoltării locale, inclusiv la nevoia eliminării „fenomenului –– dezvoltarea stocului de locuințe sociale în cartiere mixte din punct de vedere segregării socio-spațiale” (termen utilizat în Documentul consultativ, 2013, p. 153), social și etnic (modificarea legii locuințelor în sensul prioritizării politicii de care afectează (și) comunitățile marginalizate de romi. locuințe sociale ca instrument al incluziunii sociale, respectiv în sensul asig- Recomandarea noastră adresată Ministerului Muncii, Ministerului Dezvoltării urării accesului la locuințe accesibile și a siguranței locuirii a categoriilor Regionale, Ministerului Fondurilor Europene, Agenției Naționale pentru Romi, și  Punctului Național de Contact pentru Implementarea Strategiei pentru Romi vizează 1 aplicarea abordării integrate a dezvoltării socio-teritoriale în politicile de incluzi- Document elaborat de Enikő Vincze cu ocazia negocierilor privind prioritizarea cazului zonei Pata Rât une socială și eliminarea sărăciei, și în mod special în cazul comunităților margin- din Cluj-Napoca pe agenda publică locală și națională. Document adresat următoarelor instituții publice la alizate de romi care trăiesc în zone de locuire defavorizată. nivel național: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerul Dezvoltării Propunem deci, ca această abordare asumată în Documentul consultativ al Regionale și Administrației Publice, Ministerul Fondurilor Europene, Agenția Națională pentru Romi, Punctul Național de Contact pentru Implementarea Strategiei pentru Romi. Acordului de Parteneriat (vezi pp. 151-165) să devină un pilon de bază al Strategiei 2 Cele mai recente documente ale noastre elaborate în acest context sunt: Integrated housing program Naționale pentru Incluziune Socială și Reducerea Sărăciei (2014-2020), actualmente for marginalized communities, including Roma. The case of Pata Rât, Cluj-Napoca. Recommendations to în elaborare și al Strategiei Naționale privind Incluziunea Socială a Romilor (2012- Romanian public authorities (februarie 2013); Bugetarea participativă – instrument al dezvoltării urbane 2020), aflată în revizuire. incluzive, februarie 2013; Propuneri privind bugetarea politicilor locale de incluziune și coeziune socială și Astfel, eliminarea fenomenului segregării socio-spațiale se va defini ca un teritorială. Cazul zonei de locuire defavorizată Pata Rât, martie 2013. obiectiv transversal/orizontal al celor trei strategii care poate fi realizat prin mă- 3 Suprapunerea sub-dezvoltării regiunilor în care sunt plasate, cu disparitățile spațiale din interiorul unor suri multi-sectoriale, multi-anuale și beneficiare de fonduri multiple. unități teritorial-administrative (orașe mici și comune/sate) conduce la generarea unor situații caracteri- În toate cazurile locale ale segregării socio-spațiale, cheia soluțiilor trebuie să zate prin deprivări economice și sociale multiple, reproduse inter-generațional și cauzate de mecanisme fie teritorializarea agendei sociale, sau socializarea dezvoltării teritoriale, astfel în- care funcționează la diverse nivele. Ele au fost relevate și prin cercetarea derulată de Fundația Desire, cât comunitățile locale marginalizate (de romi) să beneficieze de politici de incluzi- între decembrie 2012 și iunie 2013, în 25 de localități din România în cadrul investigației internaționale une realizate și prin măsuri locative, precum și de politici de locuire care asigură „Faces and Causes of Roma Marginalization: Tools and methods for evaluation and data collection”, coor- donate de Centrul de Cercetare pentru Studii Economice și Regionale al Academiei Maghiare de Știință și incluziunea socială, iar cele două, împreună, să faciliteze o dezvoltare socio-spațială Centre for Policy Research de la Central European University, susținută de United Nations Development care să răspundă nevoilor economice și culturale ale acestor comunități. Program în continuarea anchetei realizate de cea din urmă în 2011. 4 Procesele care conduc la formarea (de multe ori în medii poluate) a cartierelor izolate social și stigmati- zate cultural în orașele mari ale României, precum și tipurile de segregare rezidențială urbană sunt anali- NOTE zate de noi prin cercetarea Spațializarea și rasializarea excluziunii sociale. Formarea socială și culturală a ‘ghetourilor țigănești’ în România în context European desfășurată între 2011-2016 (sparex-ro.eu). 5 Câteva exemple în ceea ce privește rolul administrației locale în crearea spațiilor locative marginali- 396 zate care fac imposibilă participarea locatarilor la viața societală a localității (cu condiții de locuire mai 397 mult sau mai puțin sau deloc adecvate): zona rezidențială Pata Rât (Cluj); campusul social Henri Coandă (Constanța); zona Cuprom (Baia Mare); cartierul Speranța și strada Muncii (Piatra Neamț); zona stației de epurare (Miercurea-Ciuc); cartierul Obor și cartierul Livada, locuințe sociale în foste cămine muncitorești (Călărași); zona malului râului Mureș, zona La barăci și Valea Rece (Tg. Mureș); zonă de locuințe de tip container și locuințe sociale în foste cămine muncitorești (Ploiești); zona Pieptănari din Tg. Frumos, satele Crucea și Zmeu aparținând comunei Lungani și satul Cozmești aparținând de comuna Stolniceni-Prăjescu ( județul Iași); zona Goldiș din Curtici ( județul Arad); rudăria din orașul Calafat și din comuna Cetate ( jude- țul Dolj), dar și din Oltenița, Curcani și Chirnogi ( județul Călărași); Bufa, Poligon și Feleud din orașul Aiud, satul Iclod al comunei Sâncel sau satul Pustă aparținând comunei Unirea ( județul Alba). 6 Definirea acestei strategii de dezvoltare drept prioritară se poate baza pe convingerile ideologice ale di- verselor partide politice sau pur și simplu rezultă din asumarea Strategiei Europa 2020 de către România în calitatea sa de stat membru al UE, strategie care definește dezvoltarea/creșterea incluzivă drept unul din palierele principale ale europenității.  PREVENIREA ȘI COMBATEREA EVACUĂRILOR –– pot promova interzicerea evacuărilor forțate în legislația României și tragerea FORȚATE – INSTRUMENT AL ELIMINĂRII la răspundere a celor care violează drepturile celor afectați; MARGINALIZĂRII SOCIALE1 –– pot promova îmbunătățirea prevederilor legislative din domeniu prin defini- rea unor măsuri care sprijină accesarea locuințelor sociale adecvate de către Cluj-Napoca, 12.10.2013. categoriile sociale cele mai vulnerabile, expuse cel mai puternic riscului evacuărilor forțate; –– pot să inițieze la nivel național un model de colaborare între sectorul locativ și I. Argument sectorul social, atât din punctul de vedere al mecanismelor instituționale, cât și În contextul înrăutățirii situației locative și a accesului la locuințe adecvate a catego- din punctul de vedere al conținutului măsurilor inter-sectoriale, socio-locative; riilor sociale marginalizate de-a lungul anilor 2000, cu deosebire ale celor care trăiesc în –– în locul celebrării unor pretinse sau reale „bune practici” legate de viața efemeră zone rurale sau urbane defavorizate, caracterizate de deprivări și stigmatizări multiple,2 a unor proiecte, pot să instituie practici sistemice în vederea asigurării incluzi- În condițiile în care mai ales din a doua jumătate a anilor 2000 în tot mai multe unii sociale prin măsuri locative garantate de guvernarea centrală în colabo- orașe din țară, în numele unor proiecte de regenerare urbană, autoritățile locale rare cu administrația publică județeană și locală; recurg la metode de eliminare a „pungilor de sărăcie” prin demolări și relocări ale –– pot să stimuleze modelul unei dezvoltări coezive și incluzive ca un cadru populației în zone marginale, poluate și segregate, care reproduc și agravează mar- adecvat al politicilor locative care nu neglijează teritorii, persoane și grupuri ginalizarea socio-teritorială a celor afectați,3 din punctul de vedere al investițiilor în infrastructura teritorială, locativă și so- În momentul în care Strategia Europa 2020 definește dezvoltarea incluzivă cială și care astfel poate corecta inegalitățile produse de piață; drept una dintre cele trei mari direcții strategice ale creșterii pe lângă realizarea –– pot să sprijine implementarea modelului de dezvoltare coezivă și incluzivă la unei creșteri inteligente și durabile,4 nivelul administrației locale, care nu recurge la practica evacuărilor forțate În perioada procesului de pregătire a noii perioade programatice a Fondurilor deoarece are capacitatea să asigure atât accesul la locuințe adecvate a per- Europene, proces marcat de recomandările Comisiei Europene cu privire la utilizarea în- soanelor și grupurilor expuse riscului excluziunii locative, cât și serviciile adi- crucișată a mai multor tipuri de fonduri în scopul promovării unor planuri integrate în care acente care întăresc capitalul financiar, social și simbolic al acestora; locuințele sociale sunt însoțite în special de intervenții în domeniul educației, sănătății și –– pot coordona implementarea programelor de dezvoltare la nivel local adre- 398 ocupării forței de muncă, precum și cu privire la interdicția de a utiliza fondurile europene sate comunităților marginalizate de romi din zone defavorizate. 399 pentru acțiuni care contribuie la orice formă de segregare și discriminare,5 În momentul în care Ministerul Fondurilor Europene recunoaște că planurile de La rândul său, Ministerul Fondurilor Europene va putea să gestioneze absorb- dezvoltare dedicate comunităților sărace din diverse zone urbane și rurale trebuie ția fondurilor UE în vederea satisfacerii nevoilor de dezvoltare și practici sistemice să includă investiții pentru îmbunătățirea condițiilor de locuit (prin activități de amintite mai sus. Astfel, el va putea contribui la prevenirea marginalizării sociale prin- construcție/ reabilitare) și a infrastructurii sociale, precum și măsuri de încurajare a tre altele prin crearea unor condiții care nu mai fac posibile evacuările forțate, și/sau ocupării forței de muncă, dar și activități pentru dezvoltarea integrată a comunității,6 prin capacitarea autorităților și a comunităților locale de a elimina aceste practici. Este nevoie ca Guvernul României să promoveze în: –– Planul Național de Dezvoltare a României pentru perioada următoare, II. Recomandări cu privire la inițiative comune ale Ministerului Muncii, Familiei, –– Strategia Națională pentru Incluziune Socială și Reducerea Sărăciei (2014-2020), Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerului Dezvoltării Regionale și –– Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând Administrației Publice și Ministerului Fondurilor Europene în domeniul social-locativ, minorității romilor pentru perioada 2012-2020, în vederea:7 –– Acordul de Parteneriat între România și Uniunea Europeană pentru perioada de –– asigurării accesului categoriilor marginalizate la locuințe adecvate în zone ne- programare 2014-2020, segregate și corelarea măsurilor locative pentru combaterea excluziunii sociale –– Legea locuințelor, (de exemplu, subvenționare de chirii, microcredite avantajoase pentru locuințe) –– Legea privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, cu măsuri de incluziune socială activă în domeniul ocupării și accesului la servi- –– Legea administrației publice locale, cii publice de calitate; măsuri și reglementări specifice pentru prevenirea și combaterea evacuărilor –– dezvoltării fondului locativ public ca mijloc pentru crearea locurilor de muncă și forțate, ca instrument al diminuării marginalizării sociale și asigurării drepturilor creștere economică și promovarea angajării persoanelor aparținând unor gru- locative ca drepturi sociale fundamentale. puri vulnerabile în programul național de construire de locuințe sociale; Față de această provocare, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și –– protecției sociale a persoanelor și grupurilor vulnerabile în fața riscului excluziu- Persoanelor Vârstnice, împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației nii locative printr-un set de măsuri de servicii integrate; Publice: –– promovării și susținerii financiare pe plan local a utilizării politicilor locative ca  instrumente ale incluziunii sociale, respectiv a aplicării principiului incluziunii so- –– capacitarea, printr-un sistem integrat de servicii socio-educaționale, socio- ciale în domeniul locativ. ocupaționale și medicale, a chiriașilor aparținând unor grupuri vulnerabile în ve- derea asigurării continue a drepturilor lor locative. a. Recomandări privind eliminarea practicilor de evacuare forțată: –– prevenirea și combaterea evacuării forțate prin măsuri legislative ca fenomen care pro- duce și agravează marginalizarea socio-teritorială a grupurilor vulnerabile, precum romii; –– interzicerea practicilor de evacuare forțată în cazul proiectelor de „regenerare urbană”, astfel încât, dacă este nevoie de așa ceva, relocarea populației afec- tate să se întâmple din timp, cu consultarea și protecția adecvată a acesteia, NOTE eventual în sistemul de distribuire a locuințelor sociale în cartiere integrate, prin 1 acte compensatorii (de exemplu, prin acordare de punctaj suplimentar datorită Document elaborat de Enikő Vincze în contextul campaniei Amnesty International din anul 2014 pen- căruia persoanele respective se califică în cursa pentru locuințe sociale în anul tru oprirea evacuărilor forțate în România. Document prezentat următoarelor structuri ale administrați- ei publice de la nivel național: Prim-ministrul României, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și evacuării, și, după caz, prin asigurarea unor locuințe de tranzit adecvate conti- Persoanelor Vârstnice, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Fondurilor nuării normale a vieții sau prin alte proceduri); Europene, Agenția Națională pentru Romi. –– legalizarea așezămintelor informale și îmbunătățirea condițiilor de trai (locuințe, 2 Precum ni se relevă din date EUROSTAT, sau prin analize precum Study on Housing Exclusion: Welfare infrastructură, acces la servicii publice), ca modalitate de evitare a evacuărilor for- Policies, Housing Provisions and Labor Markets, European Commission, 2010; Monica Constantinescu, țate și a transformării locatarilor în persoane fără adăpost, și, dacă este de dorit Mariana Dan: Locuințele sociale în România – o analiză de ansamblu, Calitatea Vieții, XVI, nr. 1–2, 2005, și posibil, completarea acestor proceduri cu măsuri prin care locațiile respective pp. 1-15; Diagnoza locuirii: lipsa unei locuinţe şi locuirea în condiţii precare, ICCV și INS, 2004; Dumitru devin vecinătăți mixte și respectabile din punct de vedere social; Sandu: Social Disparities in the Regional Development and Policies of Romania, International Review of –– prevenirea evacuărilor forțate pe motiv de neplată a chiriei și utilităților, printr-un Social Research, February 2011, 1-30; Roma Social Mapping, World Bank, 2005; Study on diagnostics and sistem integrat pentru semnalarea, prevenirea și managementul cazurilor expu- policy advice for supporting Roma inclusion in Romania, World Bank, 2005. 3 se riscului evacuării. Procese investigate spre exemplu de către Fundația Desire în 25 de localități din România prin cerceta- rea contextuală Faces and Causes of Roma Marginalization: Tools and methods for evaluation and data collection, (inițiativă comună derulată în trei țări a United Nations Development Program, Open Society 400 b. Recomandări privind asigurarea unor locuințe accesibile și adecvate categorii- 401 Foundation’s Roma Initiatives Office, the Making the Most of EU Funds for Roma Inclusion program, lor marginalizate: Center for Policy Studies at Central European University); sau de cercetarea derulată în cinci orașe din –– asigurarea drepturilor locative tuturor cetățenilor ca drept social-economic fun- România în cadrul proiectului Spațializarea și rasializarea excluziunii sociale. Formarea socială și cultura- damental printr-un program național amplu de construire de locuințe sociale lă a ‘ghetourilor țigănești’ în România în context European derulat între 2011-2014; sau de documentarea care corespund standardelor naționale și internaționale de locuire, precum și făcută de Amnesty International și de European Roma Rights Centre asupra cazurilor de evacuare și relo- prin promovarea unor măsuri afirmative care facilitează accesul persoanelor din care în orașele Miercurea Ciuc, Cluj-Napoca, Baia Mare, Piatra Neamț, și mai recent în Eforie Sud. grupuri vulnerabile la aceste locuințe sociale din vecinătăți mixte; 4 Strategia Europa 2020. –– atragerea fondurilor europene în vederea finanțării programului național de 5 Document de lucru al serviciilor Comisiei. Elemente ale unui cadru strategic comun 2014 – 2020 pentru construire de locuințe sociale pentru persoane aparținând unor grupuri margin- Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul euro- alizate (cu venituri reduse sau fără venituri) și comunități marginalizate (plasate pean agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, martie 2012. 6 în teritorii dezavantajate), acest program fiind, după caz, completat de măsuri Acord de parteneriat propus de România pentru perioada de programare 2014-2020. Primul proiect, de desegregare teritorială; octombrie 2013. 7 Vezi de exemplu: EUROCITIES Statement on the role of publicly supported housing in the European –– evitarea creării unor cartiere întregi de locuințe sociale dedicate în exclusivitate Union, 2011: “The housing sector is crucial to both economic growth and social inclusion in Europe’s grupurilor vulnerabile (cu școli, unități de petrecerea timpului liber etc. proprii), cities. It facilitates social cohesion, urban regeneration and job creation. Supporting affordable housing care sunt expuse riscului stigmatizării și segregării sociale, și astfel reproduc și and housing of higher quality also expands opportunities for social and economic mobility. Public support agravează marginalizarea socială; plays a role in optimizing supply in the housing market”; sau Guidelines on social housing. Principles and –– program național amplu de regenerare a clădirilor din patrimoniul public în rețeaua Examples, United Nations, 2006: The gap between income and housing prices has continued to widen cărora se pot distribui echitabil, în rândurile diferitelor categorii sociale, aparta- across the region, making housing less affordable. At the same time, many countries have seen both a mente cu chirii subvenționate în funcție de situația socio-economică a chiriașilor; decline in the role of the state in the housing sector and a growing reliance on market forces to satisfy –– susținerea unor parteneriate public-privat în domeniul construcțiilor de locuințe housing demand. Consequently, the housing needs of the poor and vulnerable are often inadequately în vederea preluării unui anumit procent din apartamentele construite de firme addressed. The availability of affordable housing, however, is crucial for individuals’ well-being and for private în sistemul de locuințe publice, construcțiile fiind susținute de adminis- ensuring a socially cohesive society. It is also an important factor in economic productivity: affordable housing is a prerequisite for labour mobility and an essential part of the creation of an environmental po- trațiile locale prin concesionare de terenuri, dezvoltarea infrastructurii în zonă și licy conducive to the development of enterprise and job creation. alte facilități acordate firmelor;  402 PROPUNERI DE MODIFICARE A PROCEDURII ACTUALE DE ATRIBUIRE A LOCUINŢELOR SOCIALE 1 Cluj-Napoca, Noiembrie 2015 I. CRITERII DE ELIGIBILITATE PRIVIND ACCESUL LA LOCUINȚE SOCIALE Propunem respectarea strictă a prevederilor Legii locuinței (art. 42 şi 48) cu privire la neeligibilitate și/sau la destinația locuințelor sociale, și eliminarea celorlalte criterii definite drept criterii de eligibilitate în HCL 150/2013. Art. 48: „Nu pot beneficia de locuinţe sociale, potrivit prezentei legi, persoanele sau familiile care: a) deţin în proprietate o locuinţă; b) au înstrăinat o locuinţă după data de 1 ianuarie 1990; c) au beneficiat de sprijinul statului în credite şi execuţie pentru realizarea unei locuinţe; d) deţin, în calitate de chiriaş, o altă locuinţă din fondul locativ de stat.” Art. 42. „Au acces la locuință socială, în vederea închirierii, familiile sau persoanele cu un venit mediu net lunar pe persoană, re- alizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câștigului salarial mediu net lunar pe total economie, comunicat de Institutul Național de Statistică în ultimul Buletin statistic anterior lunii în care se analizează cererea, precum și anterior lunii în care se repartizează locuința”. ÎN PROCEDURA EXISTENTĂ RECOMANDĂRI GALIL DE MODIFICARE PROIECT HCL Primărie 1. Solicitanţii să fie cetăţeni români. I.A.2. Solicitanţii care au domiciliul stabil în Propunem menționarea explicită: „„Solicitanții care au domiciliu în municipiul Cluj-Napoca. Domiciliul stabil în municipiul Cluj- municipiul Cluj-Napoca” Napoca include și cazurile persoanelor care sunt persoane fără locuință sau fără domiciliu, așa cum sunt ele recunoscu- te prin buletinele provizorii eliberate cu mențiunea Cluj-Napoca fără domiciliu, sau fără locuință. II.A.3. Solicitanții şi/sau membrii familiei de Propunem eliminarea acestui criteriu. În grd. I ai acestora (soţ, soţie, copii care locu- cazul persoanelor fără adăpost, ocupa- iesc şi gospodăresc împreună) care nu ocu- rea abuzivă a unui imobil este o soluție pă şi nu au ocupat abuziv un imobil aflat în disperată care nu poate să fie motiv al proprietatea Statului Român/în administrarea neeligibilității, din contră ar trebui să fie Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca/ semn că aceste persoane au nevoie de Municipiului Cluj-Napoca, ori în proprietatea o locuință socială. Municipiului Cluj-Napoca, pe raza municipiu- lui Cluj-Napoca. I.A.4. Solicitanții şi/sau membrii familiei de Modificarea acestei prevederi ast- grd. I ai acestora (soț, soție, copii care locu- fel încât ea să nu îngrădească accesul iesc şi gospodăresc împreună), care nu au la locuințe sociale a persoanelor margi- deţinut, nu dețin şi nu au înstrăinat o locuință nalizate social ține de modificarea legii proprietate personală sau o cota parte din su- locuinței, și nu de competența CL. prafata utila a unei locuințe, mai mare de 18 mp., pe teritoriul României, dupa 01.01.1990. I.A.5. Solicitanții şi/sau membrii familiei de grd. I ai acestora (soț, soție, copii, care locu- iesc şi se gospodăresc împreună), care nu dețin, nu au deținut şi nu au înstrăinat o su- prafata de teren construibil mai mare de 150 mp. pe teritoriul Romaruei, după 01.01.1990. 1 Primele două coloane ale acestui document au fost elaborate în noiembrie 2015 de către Grupul de Acțiune Locală pentru Incluziune Locativă (GALIL) înființat în Cluj-Napoca în cadrul programului Local Engagement for Roma Inclusion, un program al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. Documentul a fost depus de către GALIL în atenția Primăriei și Municipiului Cluj-Napoca și a fost publicat pe pagina de internet a primăriei, în perioada consultării publice lansate de cea din urmă cu privire la posibilitatea modificării criteriilor de atribuire de locuințe sociale din fondul locativ public (http://www.primariaclujnapoca.ro/userfiles/ files/proiect%20locuințe.pdf, pp. 26-46). În cea de-a treia coloană a tabelului prezentat aici am inclus textul din referatul care a stat la baza proiectului de HCL ela- borat de comisia mixtă de locuire din fond de stat, care a fost varianta aprobată de către Consiliul Local în decembrie 2015 (Referatul este accesibil aici http://www. primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/referat%20locuințe.pdf). 403  404 I.A.6. Solicitanții şi/sau membrii familiei de grd. I ai acestora (soț, soție, copii care locu- iesc şi gospodăresc împreună), care nu au deţinut, nu deţin şi nu au înstrăinat o casa de vacanță, proprietate personală, pe teritoriul României după 01.01.1990. I.A.7. Solicitanții şi/sau membrii familiei de grd. I ai acestora (soț, soție, copii, care locuiesc şi gospodăresc împreună), cu dublă cetățenie, care nu dețin, nu au deținut şi nu au înstră- inat o locuință proprietate personală sau o cota parte din suprafata utilă a unei locuințe, mai mare de 18 mp., pe teritoriul României şi nici pe teritoriul țării unde are o altă cetățenie, după 01.01.1990. I.A.8. Solicitanții şi/sau membrii familiei de grd. I ai acestora (soț, soție, copii, care lo- cuiesc şi gospodăresc împreună) , cu dubla cetățenie, care nu dețin, nu au deținut şi nu au înstrăinat o suprafata de teren construibil mai mare de 150 mp. pe teritoriul României, şi nici pe teritoriul țării unde are o altă cetățenie, dupa 01.01.1990. I.A.9. Solicitanții şi/sau membrii familiei de grd. I ai acestora (soț, soție, copii care locuiesc şi gospodăresc împreună), cu dubla cetățenie, care nu au deținut, nu dețin şi nu au înstrăi- nat o casa de vacanță, proprietate personală, pe teritoriul României, şi nici pe teritoriul tarii unde are o altă cetățenie, după 01.01.1990. 405  406 I.A.10. Solicitanții şi/sau membrii familiei de Propunem menționarea explicită că se consi- “Solicitantii şi/sau membrii fa- grd. I ai acestora (soț, soție, copii care locu- deră venit toate tipurile de venit recunoscute miliei de grd. I ai acestora (sot, iesc şi se gospodăresc împreună), care au un de Legea asistenței sociale și Legea zilierului sotie, copii care locuiesc şiv se venit mediu net lunar pe persoană, realizat în 52/2011, deci inclusiv veniturile realizate pe gospodaresc impreuna), care ultimele 12 luni,sub nivelul câştigului salarial bază de contracte de muncă pe perioadă de- au un venit mediu net lunar pe mediu net lunar pe total economie, comunicat terminată, veniturile care provin din diversele persoana, realizat in ultimele 12 de Institutul Național de Statistică în ultimul beneficii de asistență socială, veniturile care luni,sub nivelul caştigului salari- Buletin statistic anterior lunii in care se anali- provin din muncile ziliere declarate la admi- al mediu net lunar pe total eco- zeaza cererea, precum şi anterior lunii in care nistrația financiară. nomie, comunicat de Institutul se repartizeaza locuință Propunem menționarea explicită a faptului că National de Statistica in ultimul și persoanele fără venit se încadrează în ca- Buletin statistic anterior lunii tegoria persoanelor care au un venit mediu in care se analizeaza cererea, net lunar pe persoană sub nivelul câștigului precum şi anterior lunii in care salarial mediu net lunar pe total economie. se analizează cererea, dovedit Conform Legii 116/2002 aceste persoane ar prin contracte de muncă, cupon trebui să fie identificate ca persoane mar- de pensie, convenții civile, PFA, ginalizate social de aparatul de specialitate drepturi de autor, dividente, al Primăriei (art. 24), și să beneficieze de un participații, venituri din drepturi suport care să asigure dreptul lor la locuință și de asistență socială sau orice servicii publice de strictă necesitate (art. 25), iar alte documente legale cu privi- Consiliul Local are obligația de a analiza modul re la venituri.” în care au fost aplicate aceste măsuri (art. 27). Astfel se evită ca persoanele fără venit, sau persoanele cu alte venituri decât cele obți- nute din angajări pe bază de contract de muncă pe perioadă nedeterminată, să fie excluse de la accesul de locuință socială. Dacă aceste venituri nu se recunosc ca ve- nituri care contează în constatarea statutului de aplicant eligibil, atunci criteriul „venitului permanent” ca și criteriu de eligibilitate este un criteriu care îi discriminează și îi exclude exact pe cei care se află în cele mai precare situații economice. Menționăm că noul Cod al Muncii încurajea- ză contractele pe perioadă determinată atât în sectorul public, cât și în sectorul privat. În plus, legea zilierului (Legea 52/2011) a apărut ca ur- mare a existenței unui segment larg de popula- ție care lucrează cu regularitate, dar în sectoare unde reglementarea muncii este mai dificilă. Ignorarea acestor categorii înseamnă împiedi- carea accesului unei categorii precare, care se susține însă prin muncă proprie. De altfel, având în vedere condițiile actuale ale pieței muncii, însăși noțiunea de „venituri perma- nente” este o himeră, pentru că și persoanele cu contract pe perioadă nedeterminată (din ce în ce mai puține) își pot pierde locul de muncă. I.A.11. Solicitanții care pot face dovada unui Propunem eliminarea acestui punct, ast- „Solicitanții care pot face dova- venit permanent reglementat prin legislatia in fel încât criteriul de eligibilitate referitor da unui venit reglementat prin vigoare, în vederea achitării chiriei lunare şi a la venit să se definească doar prin para- legislația în vigoare, în vede- cheltuielilor aferente întreținerii locuinței. graful de mai sus. rea achitării chiriei lunare și a cheltuielilor aferente întreținerii locuinței, dovedit prin contract de muncă în valabilitate certifi- cat angajator, cupon de pensie, convenții civile, PFA, sau altele asemenea. Pentru îndeplinirea criteriului nu sunt considerate eligibile veniturile din drepturi de asistență socială.” 407  408 I.A.12. Solicitanții şi/sau membrii familiei de grd. I ai acestora (soț, soție, copii care locu- iesc şi gospodăresc împreună), care nu au beneficiat de sprijinul statului în credite si executie pentru realizarea unei locuințe. I.A.13. Solicitanții şi/sau membrii familiei de Propunem analiza detailată a cazurilor grd. I ai acestora (soț, soție, copii care locu- în care solicitantul figurează pe contrac- iesc şi gospodăresc împreună), care nu dețin, tul de închiriere al părinților, însă aplică în calitate de chiriaş, o altă locuinţă din fondul pentru o locuință socială separată, prin- locativ de stat, nerevendicată în baza legilor tre motive numărându-se creșterea nu- speciale. merică a familiei și deci spațiul locativ in- suficient raportat la persoanele locatare. La cererea solitantului, această situație poate fi probată printr-o anchetă socială întocmită de DASM în intervalul perioa- dei de depunere a cererilor de locuințe sociale. I.A.14. Solicitanții şi/sau membrii familiei de Se propune eliminarea acestui criteriu grd. I ai acestora (soț, soție, copii care locu- de eligibilitate. Dacă se dorește luarea iesc şi gospodăresc împreună), care nu au în considerare a acestei situații în atri- fost evacuati in urma rezilierii contractului de buirea de locuințe sociale, ea se poate închiriere încheiat cu Municipiul Cluj-Napoca, introduce printre criteriile de selecție, din culpa lor. prin punctarea cu un anumit număr de puncte a aplicanților care nu au fost eva- cuați din acest motiv. De asemenea, se propune definirea ex- plicită a culpei proprii, precum și anali- za în fiecare caz a măsurilor pe care Primăria le-a luat, conform legii privind prevenirea marginalizării sociale, în ve- derea prevenirii unei astfel de evacuări, și doar dacă se dovedește că Primăria a luat toate măsurile adecvate și totuși tre- buia să recurgă la rezilierea contractului, doar atunci să se țină cont de acest lu- cru. La cererea solitantului, această si- tuație poate fi probată printr-o anchetă socială întocmită de DASM în intervalul perioadei de depunere a cererilor de lo- cuințe sociale. I B 2 „Solicitanții care nu au domiciliu stabil în „Solicitanții care nu au domiciliu municipiul Cluj-Napoca” în municipiul Cluj-Napoca” I B 11 . „Solicitanții care nu pot face dovada „Solicitanții care nu pot face unui venit permanent reglementat prin le- dovada unui venit reglementat gislatia în vigoare, în vederea achitării chiriei prin legislatia în vigoare, în lunare şi a cheltuielilor aferente întreținerii vederea achitării chiriei lunare locuinței.” şi a cheltuielilor aferente întreținerii locuinței, dovedit prin contract de muncă în valabilitate certificat de angajator, cupon de pensie, convenții civile, PFA, sau altele asemenea.” 409  410 II. CONDIȚII DE ELIGIBILITATE LA ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI DE ÎNCHIRIERE La data încheierii contractului de închiriere, so- Propunem aplicarea Art. 23 al Hotărârii licitantul şi membrii familiei de grd. I (soț, soție, 1275/2000 privind normele metodologice copii ai acestuia, care locuiesc şi gospodăresc de punere în aplicare a legii locuinței: împreună), va prezenta o declarație notarială, În vederea încheierii contractului de închi- nu mai veche de trei zile, care să ateste res- riere pentru locuinţe sociale sau de nece- pectarea criteriilor de eligibilitate pentru toți sitate, beneficiarii de repartiţii vor prezenta membrii farniliei care urmeaza a fi incluşi cu următoarele documente: drepturi locative in contractu! de închiriere. a) repartiţia emisă de consiliul local; b) buletinul/cartea de identitate; c) declaraţie şi adeverinţă de venit net lu- nar realizat pe ultimele 12 luni, pentru fie- care dintre membrii familiei care realizează venituri; d) alte documente, după caz, din care pot să rezulte unele drepturi pe care le-au do- bândit în legătură cu închirierea locuinţei. Dacă, la momentul încheierii contractului de închiriere/procesului-verbal de predare-primire al locuinței, solicitantului şi membrilor farnili- ei de grd. I (soț, soție , copii) ai acestuia, care locuiesc şi se gospodăresc împreună, care nu mai indeplinesc criteriile de eligibilitate avute în vedere la includerea în lista de prioritaţi, li se va anula repartiţia de locuință. III. CRITERII DE SELECȚIE: I. Punctaj acordat pentru conditii de locuit: 1. Pentru chirie în locuință privată cu con- Acest criteriu de selecție îi exclude pe tract de închiriere vizat de Administratia cei care locuiesc în chirie cu contract Financiara Cluj, având durata: nevizat de Administrația Financiară Cluj, - sub 1 an..........................................................2p deci pe cei care se află, cu cea mai mare - între 1-2 ani.....................................................3p probabilitate, în situații economice mai - între 2-3 ani....................................................7p precare decât cei care locuiesc în chirii - între 3 -4 ani..................................................10p pe baza unor contracte de închiriere vi- - între 4-5 ani...................................................15p zate de fisc. - peste 5 ani.....................................................20p Propunem amendarea acestui criteriu Se consideră validate din punct de vedere de selecție în așa fel încât și cei care lo- al încadrării în acest criteriu contractele de cuiesc în altfel de chirii (de exemplu în închiriere care, prin data vizei Administratiei chirie pe bază de contract de comodat Financiare, dovedesc înregistrarea lor în care asigură dreptul de folosință a locu- intervalul de valabilitate a contractului de inței respective în regim gratuit) să do- închiriere. bândească punctele similare în funcție de durata închirierii. 411  412 2. Daca solicitantul şi membrii familiei sunt Propunem recunoașterea calității de tolerati intr-un imobil, in functie de mp. spa- tolerat într-un imobil cazul persoanelor tiu de locuit (suprafata utila ), ce revine pe care locuiesc într-o locuință improvizată membru de familie: și/sau fără contract de închiriere și/sau - mai mare de 12 mp. ........................................0p în locuințe fără autorizație de constru- - mai mare de 10 mp., dar mai mica, cel mult cție, și/sau în adăposturi ale autorități- egala cu 12..........................................................4p lor locale, sau adăposturi informale. În - mai mare de 8 mp., dar mai mica, cel mult aceste cazuri, dovada se poate face prin egala cu 10 m......................................................7p dovezile puse la dispoziție de către pro- - mai mica de 8 m.............................................10p prietarii locuințelor închiriate cu contract Dovada numarului de membri de familie, se de comodat în regim gratuit, sau de că- face cu adeverinta eliberata de Asociatia de tre administratorii de adăposturi. La ce- proprietari/locatari, din care sa rezulte su- rerea solitantului, această situație poate prafata utila a imobilului precum şi numarul fi probată printr-o anchetă socială întoc- persoanelor care au figurat la calcularea chel- mită de DASM în intervalul perioadei de tuielilor comune pentru intreg anul anterior depunere a cererilor de locuințe sociale. depunerii cererii, defalcat lunar, şi copii dupa B.I/C.L ale tuturor locatarilor apartamentului respectiv. In cazul in care in imobil, nu este constituita Asociatie de proprietari/locatari, dovada se face prin declaratie notariala a solicitantului.In caz de neconcordanta, nu se acorda punctaj la acest criteriu. Propunem introducerea unor noi criterii „3. Persoane găzduite la data de selecție la capitolul condiții de locu- depunerii cererii în unități de it. Ele se pot fundamenta pe Anexa 1 a asistență socială cu cazare în Legii locuinței care definește standarde- structuri din municipiul Cluj- le locuințelor, pe Legea privind preveni- Napoca. 2p” rea marginalizării sociale care definește starea de marginalizare socială ca o sta- re care se manifestă prin absenţa unui minimum de condiţii sociale de viaţă, dar și pe criteriile stabilite de sistemul de re cenzare a locuințelor din România, care face distincție dintre locuințele convenți- onale și alte tipuri de locuințe. Astfel, să se acorde puncte pentru persoanele și familiile aplicante care: - locuiesc în locuință cu condiții impro- prii: (a) fără bucătărie ........... 5p, (b) fără toaletă în casă ... 7 p, (c) fără acces la curent ............ 10p, (d) fără acces la apă și canalizare ........... 10 p - locuiesc în locuință neconvențională, și/sau improvizată (unitate mobilă, uni- tate provizorie, adăposturi sau structuri provizorii, de ex. barăci, alte unități ne- destinate locuirii dar care sunt locuite) .......... 40 p - locuiesc în locuințe cu o suprafață mai mică de 8 mp/membru familie indiferent de calitatea de tolerat, sau de tipul locu- inței (convențională sau nu, cu sau fără autorizație de construcție, etc) ........ 20 p Aceste condiții de locuire se pot proba prin anchetele sociale întocmite de că- tre DASM. 413  414 II. Starea civilă Chiar dacă starea civilă pare să fie un criteriu neutru de selecție, acest cri- teriu are un efect de discriminare indi- rectă față de alte tipuri de familii decât familia recunoscută ca familie de către acest HCL, de către criteriile de selec- ție, și de către fomrularul de aplicație. Se propune redefinirea acestui set de criteriu de selecție din starea civilă în, de ex, Persoanele care compun gos- podăria ce aplică pentru locuință soci- ală, utilizând terminologia folosită de Recensământul românesc. Pentru punctele a-c se puncteaza doar una Propunem ca pe lângă actul de căsă- din situatii. torie legală care dovedește relația de a. casatorit fără copil..........................................2p conviețuire sau de gospodărire în co- b. căsătorit cu copil..............................................3p mun, să se recunoască drept validă și c. necasatorit, vaduv, divorţat fără copii in in- declarația pe propria răspundere prin tretinere................................................................. care partenerii de viață declară că se 5p gospodăresc împreună și au sau nu au d. familie monoparentala.................................10p copii pe care îi cresc împreună. Astfel, e. copiii aflati in intretinere pana la varsta de propunem ca la punctul (a) în loc de 18 ani, precum şi cei pana Ia varsta de 25 de căsătorit fără copil să se menționeze, ani care işi continua studiile universitare la zi şi persoană care se gospodărește îm- care nu realizeaza venituri, pentru fiecare copil. preună cu un partener de viață fără co- ...............................2p pil, iar la punctul (b) în loc de căsătorit cu copil să se menționeze persoană care se gospodărește împreună cu un partener de viață cu copii în întreținere. Propunem atribuirea mai multor puncte pentru copiii aflaţi în întreţinere. Se mai propune acceptarea unei declarații pe proprie răspundere conform căreia per- soana aplicantă la locuință socială are copil/copii în întreținere (de ex nepot/ nepoată), chiar dacă în mod oficial nu a înfiat acel copil, sau nu are dovadă că ar fi părinte surogat, sau asistent perso- nal al copilului. Propunem introducerea și a altor situații care să se puncteze la acest capitol: Adult căsătorit sau necăsătorit sau care se gospodărește sau nu împreună cu un partener / o parteneră de viață, care se gospodărește împreună cu părinții săi și/sau îi are în întreținere și/sau în în- grijire pe cei din urmă. Drept dovadă se prezintă o declarație pe proprie răspun- dere. Sau la depunerea dosarului să solicite întocmirea unei anchete sociale care să adeverească faptul că e vorba de o familie multigeneraţională care lo- cuieşte şi se gospodăreşte împreună. 415  416 III. Venitul mediu net/membru de familie (sot. sotie, copii): - mai mic decat venitul net minim pe economie Deoarece nivelul venitului ca și “- mai mic decat venitul net mi- ...............................................................................20p caracteristică a situației economice nim pe economie 30p - intre venitul net minim şi venitul net mediu pe care îi face pe aplicanți să fie benefi- - intre venitul net minim şi veni- economie........................................................... 10p ciari de locuințe sociale, conform legii, tul net mediu pe economie 20p. este cel mai crucial criteriu al atribuirii Dovada venitului este probata locuinței sociale, se propune ca puncta- prin: jul acordat în funcție de nivelul venitului - adeverinta eliberata de anga- să fie mult mai mare. jator pentru ultimele 12 luni cu - mai mic dacât venitul net minim pe detaliere lunara, pentru venitu- Dovada venitului este probata prin: economie ..... 45 p rile obtinute ca urmare a unor - adeverinta eliberata de angajator pentru ul- - între ventul net minim și venitul net contracte de munca incheiate in timele 12 luni cu detaliere lunara, pentru veni- mediu pe economie ..... 20 p. conditiile legii; turile obtinute ca urmare a unor contracte de - acte eliberate de catre auto- munca incheiate in conditiile legii; Propunem următoarele mențiuni explicite: ritatile statului care sa dovede- - acte eliberate de catre autoritatile statului - Adeverință eliberată de angajator, dacă asca venitul realizat in ultimele care sa dovedeasca venitul realizat in ultimele este cazul, pentru ultimele 12 luni, sau 12 luni, pentru acele venituri re- 12 luni, pentru acele venituri realizate ca urma- pentru numărul de luni lucrate la acest alizate ca urmare a desfăşurarii re a desfăşurarii unei activitati generatoare de angajator, indiferent dacă este un con- unei activitati generatoare de venituri, legal constituite (conventii civile, PFA, tract de muncă pe perioadă determina- venituri, legal constituite (con- drepturi de autor, dividente, participatii sau al- tă, sau unul pe perioadă nedeterminată, ventii civile, PFA, drepturi de tele semenea) sau un contract de muncă zilieră. autor, dividente, participatii, ve- - Venitul obținut printr-un contract care nituri din drepturi de asistență atestă statutul de angajat ca asistent socială, sau altele semenea)” personal al unei persoane cu handi- cap grav este și el un venit care poate fi probat ori prin documentele depuse de aplicant, ori prin documentele aflate în evidența DASM, în ambele cazuri so- clitantul de locuință socială fiind obligat să depună o declarație pe propria răs- pundere în acest sens. De asemenea, propunem următoarele COMPLETĂRI: (1.) Pentru a se susține în mod explicit că și veniturile din beneficiile sociale sunt forme de venit care contează în atribuirea locuințelor sociale, se propune adăugarea acestui set de documente justificatoare prin care se probează do- vada venitului. Acte eliberate de către autoritățile statutului care să dovedeas- că diversele beneficii de asistență socială conform definiției acestora în Legea asistenței sociale (Ajutorul social sub forma venitului minim garantat (reglemen- tat prin Legea 416/2001 modificată și completată prin Legea 276/2010); Alocația pentru susținerea familiei (destinată familiilor care au în creștere și îngrijire copii în vârstă de până la 18 ani, fiind reglementată prin Legea 277/2010); Ajutorul pentru încălzire cu lemne, cărbuni și combustibili petrolieri sau cu gaze natu- rale (fiind reglementat de OUG 70/2011 si HG 920/2011); Alte ajutoare sociale: alocația de stat pentru copii, îndemnizația de creștere a copilului, stimulentul de inserție, indemnizația lunară, sprijinul lunar). SE PROPUNE CA APLICANȚII SĂ DEPUNĂ LA DOSAR DOAR CUPOANELE AFERENTE ACESTOR VENITURI DIN ULTIMA LUNĂ DINAINTEA DEPUNERII CERERII DE LOCUINȚĂ SOCIALĂ, IAR - DACĂ CONSIDERĂ CĂ ARE NEVOIE DE ELE - COMISIA DE ATRIBUIRE DE LOCUINȚE SOCIALE SĂ CEARĂ ALTE ACTE DOVEDITOARE PE CALE OFICIALĂ CA DE LA UN DEPARTAMENT AL PRIMĂRIEI (DASM) CĂTRE ALT DEPARTAMENT AL PRIMĂRIEI (PATRIMONIU). (2.) Se propune menționarea explicită a nevoii depunerii declarațiilor pe propria răspundere cu privire la totalul venitului și/sau cu privire la absența ve- niturilor. Pentru simplificarea procedurii, se propune a se cere Declarație pe propria răspundere din partea solicitantului despre totalul venitului pe familie și numărul membrilor familiei. Sau, după caz: Declarația pe propria răspundere din partea solicitantului, despre faptul că familia nu are nici un fel de venit, nici veni- turi din angajări de diverse tipuri (perioadă determinată, nedeterminată, muncă zilieră etc), și nici beneficii de asistență socială, deci se încadrează în categoria de venituri care aduce cele mai multe puncte. (3.) Se propune menționarea explicită a depunerii unor documente care să probeze pensia de bătrânețe sau pensia anticipată, pensia de boală, pensia de handicap, pensia de urmaș, pensia de veteran de război, sau alte tipuri de pen- sii. Se propune ca cuponul de pensie din ultima lună dinainte de depunerea cererii să fie documentul justificator cu acest scop. 417  418 IV. Studii: Propunem ca studiile să nu fie puncta- te, având în vedere caracterul social al acestor locuinţe. În condițiile în care în România procen- tul persoanelor între 30 și 34 de ani care au studii terțiare este doar de cir- ca 28% (vezi datele EUROSTAT), acest criteriu este unul elitist, fiind un criteriu de selecție care defavorizează foarte multe persoane, și în mod deosebit de- favorizează persoanele marginalizate care nu au resurse, precum nici părinții lor nu au avut resurse adecvate pentru absolvirea acestui nivel de studiu. De asemenea, chiar dacă criteriul studiilor este aparent un criteriu neutru, el acțio- nează ca o formă de discriminare indi- rectă împotriva persoanelor de etnie romă. Luând în considerare că (conform Recensământului 2011) doar 0.7% dintre persoanele declarate de etnie romă au studii superioare, punctarea studiilor doctorale și a studiilor universitare cu atât de multe puncte are un efect dis- criminatoriu față de romi. Se punctează ultima forma de studii absolvita cu diploma. a) studii doctorale…………………………….........….45p b) studii universitare……………………......…......…40p c) şcoli tehnice, postliceale, şcoli de maiştri, colegii, subingineri............................................35p d) studii medii, licee, şcoli profesionale ……..... ...............................................................................30p e) studii generale………………………….......……....20p f) fără studii, studii primare……………....…….……5p V. Vechimea in muncă: - vechimea în muncă probată prin orice do- Se propune ca să se considere vechi- cument care atestă vechimea în muncă, cum mea în muncă a tuturor persoanelor ar fi: copie a cărţii de muncă, adeverință eli- care sunt introduse în aplicația pentru berata de angajator, extras REVISAL eliberat locuință socială, și nu doar vechimea în de Inspectoratul Teritorial de Munca Cluj, ade- muncă a solicitantului. verință eliberată de Casa Naționala de Pensii Publice etc. (se acordă doar pentru solicitant) 1pct. pentru fiecare an, fără a se depăşi 40 p 419  420 VI. Condiţii speciale: - pentru vechimea solicitării (vechimea Propunem ca dovada aceste vechimi să depunerii dosarului) de locuință (începând se facă pe baza evidențelor Primăriei, și cu anul 1997) şi pentru categorii speciale de nu neapărat pe baza dovezilor depuse Solicitanți: la dosar de către aplicanți. a) până la un an vechime……...…0p b) pentru fiecare an de vechime a solicitarii .......2p Propunem ca, dacă este cazul, să se c) persoanele cu dizabilitati încadrate într-o acorde tuturor membrilor familiei în- categorie specială de handicap permanent cadrate într-o categorie specială de (se acorda doar pentru unul dintre membrii handicap permanent. Se propune ma- familiei) .......... 10p jorarea punctajului în cazul feicărei per- d) veteranii şi văduvele de razboi, beneficiarii soane la 25 de puncte. prevederilor Legii recunoştinţei fata de eroii- Propunem să se considere acest punc- martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria taj pe care persoanele îl pot dobândi ca Revolutiei române din decembrie 1989, nr. veterani şi văduve de război chiar dacă 341/2004, cu modificările şi completarile nu sunt ele solicitanții cererilor de lo- ulterioare (urmaşii eroilor martiri, ranitii şi cuințe sociale, dar fac parte din familia luptatorii in Revolutia din decembrie 1989), şi care aplică. ai prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinatate ori Propunem ca, dacă este cazul, acest constituite în prizonieri, republicat cu modificările punctaj să se acorde tuturor membrilor şi completarile ulterioare. ............ 10p familiei. e) persoane care au beneficiat de serviciu de Propunem ca aceste punctaje să se tip rezidențial (provin din institutii de ocrotire acorde tuturor persoanelor pensionate socială şi care au implinit varsta de 18 ani) care sunt cuprinse în aplicație. .................40p Propunem să se puncteze cu câte 10 f) pensionari prin împlinirea vârstei-standard puncte situațiile legate de starea de de pensionare şi realizarea stagiului minim de sănătate a tuturor membrilor familiei: de cotizare (se acorda doar pentru solicitant) ......... 5p ex. bolile cronice, etc g) pensionari anticipat (se acorda doar pentru solicitant) ...............3p h) pensionari de boală pentru incapacitate permanentă de muncă (se acorda doar pentru solicitant) ............. 7p i) persoane evacuate din foste case nationalizate şi retrocedate fostului proprietar ........... 40p j) persoane în curs de evacuare din foste case nationalizate şi retrocedate fostului proprietar ........... 30p k) persoane care locuiesc în imobile revendicate şi au contract de închiriere incheiat cu Municipiul Cluj-Napoca, în derulare ……….. 5p 421  422 VII. Cazuri de fortă majoră. Situații neprevă- Propunem menționarea explicită a „VII. Cazuri de fortă majora. zute sau de excelență: următoarelor: Situatii neprevazute sau de Prin cazurile de forță majoră se mai excelenta: Prin cazurile de forță majoră se înțeleg cazu- înțeleg și cazurile de locuire în condiții Prin cazurile de forță majora rile de sănătate, altele decât cele punctate Ia de nesiguranță, după caz, în mediu po- se înțeleg cazurile de sănăta- Condițiile speciale din criterii sau alte cazuri luat, într-un cartier izolat, într-un așeză- te, altele decât cele punctate pe care Comisia le apreciază ca fiind deosebi- mânt informal sau într-un ansamblu de Ia Condițiile speciale din criterii te cu privire la condiția umană, situații familiale locuințe informale care prezintă riscul sau alte cazuri pe care Comisia deosebite, violența domestică, precum şi alte unor demolări și/sau evacuări din mo- Ia apreciaza ca fiind deosebi- asemenea situatii cu implicatii directe sau in- tive ce țin de regenerare urbană sau te cu privire la conditia umana, directe asupra drepturilor şi libertatilor cetate- dezvoltare imobiliară, sau într-o zonă situatii familiale deosebite, vio- neşti, a calitatii şi demnitatii fiintei umane. de locuire dezavantajată și margina- lență domestica, precum şi alte Prin cazuri de excelenta se înțelege cazurile lizată, neglijată de autoritățile locale asemenea situatii cu implicatii Solicitanților care şi-au adus aportul la creşte- de-a lungul mai multor ani și decenii directe sau indirecte asupra rea prestigiului Municipiului Cluj-Napoca sau din punctul de vedere al dezvoltării drepturilor şi libertatilor cetate- a tarii prin performante intelectuale, culturale, infrastructurale. neşti, a calitatii şi demnitatii fiin- sportive, civice, etc. Propunem majorarea punctajului la 30 tei umane și altele.” Solicitanții vor depune orice document pe de puncte. Prin cazuri de excelenta se care il apreciaza ca fiind dovada in obtinerea Propunem recunoașterea eforturilor înțelege cazurile Solicitanților punctajului solicitanților care trăiesc în condiții de care şi-au adus aportul la creş- - la latitudinea comisiei şi pentru situatii care marginalizare socială și locuire inadec- terea prestigiului Municipiului nu se regasesc în criteriile de punctaj .............. vată de a asigura participarea școlară a Cluj-Napoca sau a tarii prin per- 0 -10 p copiilor prin acordarea a 10 puncte. formante intelectuale, culturale, sportive, civice, etc. Solicitanții vor depune orice document pe care il aprecia- za ca fiind dovada in obtinerea punctajului - la latitudinea comisiei şi pen- tru situatii care nu se regasesc în criteriile de punctaj (memorii, recomandări, anchete sociale, etc.) 0 -20 p” 1 unei locuinţe; la loc de muncă Prevederi legislative fiecărui cetăţean. a) nu deţin în proprietate o locuinţă; I. REDEFINIREA CRITERIILOR DE ELIGIBILITATE şi mobilizarea instituţiilor cu atribuţii în domeniu. Modificarea criteriilor de eligibilitate și punctaj de atribuire www.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/proiect%20locuinte.pdf, pp.47-53). b) nu au înstrăinat o locuinţă după data de 1 ianuarie 1990; MODIFICĂRI ÎN HCL CLUJ-NAPOCA 150/2013 FUNDAMENTELE LEGALE ALE PROPUNERILOR DE Accesul la locuință ca DREPT FUNDAMENTAL AL FIECĂRUI CETĂȚEAN CU PRIVIRE LA ATRIBUIREA DE LOCUINȚE SOCIALE1 teriilor de eligibilitate: Pot beneficia de locuinţe sociale, persoanele sau familiile care: privire la posibilitatea modificării criteriilor de atribuire de locuințe sociale din fondul locativ public (http:// în mod deosebit al tinerilor, la drepturi elementare şi fundamentale, cum sunt: și Municipiului Cluj-Napoca și a fost publicat sub formă de tabel, împreună cu documentul anterior, și pe Document elaborat de Grupul de Acțiune Locală pentru Incluziune Locativă (GALIL) înființat în Cluj- c) nu au beneficiat de sprijinul statului în credite şi execuţie pentru realizarea cum şi instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a marginalizării sociale modificată - Obiectul prezentei legi îl constituie garantarea accesului efectiv, Pe baza prevederilor Legii locuinței (art. 48, art. 2 alin. c, art. 42) se modifică lista cri- tale, cum ar fi: dreptul la locuinţă, la asistenţă socială şi medicală, la educaţie şi statul: (a) asigură accesul persoanelor vulnerabile la unele drepturi fundamen- ♦♦ Legea Asistenței Sociale 292/2011 - Art. 53, alin. (2) - Pentru prevenirea şi com- dreptul la un loc de muncă, la o locuinţă, la asistenţă medicală, la educaţie, pre- ♦♦ Legea privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale 116/2002 Noiembrie 2015 Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. Documentul a fost depus de către GALIL în atenția Primăriei pagina de internet a primăriei în perioada consultării publice lansate de cea în urmă în noiembrie 2015 cu Napoca în cadrul programului Local Engagement for Roma Inclusion, un program al Agenției pentru baterea sărăciei şi a riscului de excluziune socială, prin politicile publice iniţiate, ♦♦ Legea locuinței 114/1996 - Accesul liber şi neîngrădit la locuinţă este un drept al 423  d) nu deţin, în calitate de chiriaş, o altă locuinţă din fondul locativ de stat; art. 23 consiliile locale au obligaţia de a asigura accesul persoanelor şi famili- e) au un venit mediu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub ni- ilor marginalizate, identificate potrivit art. 24, la locuinţă şi la serviciile publice de velul câștigului salarial mediu net lunar pe total economie, comunicat de Institutul strictă necesitate, cum sunt: apă, energie electrică, gaze naturale, termoficare etc. Național de Statistică în ultimul Buletin statistic anterior lunii în care se analizează cererea, precum și anterior lunii în care se repartizează locuința. III. Criteriul fundamental pe baza căruia se stabilește dreptul la locuință socială este REDEFINIREA CRITERIILOR DE SELECȚIE SITUAȚIA ECONOMICĂ Pe baza Legii locuinței, a Legii asistenței sociale, a Legii privind prevenirea și com- Prevederi legislative baterea marginalizării sociale, și a Hotărârii privind normele cu privire la punerea în aplicare a prevederilor legii locuințelor - astfel încât să se puncteze toate caracteris- ♦♦ Legea locuinței 114/1996 - Art. 2. Locuinţa socială este locuința care se atribuie ticile situației economice a persoanelor marginalizate social sau vulnerabile cu chirie subvenționată unor persoane sau familii, a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuințe în Vezi documentul propuneri de modificare a procedurii actuale de atribuire a locuin- condițiile pieței. telor sociale (HCL 150/2013) Argument pentru modificare IV. Criteriul fundamental pe baza căruia se definește situația economică este Conform Legii locuinței (art. 43) și a Normelor privind punerea în aplicare a prevede- VENITUL rilor legii (art. 30, alin 4), consiliul local poate să stabilească criteriile de repartizare a locuințelor sociale în limitele legii. Deci criteriile stabilite de CL sunt criterii de repar- Prevederi legislative tizare și nu sunt criterii de eligibilitate, cele din urmă fiind prescrise de lege astfel încât să se respecte dreptul la locuire și dreptul la locuințe sociale al persoanelor ♦♦ Legea locuinței 114/1996 - Art. 42. Au acces la locuinţă socială, în vederea închir- 424 ale căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau ierii, familiile cu un venit mediu net lunar realizat în ultimele 12 luni sub nivelul 425 închirierea unei locuințe în condițiile pieței, precum și în mod particular dreptul la venitului net lunar pe familie, pentru care se acordă ajutor social potrivit legii, locuință socială al persoanelor marginalizate social. majorat cu 10%. CRITERIILE DE ELIGIBILITATE NU POT SĂ FIE DE AȘA NATURĂ ÎNCÂT SĂ ♦♦ OUG 57/2008 - modificare si completare la 114/1996 - Art. 42. Au acces la ÎNGRĂDEASCĂ ACCESUL LA ACEST DREPT AL CETĂȚENILOR AFLAȚI ÎN SITUAȚIE locuință socială, în vederea închirierii, familiile sau persoanele cu un venit me- DE MARGINALIZARE SOCIALĂ. diu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câștigului sa- larial mediu net lunar pe total economie, comunicat de Institutul Național de Statistică în ultimul Buletin statistic anterior lunii în care se analizează cererea, II. precum și anterior lunii în care se repartizează locuința. OBLIGAȚIA CONSILIILOR LOCALE ♦♦ Legea Asistenței Sociale 292/2011 - Art. 6, lit. pp. Venitul reprezintă totalitatea de a asigura accesul la locuință al persoanelor și familiilor marginalizate sumelor pe care persoana sau membrii familiei le realizează/primesc ca urmare a unei activităţi salarizate, independente sau agricole, aşa cum sunt acestea Prevederi legislative definite de Codul fiscal, din valorificarea, folosirea, cedarea unor bunuri aflate în proprietate, precum şi cele care provin din drepturi de asigurări sociale de ♦♦ Legea privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale 116/2002 stat, asigurări de şomaj, asistenţă socială, obligaţii legale de întreţinere, alte modificată Art. 3. Marginalizarea socială, în sensul prezentei legi, se defineşte indemnizaţii, alocaţii şi ajutoare cu caracter permanent ori creanţe legale. prin poziţia socială periferică, de izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces ♦♦ Legea Asistenței Sociale 292/2011, Art. 7. Beneficiile de asistenţă socială, com- limitat la resursele economice, politice, educaţionale şi comunicaţionale ale ponentă a sistemului naţional de protecţie socială, sunt măsuri de redistribuţie colectivităţii; ea se manifestă prin absenţa unui minimum de condiţii sociale de financiară destinate persoanelor sau familiilor care întrunesc condiţiile de el- viaţă. igibilitate prevăzute de lege, iar serviciile sociale reprezintă ansamblul com- ♦♦ Art. 23. Nivelul venitului net lunar pe o persoană, până la care o persoană plex de măsuri şi acţiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale ale per- este considerată ca fiind marginalizată, se stabileşte anual, prin hotărâre a soanelor, familiilor, grupurilor sau comunităţilor, în vederea prevenirii şi depăşirii Guvernului, înaintea depunerii la Parlament a proiectului legii bugetului de stat. unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate ori dependenţă, pentru creşterea cal- ♦♦ Art. 25. Alin (1). În funcţie de nivelurile veniturilor stabilite în temeiul prevederilor ităţii vieţii şi promovarea coeziunii sociale.” Beneficiile sociale includ: Ajutorul  social sub forma venitului minim garantat (reglementat prin Legea 416/2001 V. modificată și completată prin Legea 276/2010); Alocația pentru susținerea fam- Dincolo de criteriul VENITULUI, la stabilirea priorităților se vor avea în vedere și iliei (destinată familiilor care au în creștere și îngrijire copii în vârstă de până alte caracteristici ale situației economice la 18 ani, fiind reglementată prin Legea 277/2010); Ajutorul pentru încălzire cu lemne, cărbuni și combustibili petrolieri sau cu gaze naturale (fiind reglementat de OUG 70/2011 si HG 920/2011); Alte ajutoare sociale: alocația de stat pentru Prevederi legislative copii, îndemnizația de creștere a copilului, stimulentul de inserție, indemnizația lunară, sprijinul lunar). HOTĂRÂRE nr. 1275 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea Normelor metodolo- gice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii locuinţei nr. 114/1996 - Art. 21. Modificarea criteriilor de eligibilitate și selecție (1) În vederea soluţionării cererilor privind repartizarea unei locuinţe sociale, auto- rităţile administraţiei publice locale vor stabili măsurile necesare pentru luarea în MODIFICĂRI PROPUSE ÎN CRITERIILE DE ELIGIBILITATE evidenţă şi pentru analiza solicitărilor primite. [...] La stabilirea criteriilor se va ţine seama de prevederile art. 42 şi 43 din legea locuinței. În cadrul fiecărui criteriu, la Eliminarea criteriului de dovadă a venitului permanent dintre criteriile de eligibilitate. stabilirea ordinii de prioritate se vor avea în vedere: Se menționează explicit că se consideră venit toate tipurile de venit recunoscute a) condiţiile de locuit ale solicitanţilor; de Legea asistenței sociale și Legea muncii ziliere, deci inclusiv veniturile realizate b) numărul copiilor şi al celorlalte persoane care gospodăresc împreună cu pe bază de contracte de muncă pe perioadă determinată, veniturile care provin din solicitanţii; diversele beneficii de asistență socială, veniturile care provin din muncile ziliere de- c) starea sănătăţii solicitanţilor sau a unor membri ai familiilor acestora; clarate la fisc. d) vechimea cererilor. Se menționează explicit faptul că și persoanele fără venit se încadrează în categoria Modificare criterii de eligibilitate și de selecție 426 persoanelor care au un venit mediu net lunar pe persoană sub nivelul câștigului salarial 427 mediu net lunar pe total economie. –– Se propune ca la stabilirea domiciliul stabil în municipiul Cluj-Napoca drept cri- teriu de eligibilitate să se facă referire explicită și la cazurile persoanelor care MODIFICĂRI PROPUSE ÎN CRITERIILE DE SELECȚIE sunt persoane fără locuință sau fără domiciliu, așa cum sunt ele recunoscute prin buletinele provizorii eliberate cu mențiunea Cluj-Napoca fără domiciliu, sau Modificarea punctajului acordat în funcție de categoriile de venituri și ale documen- fără locuință telor justificative acceptate. Modificarea luării în considerare a pensiilor obținute de –– Se propune eliminarea dintre criteriile de eligibilitate criteriul ocupării abuzive solicitant și membrii familiei a unui imobil din proprietatea Municipiului Cluj-Napoca. Argument: în cazul per- soanelor fără adăpost ocuparea abuzivă a unui imobil este o solutie disperată Modificarea luării în considerare a vechimii în muncă a solicitantului și membrilor care nu poate să fie motiv al neeligibilității, din contră ar trebui să fie semn că familiei aceste persoane au nevoie de o locuință socială. Vezi documentul propuneri de modificare a procedurii actuale de atribuire a locuin- MODIFICĂRI PROPUSE ÎN CRITERIILE DE SELECȚIE telor sociale (HCL 150/2013) –– Punctaj acordat persoanelor și familiilor marginalizate social pe baza condițiilor Argument pentru modificare de locuit - introducerea unor noi criterii cu privire la starea locuințelor și acte justificative Astfel se evită ca persoanele fără venit, sau persoanele cu alte venituri decât cele –– Recunoașterea și a altor forme de închiriere de locuințe, nu doar cele vizate la obținute din angajări pe bază de contract de muncă pe perioadă nedeterminată, să fisc - Introducerea unui punctaj acordat pe baza stării de sănătăte a solicitantu- fie excluse de la accesul de locuință socială. Dacă aceste venituri nu se recunosc lui și membrilor familiei ca venituri care contează în constatarea statutului de aplicant eligibil, atunci criteriul –– Modificarea punctajului acordat în funcție de numărul de copii și al celorlalte de venit ca și criteriu de eligibilitate este un criteriu care îi discriminează și îi exclude persoane exact pe cei care se află în cele mai precare situații economice. –– Modificarea definirii familiei și a relațiilor familiale dintre persoanele care  gospodăresc împreună cu solicitanții VII. –– Eliminarea nivelului de studii ca și criteriu de selecție Măsuri pozitive în vederea eliminării SITUAȚIEI DEFAVORIZATE Vezi documentul propuneri de modificare a procedurii actuale de atribuire a locuin- telor sociale (HCL 150/2013) Prevederi legale Argument Ordonanţa de Guvern nr. 137/2000 privind Combaterea şi sancţionarea tuturor for- melor de discriminare Astfel se asigură că criteriile de eligibilitate și de selecție să răspundă mai adecvat situației economice a pesoanelor marginalizate social care se confruntă nu doar cu Art. 2, alin. 4 - Măsurile luate de autorităţile publice sau de persoanele juridice de o situație financiară precară (rezultată din veniturile mici, sau lipsa veniturilor), ci și cu drept privat în favoarea unei persoane, unui grup de persoane sau a unei comunităţi, nesiguranță locativă și condiții de locuire precare, precum și cu efectele negative ale vizând asigurarea dezvoltării lor fireşti şi realizarea efectivă a egalităţii de şanse a marginalizării sociale în ceea ce privește accesul la educație școlară ori la servicii de acestora în raport cu celelalte persoane, grupuri de persoane sau comunităţi, pre- sănătate. cum şi măsurile pozitive ce vizează protecţia grupurilor defavorizate nu constituie discriminare în sensul prezentei ordonanţe. VI. Criteriile de bază pentru stabilirea modului de soluţionare a cererilor primite şi a Art. 4 - În înţelesul prezentei ordonanţe, categorie defavorizată este acea catego- ordinii de prioritate în rezolvarea acestora rie de persoane care fie se află pe o poziţie de inegalitate în raport cu majoritatea cetăţenilor datorită diferenţelor identitare faţă de majoritate, fie se confruntă cu un Prevederi legale comportament de respingere şi marginalizare.” HOTĂRÂRE nr. 1275 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea Normelor metodolo- Modificarea criteriilor gice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii locuinţei nr. 114/1996 - Art. 30. 428 MODIFICAREA CRITERIILOR DE SELECȚIE 429 (2) Criteriile de bază pentru stabilirea modului de soluţionare a cererilor primite şi a ordinii de prioritate în rezolvarea acestora vor fi următoarele: Se propune majorarea punctajului Cazului de forță majoră la 30 de puncte. a) condiţiile de locuit ale solicitanţilor; b) numărul copiilor şi al celorlalte persoane care gospodăresc împreună cu Se propune menționarea explicită a următoarelor: Prin cazurile de forță majoră solicitantul; se mai înțeleg și cazurile de locuire în condiții de nesiguranță, după caz, în me- c) starea sănătăţii soţilor sau a unor membri ai familiei; diu poluat, într-un cartier izolat, într-un așezământ informal sau într-un ansam- d) venitul mediu net lunar pe membru de familie; blu de locuințe informale care prezintă riscul unor demolări și/sau evacuări din e) vechimea cererii. motive ce țin de regenerare urbană sau dezvoltare imobiliară, sau într-o zonă de (3) Vor avea prioritate în cadrul fiecărui criteriu familiile de tineri şi cele cărora li locuire dezavantajată și marginalizată, neglijată de autoritățile locale de-a lun- se pot acorda punctaje speciale pentru cazuri mai deosebite, cum ar fi: evacuaţi din gul mai multor ani și decenii din punctul de vedere al dezvoltării infrastructurale locuinţă în virtutea unor prevederi contractuale sau legale care nu ţin de voinţa şi Se propune recunoașterea eforturilor solicitanților care trăiesc în condiții de margi- de comportamentul acestora, repatriaţi, tineri din case de ocrotire socială, locatari ai nalizare socială și locuire inadecvată de a asigura participarea școlară a copiilor prin unor locuinţe care nu mai prezintă siguranţă în exploatare, funcţionari publici trans- acordarea unor puncte pentru acest lucru feraţi în interes de serviciu. (4) Criteriile de repartizare a locuinţelor din fondul locativ de stat, avute în vede- Vezi documentul propuneri de modificare a procedurii actuale de atribuire a re la alin. (2), nu sunt limitative; la acestea se pot adăuga de către consiliile locale şi locuințelor sociale (HCL 150/2013) alte criterii, în funcţie de situaţiile specifice existente pe plan local. Argument pentru modificare Pe baza alin (4) al Art. 20 din HG 1275/2000, precum și OG 137/2000: Consiliul Local poate să definească criterii care să răspundă situațiilor specifice pe plan local. Dacă CL și Primăria Cluj-Napoca recunosc situația locativă din Pata Rât ca o situație specifică pe plan local caracterizată prin concentrarea teritorială a sărăciei extreme,  care s-a creat și datorită deciziilor autorităților locale (relocări individuale și în grup PUNCT DE VEDERE în acea zonă în urma evacuărilor administrate de autoritățile locale; neluarea unor măsuri de prevenire a marginalizării sociale inclusiv asigurarea unei locuințe adec- CU PRIVIRE LA PROIECTUL DE HCL PRIVIND vate persoanelor fără adăpost care s-au stabilit, în lipsa unor alternative locative, în MODIFICAREA ȘI COMPLETAREA HCL 150/2013 zona Pata Rât; nealocarea unor surse financiare necesare îmbunătățirii infrastructurii locative și utilitare din zonă, locatarii fiind lăsați să se confrunte cu condiții de locuire extrem de precare); EXPRIMAT ÎN CONTEXTUL CONSULTĂRII PUBLICE INIȚIATE DE PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA1 Dacă, pe baza acestei recunoașteri, CL și Primăria decid că această situație specifi- că trebuie soluționată prin mijloacele care le stau la dispoziție, atunci ele pot adăuga la criteriile de repartizare a locuințelor din fondul locativ de stat criterii care să acor- Cluj-Napoca, 24.11.2015. de prioritare locatarilor din această zonă. Grupul de Acțiune Locală pentru Incluziune Locativă (GALIL) își exprimă aprecieri- le față de disponibilitatea Comisiei mixte pentru repartizarea locuințelor fond de stat de a analiza propunerile GALIL legate de criteriile de eligibilitate și de selecție defi- nite în HCL 150/2013 privind atribuirea de locuințe sociale în Municipiul Cluj-Napoca. Am citit cu mult interes materialele publicate de Dumneavoastră în contextul consul- tării publice lansate pe această temă în 17.11.2015. La rândul său, GALIL menține toate argumentele și propunerile sale, expuse în documentele depuse în atenția Dumneavoastră în 10.11.2015. În documentul de față ne referim în detalii doar la acele modificări propuse de Comisia mixtă pen- 430 tru repartizarea locuințelor fond de stat la HCL 150/2013 pe care le considerăm 431 în continuare discriminatorii la adresa persoanelor marginalizate social deoarece acestea le exclud de la dreptul la locuință socială. Cu privire la alte criterii (cum ar fi starea civilă și studiile) observăm că în legătură cu ele comisia continuă să nu recunoască cum criterii aparent neutre în fapt produc efect de discriminare (indirectă) la adresa persoanelor care se gospodăresc împre- ună decât familia tradițională compusă din (doi) părinți și copii, precum și la adresa persoanelor care, datorită cumulării dezavantajelor de diverse feluri (resurse financi- are reduse, condiții precare de locuit, discriminarea pe bază de statut social și etnie, etc), au fost excluse de la șansa (continuării) studiilor școlare. Drept urmare, GALIL susține în continuare următoarele considerente: 1. criteriile de eligibilitate nu pot să fie de așa natură încât să îngrădească accesul la dreptul la locuință al cetățenilor aflați în situație de marginalizare socială,2 sau să excludă de la acest drept persoanele cărora le sunt destinate locuințele sociale;3 2. criteriile de neeligibilitate trebuie să se rezume la prevederile legale conform cărora „nu pot beneficia de locuinţe sociale persoanele sau familiile care deţin în proprietate o locuinţă;  au înstrăinat o locuinţă după data de 1 ianuarie 1990; au beneficiat de sprijinul statului în credite şi execuţie pentru realizarea unei locuinţe; deţin, în calitate de chiriaş, o altă locuinţă din fondul locativ de stat.”3  3. criteriile de selecție (și de punctaj) trebuie să respecte prevederile legale care Observăm, în continuare, că menționarea veniturilor din asistență socială în contex- susțin prioritatea anumitor criterii în atribuirea de locuințe sociale și anume cele tul propunerii Comisiei mixte pentru repartizarea locuințelor fond de stat cu privire la legate de situația economică, în primul rând nivelul venitului și condiţiile de lo- modificarea HCL 150/2013 ca venituri care contează se face doar în termenii punc- cuit, dar și de numărul copiilor şi al celorlalte persoane care gospodăresc îm- tului 10 din HCL 150/2013, parte a capitolului privind criteriile de eligibilitate: drept preună cu solicitanţii, precum și starea sănătăţii solicitanţilor sau a unor membri urmare, veniturile din drepturi de asistență socială sunt calculate în suma totală a ai familiilor acestora.4 venitului mediu net lunar pe persoană, ÎNSĂ, conform celor de mai sus, acestea nu sunt considerate drept venituri care transformă solicitantul în solicitant eligibil. În cele ce urmează prezentăm în trei puncte observațiile noastre cu privire la carac- Astfel, de exemplu, familiile care au venituri doar din drepturi din asistență soci- terul discriminatoriu cu efect de excluziune al criteriilor de eligibilitate și de selecție ală și nu au și alte tipuri de venituri sunt excluse de la dreptul la locuință socială. definite, ca propuneri, de Comisia mixtă pentru repartizarea locuințelor fond de stat. Ele nici nu ajung în faza în care veniturile lor din asistență socială le-ar aduce punctaj prin faptul că îi plasează în statutul persoanelor care un venit mediu net I. Observații cu privire la luarea în considerare a VENITULUI lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câștigului salarial mediu net lunar pe total economie. Criteriul fundamental pe baza căruia prevederile legislative din România stabilesc dreptul la locuință socială este SITUAȚIA ECONOMICĂ, iar criteriul fundamental Repetăm mai jos fragmente din propunerile noastre inițiale formulate la acest capitol: pe baza căruia se definește situația economică este VENITUL. „Propunem menționarea explicită că se consideră venit toate tipurile de venit recu- În propunerile de modificare HCL 150/2013 elaborate de Comisia mixtă pentru re- noscute de Legea asistenței sociale 291/2011 și Legea zilierului 52/2011, deci inclusiv partizarea locuințelor fond de stat observăm păstrarea unui criteriu de eligibilitate veniturile realizate pe bază de contracte de muncă pe perioadă determinată, venitu- care este discriminatoriu la adresa celor care nu au venit sau au venit doar din munci rile care provin din diversele beneficii de asistență socială, veniturile care provin din ziliere sau au venit doar din contracte de muncă încheiate pe perioadă determinată muncile ziliere declarate la administrația financiară. sau au venituri din asistență socială. Propunerile Comisiei stabilesc următoarele: Propunem menționarea explicită a faptului că și persoanele fără venit se încadrează în categoria persoanelor care au un venit mediu net lunar pe persoană sub nivelul 432 „Sunt eligibili: 11. Solicitanții care pot face dovada unui venit reglementat prin câștigului salarial mediu net lunar pe total economie. Conform Legii 116/2002 aceste 433 legislația în vigoare, în vederea achitării chiriei lunare și a cheltuielilor aferen- persoane ar trebui să fie identificate ca persoane marginalizate social de aparatul de te întreținerii locuinței, dovedit prin contract de muncă în valabilitate certificat specialitate al Primăriei (art. 24) și să beneficieze de un suport care să asigure drep- angajator, cupon de pensie, convenții civile, PFA, sau altele asemenea. Pentru tul lor la locuință și servicii publice de strictă necesitate (art. 25), iar Consiliul Local îndeplinirea criteriului nu sunt considerate eligibile veniturile din drepturi de are obligația de a analiza modul în care au fost aplicate aceste măsuri (art. 27). asistență socială.” „Nu sunt eligibili: 11. Solicitantii care nu pot face dovada unui venit reglementat II. Observații cu privire la considerarea CONDIȚIILOR DE LOCUIT prin legislatia in vigoare, in vederea achitării chiriei lunare şi a cheltuielilor afe- rente întreținerii locuinței, dovedit prin contract de muncă în valabilitate certifi- Conform cadrelor legislative din România, dincolo de criteriul VENITULUI, la sta- cat de angajator, cupon de pensie, convenții civile, PFA, sau altele asemenea.” bilirea priorităților în ceea ce privește atribuirea locuințelor sociale se vor avea în vedere și alte caracteristici ale situației economice și anume CONDIȚIILE DE Observăm că modificările propuse de Comisia mixtă pentru repartizarea locuințelor LOCUIT, STAREA DE SĂNĂTATE ȘI NUMĂRUL DE COPII.6 fond de stat se referă la schimbarea termenului de „venit permanent” utilizat în HCL 150/2013 cu termenul de „venit reglementat prin legislația în vigoare”. Prin adăugi- Față de propunerile GALIL privind punctarea condițiilor de locuit, Comisia mixtă pen- rea explicită a prevederii „Pentru îndeplinirea criteriului nu sunt considerate eligibile tru repartizarea locuințelor fond de stat a introdus o singură modificare, după cum veniturile din drepturi de asistență socială” printre criteriile de eligibilitate, respec- urmează: tiv prin sugerarea, la capitolul criteriilor de neeligibilitate, că cei care pot să facă „Persoane găzduite la data depunerii cererii în unități de asistență socială cu cazare dovadă doar de venituri din drepturi de asistență socială nu sunt eligibili, comisia în structuri din municipiul Cluj-Napoca. 2p” exclude (în continuare) veniturile din drepturi de asistență socială din categoria Astfel, practic, Comisia mixtă pentru repartizarea locuințelor fond de stat  omite să de venituri (lucru care contravine definiției venitului în Legea asistenței sociale5). recunoască printre criteriile de selecție (care generează punctajul solicitanților) De această dată nu le exclude din categoria „veniturilor permanente” precum a criteriile referitoare la condiții de locuit.  Considerăm că punctajul acordat pentru făcut HCL 150/2013, ci din categoria „veniturilor reglementate prin legislație în acest criteriu nu reflectă într-o proporție deloc adecvată importanța condițiilor de vigoare.”  locuit prevăzute în Art. 21 din HG 1275/2000 privind aprobarea normelor metodolo- III. Observații privind CAZUL DE FORȚĂ MAJORĂ gice pentru punerea in aplicare a Legii locuinței nr. 114/1996. Apreciem că Comisia mixtă pentru repartizarea locuințelor fond de stat a propus Propunerile noastre la acest capitol au fost următoarele: modificarea punctajului acordat la capitolul Caz de forță majoră de la (0-10) la (0- 20), chiar dacă sugestia noastră a inclus atât mărirea acestuia la (0-30), precum și „Propunem introducerea unor noi criterii de selecție la capitolul condiții de locuit. Ele adăugarea unei prevederi care să recunoască cu încă 10 puncte cazurile în care so- se pot fundamenta pe Anexa 1 a Legii locuinței care definește standardele locuințelor, licitanții care trăiesc în condiții de marginalizare socială și locuire inadecvată asigură pe Legea privind prevenirea marginalizării sociale care definește starea de margina- participarea școlară a copiilor lor. lizare socială ca o stare care se manifestă prin absenţa unui minimum de condiţii Apreciem că Comisia mixtă pentru repartizarea locuințelor fond de stat a lăsat des- sociale de viaţă, dar și pe criteriile stabilite de sistemul de recenzare a locuințelor din chisă prin sintagma „și altele” definiția cazurilor pe care ea le poate considera ca România, care face distincție dintre locuințele convenționale și alte tipuri de locuințe. fiind deosebite cu privire la condiția umană şi alte situații cu implicații directe sau Astfel, să se acorde puncte pentru persoanele și familiile solicitante care: indirecte asupra drepturilor şi libertăților cetățeneşti, a calității şi demnității ființei umane. Dar trebuie să reiterăm că fără menționarea explicită a unor situații de sără- –– locuiesc în locuință cu condiții improprii: (a) fără bucătărie... 5p, (b) fără toaletă cie extremă în care se cumulează multiple deprivări materiale și locative și a nevoii în casă ....... 7 p, (c) fără acces la curent .......10p, (d) fără acces la apă și canalizare de a puncta astfel de situații cu un punctaj maxim (30 de puncte), solicitanții aflați în ........ 10 p aceste situații nu vor putea beneficia de măsurile afirmative care să le asigure ac- –– locuiesc în locuință neconvențională, și/sau improvizată (unitate mobilă, unitate cesul la dreptul la locuință (socială), iar autoritățile publice locale vor continua să nu provizorie, adăposturi sau structuri provizorii de ex barăci, alte unități nedesti- își asume responsabilitatea față de ele. Vă reamintim că propunerea GALIL la acest nate locuirii dar care sunt locuite) ......... 40 p capitol a fost următoarea: –– locuiesc în locuințe cu o suprafață mai mică de 8 mp/membru familie indiferent „Prin cazurile de forță majoră se mai înțeleg și cazurile de locuire în condiții de nesi- de calitatea de tolerat, sau de tipul locuinței (convențională sau nu, cu sau fără guranță, după caz, în mediu poluat, într-un cartier izolat, într-un așezământ informal autorizație de construcție, etc) ........ 20 p sau într-un ansamblu de locuințe informale care prezintă riscul unor demolări și/sau evacuări din motive ce țin de regenerare urbană sau dezvoltare imobiliară, sau într-o 434 Aceste condiții de locuire se pot proba prin anchetele sociale întocmite de către zonă de locuire dezavantajată și marginalizată, neglijată de autoritățile locale de-a 435 DASM.” lungul mai multor ani și decenii din punctul de vedere al dezvoltării infrastructurale.” Privind criteriul de selecție legat de „calitatea de tolerat” utilizat în HCL 150/2013 la capitolul Condiții de locuit, GALIL a propus: NOTE „recunoașterea calității de tolerat într-un imobil în cazul persoanelor care locuiesc 1 într-o locuință improvizată și/sau fără contract de închiriere și/sau în locuințe fără Document elaborat de Grupul de Acțiune Locală pentru Incluziune Locativă (GALIL) înființat în Cluj- autorizație de construcție, și/sau în adăposturi ale autorităților locale, sau adăposturi Napoca în cadrul programului Local Engagement for Roma Inclusion, un program al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. Documentul a fost depus în perioada consultării publice lan- informale. În aceste cazuri, dovada se poate face prin dovezile puse la dispoziție de sate de administrația publică locală de către GALIL în atenția Primăriei și Consiliului Local al Municipiului către proprietarii locuințelor închiriate cu contract de comodat în regim gratuit, sau Cluj-Napoca, al Direcția Patrimoniu și Evidența Proprietății, al Comisiei mixte pentru repartizarea locuin- de către administratorii de adăposturi. La cererea solicitantului, această situație poa- țelor fond de stat. Membrii asociați ai GALIL în perioada octombrie 2015 - februarie 2016 au fost: Böjte te fi probată printr-o anchetă socială întocmită de DASM în intervalul perioadei de Simona (str. Stephenson), Ciorbă Gheorghe (colonia Dallas), Ciotlăuș Simona, Cojocnean Flore, Doghi depunere a cererilor de locuințe sociale.” Ioan (str. Cantonului), Greta Alexandru (casele modulare), Hetea Cristian, Matei Robert, Raț Cristina, Vincze Enikő, Zamfir George. Pe lângă cele de mai sus, la capitolul Condiții de locuit din HCL 150/2013 am mai 2 Legea locuinței 114/1996 - preambul; Legea privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale propus amendarea criteriului de selecție referitor la tipul chiriei care se ia în conside- 116/2002 modificat - Art.2; Legea Asistenței Sociale 292/2011 - Art. 53, alin. (2). rare în acordarea punctajului (și anume chirii vizate de Administrația Financiară Cluj), 3 Legea locuinței 114/1996 - Art. 42. 4 solicitând să se considere ca și cei care locuiesc în altfel de chirii (de exemplu în Legea locuinței, Art. 48. Modificarea acestora nu ține de atribuțiile decidenților locali. 5 chirie pe bază de contract de comodat care asigură dreptul de folosință a locuinței HOTĂRÂRE nr.1275 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în respective în regim gratuit) să dobândească punctele similare în funcție de durata aplicare a prevederilor Legii locuinţei nr.114/1996 - Art. 21. 6 Legea asistenței sociale 291/2011 - Art. 6, lit. pp. închirierii. 7 HOTĂRÂREA nr.1275 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii locuinţei nr.114/1996 - Art. 21.  PREAMBUL LA ÎNTÂLNIREA CU CANDIDAȚII LA ALEGERILE LOCALE DIN PARTEA ECHIPEI 1 Pentru a putea răspunde adecvat la ele, Primăria Municipiului Cluj-Napoca trebuie să estimeze nevoia de locuințe sociale din oraș având în vedere condițiile CAMPANIEI „CĂȘI SOCIALE ACUM!”1 economice care creează această nevoie. De exemplu, printre cei care muncesc cu contracte de muncă pe perioadă nedeterminată sau determinată pe salariu minim, Cluj-Napoca, Mai 2016 dar și printre cei ale căror venituri se plasează în jurul salariului mediu net pe eco- nomie.4 Însă, și mai mult, printre cei care se află în șomaj, cei care lucrează pentru salarii de supraviețuire în economia informală sau cei care muncesc pentru venitul Campania „Căși sociale acum!” face parte dintr-un program al Fundației Desire sus- minim garantat și/sau în regimul muncii ziliere. Și/sau printre persoanele fără adă- ținut de Human Rights Initiative care pornește de la dorința inițiatorilor de a face post sau persoanele care locuiesc în condiții inadecvate și nesigure sau trăiesc în dreptate persoanelor și familiilor cu domiciliul pe strada Cantonului din orașul Cluj. locuințe neconvenționale5 și/ sau sunt persoane marginalizate social.6 Atragem atenția asupra nevoii de a avea un program local de locuire cu o puterni- că componentă de program de locuințe sociale care să răspundă și nevoii persoa- nelor marginalizate la o locuință adecvată.2 2 Pe baza nevoilor estimate, Primăria Municipiului Cluj-Napoca ar trebui să ela- boreze și implementeze un program local de locuire în corelare cu Strategia nați- Plecând de la conștientizarea istoriei și situației locative de pe strada Cantonului, onală de locuire,7 acesta fiind, conform legii, „instrumentul de observare, de definire campania „Căși sociale acum!”, precum întreg programul din care face parte, pla- şi de programare a investiţiilor şi acţiunilor în domeniul locuirii la nivelul unei unităţi sează acest caz particular în peisajul mai larg al orașului, interogat din perspectiva administrativ-teritoriale.” Acest program trebuie să includă și acțiuni prin care se nedreptăților urbane locative și a politicilor care contribuie la producerea acestora. dezvoltă și construcţia de locuințe sociale, respectiv măsuri/proceduri prin care, Locuirea pe strada Cantonului a fost poate cel mai neglijat capitol al zonei pe lângă construcțiile noi, fondul de locuințe sociale se poate extinde în mod marginalizate Pata Rât, chiar dacă și ea s-a constituit de pe urma mai multor adecvat ca interes public. evacuări forțate din oraș (asemenea zonei caselor modulare formate prin in- 436 tervenții administrative legate de relocarea în grup de pe strada Coastei); și ea reflectă consecințele unei politici de urbanizare ce ține în condiții de sub- dezvoltare și de informalitate anumite teritorii ale orașului (asemenea coloniei 3 Autorităților publice locale le revine responsabilitatea de a repartiza locuințe- le sociale din fondul locativ public în ordinea de prioritate stabilită de ele pe baza 437 Dallas locuite de muncitorii rampei de gunoi) unde își găsesc adăpost persoa- criteriilor stabilite prin lege. Și mai important, ele sunt nu doar abilitate, ci și obliga- ne marginalizate a căror muncă este exploatată în economia informală sau te să elaboreze și aplice criterii de punctaj prin care să asigure accesul la locuință formală a urbei.3 socială persoanelor marginalizate social și/sau persoanelor care trăiesc în sărăcie extremă. În acest demers, autoritățile sunt susținute nu doar de legea locuinței,8 ci și de legislația socială9 și cea de anti-discriminare.10 NOTE 1 Document elaborat de echipa campaniei „Căși sociale acum!” în mai 2016 alături de multe alte mate- evacuărilor forțate și elaborarea unor măsuri locative care asigură faptic dreptul la locuință al persoane- riale informative, cu scopul de a pune pe agenda publică și politică locală problema locuințelor sociale lor marginalizate social (http://www.desire-ro.eu/?page_id=1179, http://www.desire-ro.eu/?page_id=1417). și accesul la ele în Cluj-Napoca. (Mai multe informații despre această campanie se pot afla aici: http:// În acest spirit, în anul 2015, oferind suport organizațional, administrativ și profesional implementării pla- www.desire-ro.eu/?page_id=2219). Echipa campaniei este formată din activiști care locuiesc pe strada nului de acțiune locală a programului Local Engagement for Roma Inclusion (program al Fundamental Cantonului și alți activiști pentru drepturi locative din oraș: Berki Mihaela, Ciotlăuș Simona, Doghi Ioan, Rights Agency al Uniunii Europene), Fundația Desire a contribuit în orașul Cluj la inițierea procesului de Lingurar Leontina, Matei Robert, Miklósi Dénes, Mureșan Alexandru, Vincze Enikő, Zamfir George. modificare a criteriilor de atribuire de locuințe sociale, precum și în Aiud la inițiativa legalizării unor locu- 2 ințe informale dintr-un așezământ locuit de etnici romi (http://www.desire-ro.eu/?p=2210). Legislația românească în vigoare definește nevoia de locuință socială în funcție de situația economi- 4 că a persoanelor și familiilor și în primul rând în funcție de nivelul venitului și de condițiile de locuire, Conform datelor Comisiei Naţionale de Prognoză şi Institutul de Statistică, în anul 2016 Cluj-Napoca dar și de numărul de persoane din gospodărie și a stării de sănătate a solicitantului/solicitantei și altor ocupă locul trei în ierarhia localităților din România din punctul de vedere al câștigului mediu net pro- membri ai familiei; precum și obligația Consiliului Local de a asigură locuință persoanelor marginalizate gnozat pentru acest oraș (2166 RON), asta în timp ce salariul mediu net pe economie la ora actuală este social. Aceste reglementări sunt bazate și pe legislația internațională a locuirii și contribuie la asigura- de 1892 RON. Dacă o persoană cu acest venit mediu avantajos relativ față de nivelul național și/sau față rea dreptului constituțional la un trai decent. de nivelul venitului mediu din alte localități, ar trebui să locuiască în chirie, în Cluj-Napoca ar plăti o chirie 3 de circa 1000 RON/lună, ceea ce înseamnă că ea ar cheltui circa 46% din salariul său doar pe nevoia de Începând cu anul 2010, Fundația Desire a fost printre inițiatorii și participanții la mai multe acțiuni activis- te îndreptate împotriva ghetoizării și segregării rezidențiale a romilor precarizați, și/sau pentru interzicerea a locui undeva, fără a calcula costurile întreținerii acestei locuințe, sau alte costuri necesare reproducerii  forței sale de muncă. Persoana respectivă nu ar sta mai bine nici dacă ea ar avea de plătit lunar un credit bancar pe aproape toată perioada vieții sale active. 5 Conform datelor Recensământului din 2011 cu privire la forma de proprietate a locuințelor în Cluj- Napoca au fost luate în evidență 129837 de locuințe convenționale și 538 de locuințe neconvenționale. Recensământul definește „locuinţa neconvenţională” ca „altă unitate de locuit” (altă unitate față de locu- ința convențională), în care intră „toate spaţiile locuite din necesitate, situate în construcţii provizorii (bară- ci, colibe etc.), în construcţii gospodăreşti şi dependinţe izolate de clădire (bucătării, magazii, garaje etc.), în dependinţe şi spaţii cu altă destinaţie din clădire (uscătorii, spălătorii, pivniţe, poduri etc.) sau în unele unităţi mobile (vagoane, remorci, şlepuri etc.), locuite permanent.” 6 Conform Legii 116/2000, prin persoană marginalizată social se înțelege persoana care beneficiază de venit minim garantat sau face parte dintr-o familie beneficiară de venit minim garantat, în conditiile Legii nr. 416/2001, și se află în cel puțin două dintre următoarele situații: a) nu are loc de muncă; b) nu are lo- cuință în proprietate sau în folosință; c) locuiește în condiții improprii [adică în locuință improvizată sau într-o construcție cu destinație de locuință care nu îndeplinește cerințele minimale prevăzute de Legea locuinței din 1996]; d) are unul sau mai mulți copii în întreținere sau face parte dintr-o familie cu mulți copii în întreținere; e) este persoană vârstnică, fără susținători legali; f) este încadrată în categoria persoanelor cu handicap sau invaliditate; g) are în întreținere o persoană încadrată în categoria persoanelor cu han- dicap grav, accentuat ori invaliditate gradul I sau II; h) a executat o pedeapsă privativă de libertate. Alte articole ale acestei legi mai prevăd obligațiile consiliilor locale „de a elabora și de a aproba metodologia de identificare a persoanelor și familiilor care sunt marginalizate social”. 7 Potrivit planului de priorităţi al Ministerului Dezvoltării Regionale pentru anul 2016, până în luna iulie a anului curent va fi elaborată Strategia Naţională a Locuirii, urmând ca legea locuinței să fie actualizată în 2017. 8 Conform Legii locuinței 114/1996, „accesul liber şi neîngrădit la locuinţă este un drept al fiecărui cetă- ţean”. La nivelul întregii populații această lege prevede că „rezolvarea cerinţelor de locuire constituie un obiectiv major al administraţiei publice centrale şi locale. Reglementând însă statutul locuințelor sociale, 438 Legea locuinței din 1996, precum și hotărârile și ordonanțele guvernamentale ulterioare cu privire la nor- 439 mele de implementare ale acestei legi, definesc în mod special acea categorie de cetățeni ai României care pot beneficia de locuințe sociale ca fiind persoane și familiile cu un venit mediu net lunar pe persoa- nă, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câștigului salarial mediu net lunar pe economie. 9 Făcând trecerea de la categoria persoanelor și familiilor care pot beneficia de locuințe sociale conform PROCEDURI APLICABILE PENTRU legislației locuirii, la persoanele și familiile supuse marginalizării sociale, legislația românească (din dome- niul social) definește asigurarea dreptului de a avea acces la locuință nu doar ca un obiectiv major, ci ca obligație a administrației publice. Conform Legii privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale 116/2002 modificată, „în funcţie de nivelurile veniturilor stabilite [până la care o persoană este conside- rată ca fiind marginalizată...] ... Consiliile Locale au obligaţia de a asigura accesul persoanelor şi familiilor marginalizate, ... la locuinţă şi la serviciile publice de strictă necesitate, cum sunt: apă, energie electrică, gaze naturale, termoficare etc.” Legea Asistenței Sociale 292/2011 prevede și ea că „pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi a riscului de excluziune socială, prin politicile publice iniţiate, statul: (a) asigură accesul persoanelor vulnerabile la unele drepturi fundamentale, cum ar fi: dreptul la locuinţă, la asistenţă socială şi medicală, la educaţie şi la loc de muncă.” 10 Conform Ordonanţei de Guvern nr. 137/2000 privind Combaterea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, „măsurile luate de autorităţile publice sau de persoanele juridice de drept privat în favoarea unei persoane, unui grup de persoane sau a unei comunităţi, vizând asigurarea dezvoltării lor fireşti şi realizarea efectivă a egalităţii de şanse a acestora în raport cu celelalte persoane, grupuri de persoane sau comunităţi, precum şi măsurile pozitive ce vizează protecţia grupurilor defavorizate nu constituie discriminare în sensul prezentei ordonanţe”.  Campania „Căși sociale acum!” atenționează asupra faptului că eliminarea persoa- nelor care nu au venituri din angajări pe bază de contract (sau au venituri doar din PROPUNERI PENTRU venitul minim garantat) din categoria solicitanților eligibili pentru locuință socială, STRATEGIA NAȚIONALĂ A LOCUIRII1 precum și desconsiderarea precarității și sărăciei condițiilor de locuire în procesul de selecție a solicitanților nu funcționează doar ca o practică de tratament inegal împreună cu alte criterii de selecție care discriminează în mod indirect persoanele CU PRIVIRE LA ACCESUL PERSOANELOR marginalizate social (de exemplu, criteriul studiilor sau cel al stării civile), ci are un MARGINALIZATE LA LOCUINȚĂ ADECVATĂ caracter nelegal. DIN PARTEA CAMPANIEI „CĂȘI SOCIALE ACUM!” Conform Legii privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale 116/2002, pre- DERULATĂ ÎN CLUJ-NAPOCA DE FUNDAȚIA DESIRE cum și Legii asistenței sociale 292/2011 - față de persoanele care beneficiază de venit minim garantat ca persoane marginalizate social autoritățile administrației pu- blice au obligația de a le asigura accesul la locuință. Din păcate, însă, acest lucru nu Cluj-Napoca, 30.05.2016. se întâmplă în municipiul Cluj-Napoca, unde până acum autoritățile nu au elaborat și nu au implementat măsuri cu acest scop. Observații generale Observăm chiar că, și mai mult, autoritățile locale nu au elaborat și pus în practică nici măsuri de luare în evidență a tuturor persoanelor marginalizate social care nu au Pentru ca persoanele aflate în situație de marginalizare socială sau în situații carac- loc de muncă și locuiesc în condiții improprii, dar nici măsuri de prevenire a evacuă- terizate prin sărăcie extremă să poată să aibă acces efectiv la dreptul lor la locuință rilor forțate în sensul evitării transformării unor oameni în persoane fără adăpost sau adecvată conform legislației europene și internaționale, Strategia națională a locuirii măsuri de legalizare a unor locuințe informale cu scopul îmbunătățirii condițiilor de trebuie să se coreleze cu Strategia națională privind incluziunea socială și redu- infrastructură ale acestora, precum și a siguranței locative și a recunoașterii legale a cerea sărăciei pentru perioada 2015-2020. Doar astfel se va asigura ca incluziunea locatarilor prin acte de identitate cu domiciliu. socială să se realizeze și prin măsuri locative, iar cele din urmă să funcționeze ca 440 instrument al incluziunii. 441 Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioa- da 2015-2020, la capitolul Locuire pornește de la următoarea constatare: „La nivel european, criza economică recentă a sporit îngrijorările cu privire la accesibilitatea unei locuinţe, în special pentru cele mai vulnerabile grupuri sociale. Conform Comisiei Europene (2010), creşterea accesului la locuinţe reprezintă unul dintre factorii cheie în atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 cu privire la scăderea numărului de persoane cu risc de sărăcie sau excluziune socială. Există numeroase grupuri vulnerabile care se confruntă cu sărăcie extremă, cum ar fi oamenii străzii şi persoanele care locuiesc în condiţii inadecvate, programele de sprijin în domeniul locuirii având o acoperire insuficientă a populației vulnerabile pe această dimensiune.” Bazată pe această constatare, la capitol Locuire obiectivul Guvernului este definit astfel: „asigurarea accesului la servicii de locuire, în special pentru persoanele fără adăpost şi pentru alte persoane care nu îşi pot permite o locuinţă.” Precum Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pen- tru perioada 2015-2020 în capitolul Locuire face apel la Rezoluţia Parlamentului European din 11 iunie 2013 referitoare la locuinţele sociale din Uniunea Europeană {2012/2293(INI)}, la fel trebuie și Strategia Națională a Locuirii să țină cont de această Rezoluție. Cea din urmă „reamintește Comisiei, statelor membre și autorităților lor locale și regionale că subvenționarea sectorului locuințelor sociale și accesibile permite o garantare a drepturilor fundamentale, un răspuns la nevoile sociale acute și, fiind vorba de investiții sociale strategice, contribuie durabil la crearea de locuri de  muncă locale, nedelocalizabile, la stabilizarea economiei prin reducerea riscului de Recomandări legate de definirea Obiectivului general al Strategiei naționale a locuirii bule imobiliare și a supraîndatorării gospodăriilor, promovează mobilitatea forței de muncă, combate schimbările climatice, sărăcia energetică și atenuează problemele „Reforma legislativă şi instituţională” de sănătate care provin din supraaglomerare și condiții precare de trai; prin urmare, Rezoluția insistă, asupra faptului că locuințele sociale nu ar trebui considerate costuri Pentru ca statul să își respecte obligațiile constituționale față de toți cetățenii săi care trebuie reduse, ci investiții rentabile pe termen lung, având în vedere efectele în ceea ce privește asigurarea unui trai demn, de ameliorare a stării de sănătate și creșterea bunăstării sociale, prin acces la piața muncii și prin împuternicirea persoanelor, în special a persoanelor în vârstă, pentru a Deoarece condițiile locative sunt condiții materiale ce definesc posibilitățile de duce o viață independentă”. afirmare ale indivizilor în toate domeniile vieții, printre ele studii, ocupare, îngriji- rea sănătății, participare socială, reprezentare politică, În Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perio- ada 2015-2020 guvernanții au recunoscut că unul dintre fenomenele cu care se În vederea asumării unei politici sociale care respectă principiul primordialității confruntă populația României este distribuirea teritorială inegală a resurselor de locuirii și asigură măsuri de protecție socială și în domeniul locativ, dezvoltare, respectiv a sărăciei. Ín această strategie, Guvernul și-a asumat prin- tre obiectivele principale ale sale asigurarea faptului că resursele sunt alocate Pentru a răspunde dezideratului unei politici intersecționale care răspunde ne- conform distribuirii teritoriale a nevoilor la nivelul ţării pe niveluri regionale, judeţene voilor locativ-sociale ale persoanelor marginalizate și/sau ale celor care trăiesc şi locale, în Strategia națională a locuirii administrația publică centrală și locală în sărăcie extremă, trebuie să asigure distribuirea resurselor între teritorii (regiuni, județe, localități, dar și între diverse zone din interiorul localităților) din punctul de vedere al îmbunătățirii Este nevoie de o reformă legislativă și instituțională care să coreleze legislația condițiilor și siguranței locuirii, precum și al accesului persoanelor marginalizate la locuirii cu cea socială și cea a non-discriminării, precum și cu legislația locuințe sociale, conform nevoilor de dezvoltare la nivelul acestora. Astfel, pentru administrației publice, dar și cea a construcțiilor și urbanismului, astfel încât la a implementa măsuri în favoarea persoanelor, familiilor și grupurilor care locuiesc toate nivelele administrației publice să se impună prevederi clare și explicite cu în zone caracterizate de concentrarea sărăciei, este crucial ca municipalitățile să privire la obligația și modul în care incluziunea locativă a persoanelor marginalizate 442 distribuie resursele politicilor de locuire în funcție de nevoile acestora, beneficiind să funcționeze ca parte organic integrată în politica incluziunii sociale. 443 de sprijin financiar și din partea Guvernului. Această reformă trebuie să se bazeze și pe următoarele considerente: Componentele de locuire ale proiectelor din fonduri europene ar trebui să se aloce nu pe bază de competiție între autoritățile administrației publice locale, ci pe baza ♦♦ Includerea în legea locuinței, la capitolul locuințe sociale, a reglementărilor din nevoilor populației marginalizate de la nivel local, tocmai pentru a evita ca asigurarea legislația socială care să fie obligatorii de respectat de către administrația locală dreptului acestora la locuință adecvată să depindă de competitivitatea autorităților. în procesul stabilirii criteriilor de punctaj, sau în ceea ce privește obligațiile con- Este crucial ca locuințele sociale construite din fonduri nerambursabile să rămână în siliilor locale de a asigura accesul persoanelor marginalizate social (printre ele fondul locativ public și să nu devină proprietatea unor companii private, sau agenții și persoane fără venituri, și persoane fără adăpost etc) la locuință adecvată, in- privat-publice, sau organizații neguvernamentale, tocmai pentru a asigura că după clusiv prin măsuri pozitive recunoscute ca măsuri ce se impun în relație cu gru- finalizarea acestor proiecte, și pe termen lung, ele vor fi administrate în beneficiul purile defavorizate conform legii anti-discriminare. persoanelor marginalizate social conform politicilor de locuire asumate politic de ♦♦ Reglementarea strictă și transparentă a modalităților prin care administrațiile guvernanții aleși. publice locale pot beneficia de sprijin financiar din partea bugetului de stat în vederea asigurării accesului la locuință adecvată a persoanelor marginalizate Ín contextul politicilor publice și/sau cel al proiectelor din finanțări nerambursabile, social, conform Legii privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale. incluziunea locativă trebuie să fie tratată ca un punct central și un punct de pornire ♦♦ Reglementarea criteriilor de punctaj pentru acordarea unei locuințe sociale, ast- al incluziunii sociale atunci când se urmărește asigurarea drepturilor constituționale fel încât persoanele marginalizate social (conform definiției din Legea privind ale persoanelor marginalizate social și/sau reducerea sărăciei. Alte tipuri de măsuri prevenirea și combaterea marginalizării sociale) să aibă acces la ele. Impunerea de protecție socială pot și trebuie să vină în sprijinul lor după ce li s-a acordat șansa ca obligatorie a criteriilor de atribuire de locuințe sociale privind nivelul venitu- să trăiască într-o locuință adecvată. lui, condițiile de locuire, starea de sănătate, numărul membrilor din gospodărie, și excluderea din criteriile de punctaj în procesul acordării de locuințe sociale a criteriului privind nivelul studiilor școlare, sau din criteriile de bază/eliminatorii/ de eligibilitate a criteriului „ocupării abuzive” în cazul persoanelor care au ocu- pat un spațiu în cazul în care erau persoane fără adăpost, dar și a criteriului de  înstrăinare de locuință după 01.01.1990 în cazul unor persoane fără adăpost, re- NOTĂ spectiv a unor persoane marginalizate social față de care, conform Legii privind 1 prevenirea și combaterea marginalizării sociale, consiliile locale au obligația de În primăvara anului 2016, Guvernul României a început elaborarea Strategiei naționale pe locuire. a le asigura locuință adecvată. Echipa campaniei „Căși sociale acum!” s-a întâlnit cu colegi din București pentru discutarea unor pro- ♦♦ Includerea în legea locuinței a unor prevederi de măsuri prin care să se im- puneri adresate forurilor implicate în scrierea acesteia, apoi în iunie 2016 a circulat printre cei interesați acest document. Campania continuă aceste demersuri în viitor punând accent pe importanța schimbărilor pună primordialitatea asigurării locuinței pentru persoanele fără adăpost, com- legislative din domeniu. plementate de măsuri de asistență socială, pe baza inițiativelor europene de tipul „housing first”. Reglementarea statutului de persoană fără adăpost, care să includă și persoanele care locuiesc în locuințe improvizate, fără recunoaștere legală și sunt, datorită acestui fapt, cazuri de locuire nesigură aflate sub riscul evacuării. ♦♦ Atribuirea de locuințe de necesitate nu doar în cazuri afectate de calamități natu- rale, ci și în cazuri în care există riscul ca persoane evacuate să se transforme în persoane fără adăpost, deci pentru a evita ca evacuarea să fie evacuare forțată. ♦♦ Interzicerea și prevenirea evacuărilor forțate prin prevederi legislative, pe baza prevederilor legislației internaționale cu referire la orice evacuare care nu este precedată de consultarea celor evacuați și nu este urmată de asigurarea unei locuințe alternative. Utilizarea acestui instrument ca instrument al incluziunii sociale. ♦♦ Reglementarea legislativă a legalizării locuințelor informale astfel încât ele să poată beneficia de investiții publice în vederea îmbunătățirii condițiilor de lo- cuire și a condițiilor de infrastructură. ♦♦ Reglementarea prin lege a procedurilor prin care administrația publică locală poate să extindă stocul de locuințe sociale din fondul locativ public: de ex. 444 Expropriere în interes public, locuințele sociale fiind definite ca interes public; 445 Contracte de asociere cu investitori privați (procent din locuințele construite de investitori se predă în fondul locativ public); Trecerea unor imobile din do- meniul public al statului și în administrarea unor ministere sau companii de stat, din proprietatea publică a Județului Cluj în administrarea Consiliului Județean, în domeniul public al municipiului C-N în administrarea Consiliului Local pent- ru edificarea unor locuințe sociale; Preluare, casare și demolare clădiri cu altă destinație și eliberarea terenului în vederea construirii unor locuințe sociale; Scoaterea din circuitul spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință a unor imobile și introducerea acestora în circuitul locativ public; aplicarea procedu- rilor prevăzute în Legea privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale cu privire la asigurarea de locuință pentru persoanele marginalizate în relația dintre Primărie, Consiliu Județean și bugetul de stat; Scoaterea din circuitul spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință a unor imobile și introducerea acestora în circuitul locativ public. ♦♦ În paralel cu interzicerea locuirii în structuri nesigure, să se asigure că cei evacuați din astfel de locuințe din motive ce țin de siguranța lor personală vor trebui să primească în schimb o locuință adecvată. ♦♦ Sistemul de colectare a datelor care să surprindă nevoia de locuință socială să fie funcțional la nivelul UAT-urilor. De exemplu, Institutele Județene de Statistică ar trebui să colecteze date care reflectă nevoia de locuințe sociale, pe dimensi- unile prevăzute de legea locuinței și în mod special în funcție de nivelul venitu- lui și condițiile inadecvate de locuire. Panouri informative realizate de echipa campaniei „Căși sociale acum!”, 2016, Grafică: Dénes Miklósi Acest volum a fost publicat prin grantul CNCS - UEFISCDI, PN-II-ID- PCE-2011-3-0354 în cadrul cercetării Spațializarea și rasializarea excluziunii sociale. Formarea socială și culturală a „ghetourilor țigănești” în România în context european (www.sparex-ro.eu) COLECŢIA STUDII CULTURALE # 17 Îngrijită de EFES şi de Institutul de Antropologie Culturală din Cluj, îşi propune publicarea unor opere originale, traduceri, materiale didactice, lucrări de atelier şi conferinţe din domeniul antropologiei culturale, etnologiei Europene, studiilor de gen şi studiilor culturale. Ca atare doreşte să contribuie la instituţionalizarea acestor discipline în România şi la prezentarea rezultatelor cercetărilor culturale şi sociale desfăşurate în Europa de Est post-socialistă. This volume was published through the grant CNCS - UEFISCDI, PN-II- ID-PCE-2011-3-0354 within the project Spatialization and rasialization of social exclusion. The social and cultural formation of „Gypsy ghettos” in Romania in a European context (www.sparex-ro.eu) CULTURAL ANALYSIS SERIES # 17 Edited by EFES and the Institute for Cultural Anthropology, it publishes original works, translations, teaching materials and working papers on domains such as cultural anthropology, European ethnology, gender studies and cultural studies. As such it aims to have a contribution to the institutionalization of these disciplines in Romania and presents the results of the cultural and social researches pursued in the post-socialist Eastern Europe. Graficele reflectă că dintre orașele vizate de SPAREX orașul Cluj se află pe al doilea loc din punctul de vedere al procentului persoanelor de etnie romă din totalul romilor care locuiesc în zone marginalizate (41.24%), în timp ce procentul persoanelor din totalul populaţiei orașului cu domiciliul în astfel de spaţii este redus (1.13%). Însă oriunde s-ar întâmpla asta, efectele marginalizării sociale se resimt de zeci de ori mai puternic în rândurile romilor din cauza rasismului instituţionalizat care servește funcţionării sistemului bazat pe exploatare. Pata vorbește despre corpul social-politic și economic urban care o produce. Pata constă dintr-un set de condiţii locative și de muncă care pe de o parte degradează viaţa oamenilor transformaţi în persoane exploatate și expropriate, iar pe de altă parte stă în rușinea celor care contribuie la crearea acestei stări și trag foloasele de pe urma ei. În acest volum noi am vorbit despre Pata Rât din Cluj-Napoca sau Pata Clujului. Dar astfel de pete există și în alte orașe unde am derulat cercetarea despre spaţializarea și rasializarea excluziunii și cu siguranţă în multe alte sute de localităţi din România. Calculele sunt bazate pe informaţiile preluate din „Lista Zonelor Urbane Marginalizate din orașele cu 20000+ locuitori din România”, generată din datele Recensământului din 2011 pe baza definiţiei ZUM elaborată de către Banca Mondială în Atlasul zonelor urbane marginalizate din România, 2014.